3,256 matches
-
declarat, sub presiunea securității, cam ce m-au forțat și pe mine, îndemnându-i sub pretextul că așa eu voi fi scăpat de închisoare... Însă minciuna securității a ajutat mai mult ca să fiu condamnat. De fapt, înainte de proces, eu am răsfoit un pic dosarul și mi-am dat seama de trucul ce l-a făcut securitatea cu martorii, care n-aveau nimic de zis contra mea, ci doar intenția bună de a mă scăpa. Declarațiile mele erau identice cu ale lor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în limba italiană. O mărturie a prezenței Sf. Francisc din Assisi este și grupul statuar „Francisc din Assisi și lupul de la Gubbio” al sculptorului Iosif Fechete; lucrare premiată în anul 1931 și actualmente aflată la o biserică catolică din București. Răsfoind istoria neamului nostru vom întâlni deseori urmași ai lui Francisc, călugări franciscani, circulând pe la curțile domnești ale voievozilor și domnitorilor din Moldova, Țara Românească și Transilvania, ținând seamă de faptul că prin tradiție ei aveau în grijă locurile sfinte de la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
reviste de cultură: Secolul 20, Lettre internationale etc. Nu același lucru se întâmpla și la Geneva, unde, din cauza abundenței, inflației informaționale, treceam nepăsător pe lângă rafturile bibliotecilor care se rupeau sub colecția Esprit, Le Débat, Annales și pe care nu le răsfoia nimeni. Acut sentiment al ratării. Cineva, ceva extrem de greu de definit, parcă îmi pune credința la îndoială. Dar "credința" în ce anume? Nu sunt capabil nici măcar să gust din acedie, în formele ei rudimentare. Fapt de viață: mă vizitează o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cartea lui Teodor Baconski, Eseuri despre urbanitatea credinței. Întâmplător, am utilizat ca semn de carte o bucată de carton dintr-un ambalaj de săpun FA, nu am avut altceva la îndemână. Cu un gest hotărât, vecina mea ia cartea, o răsfoiește puțin indiferentă, nu aruncă o singură privire pe rândurile scrise, dar când ajunge la semnul de carte, miroase nerăbdătoare, prelung, parfumul artificial păstrat în memoria de carton a ambalajului. 19 martie 2000 Duminică, sunt în permisie și primesc vizita la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un autodafé alcătuit din toate tablourile mele, un rug imens asupra căruia m-aș așeza după ce i-aș fi dat foc" (Th. Pallady). Mai târziu, în Canada, sentimentul extraoridnar de "plutire" pe apele adânci ale memoriei pe care îl resimțeam răsfoind albumele Pallady din fondul imensei biblioteci a Universității Laval, privind zăpada ce curgea din cerul înalt canadian. Lumea pierdută, Bucureștiul ideal imaginat de Pallady părea și mai ireal în iarna canadiană.) Iarăși diverse experiențe de chelner la nunți elvețiene. De
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dragoste. Se pare însă că în acest caz rămân câteodata urme de sarcas și de ranchiună". (Czeslaw Milosz La pensée captive, Editura Gallimard, edition poche,1998). 20 august 2002 Cocktail Molotov cu melancolie. Plouă și ascult Dinu Lipatti interpretând Chopin. Răsfoiesc o carte minunată a lui George Steiner, After Babel, Aspects of Language and translation, tradusă în urmă cu 25 de ani și în limba română. Beau o urmă de Bordeaux roșu dintr-o cupă de cristal, princiară, cumpărată cu numai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ora 20.00 nu mai găsești înăuntru decât câțiva studenți rătăciți care citesc în colțuri, așezați direct pe mocheta verde-iarbă, benzi desenate, ultimele noutăți pe care nu și le pot permite sau albume de artă. Profit de ocazie pentru a răsfoi cartea de memorii a ultimului călău al Franței. Mai exact, exécuteur en chef des arrêts criminels de la République Française chiar și justiția se supune poeziei matematice a acestei limbi fără milă. Domnul Messnoyer, ultimul dintr-o lungă generație de călăi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
avizi, în același timp, fără să înțeleagă nimic din trista soartă a limbii române închise acolo. Lăzile și cărțile miroseau puternic a fum de țigară și a bătrânețe închisă în rafturi. Nu vreau să mor aici, iar oamenii necunoscuți să răsfoiască blazați în memoria, dorul, neputința mea... 11 decembrie 2002 Știre difuzată astăzi la Radio France Info. Francezii au găsit rădăcina răului care divizează societatea lor și au decis să o curme. Jucăriile copiilor sunt sexiste. Se manifestează intens la Paris
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Astăzi, în timp ce căutam un dicționar de sociologie, am descoperit pur și simplu din întâmplare în imensa bibliotecă a Universității Laval un dicționar deosebit, mai exact Politically Correct, Dictionary and Handbook. Evident că în fața unei astfel de lucrări lași totul deoparte; răsfoind o astfel de operă, nu știi ce să faci, să plângi sau să râzi. Exemplu: male door-opening ritual. A cynical symbol of patriarchal subjugation. In her essay "Oppression", philosopher Marilyn Frye explains: The message is that women are incapable. The
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
volum al lui R. M. Albérès, Histoire intellectuelle du XX ème siècle, editat de Albin Michel în 1959, dar și cartea unui iezuit francez, Histoire de la Nouvelle France, devenită teribil de incorect politic odată cu trecerea timpului. Ediția pe care am răsfoit-o eu fusese tipărită în 1880, dar manuscrisul original data din 1687. Sunt menționate mai multe masacre săvârșite de irochezi împotriva coloniștilor francezi; precum și faptul că aceștia trebuiau să se refugieze adesea în fortăreața Québec pentru a-și salva pielea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
curry. Omul nostru a abandonat toate resturile vegetale și animale rămase de pe urma activității sale chiar acolo unde a gătit, un munte mic în mijlocul căruia strălucea ochiul incandescent al plitei pline de grăsime. 10 ianuarie 2005 În timp ce afară ninge în rafale, răsfoiesc cu încântare ediția princeps a Călătoriilor în zig-zag a lui Rodolphe Töpffer (1799-1846), născut la Geneva, un om complet, desenator, botanist, pedagog, politician. Este o carte de călătorie, scrisă în stilul savuros al primei jumătăți de secol XVIII, bogat ilustrată
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
când am transcris aceste notițe scrise de mână în Canada, temperatura aerului a urcat în orele după-amiezii la 38 de grade Celsius. Ce ironie a soartei, a timpului și a memoriei! Aceeași extremă, dar în partea cu plus a termometrului.) Răsfoiesc un album cu artă catolică din Chile. Reprezentările lui Iisus Hristos pe cruce sunt de un realism greu de suportat, pentru un ochi "ortodox", ca al meu. O posibilă explicație: în fața sângelui, stigmatelor Sale și a suferinței, nimeni nu se
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
zeci de mii, sute de mii, milioane de cărți... A.R. Ei, chiar milioane nu, să nu exagerăm. Zeci de mii, poate, dar milioane... R.P. Cu tot ce-ați văzut prin librării, în țară și în afara ei, cu toate paginile răsfoite prin biblioteci... A.R. Au trecut ele prin mine și eu prin ele. R.P. Frumoasă formulare. Spuneți-mi, vă rog, a ce mi roase o carte? Și ce explicații aveți - dacă aveți vreuna - pentru gestul pe care-l fac unii
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
lăuntrică între dum neavoastră și personajul Yoel. A.O. Cred că între un romancier și un agent secret există un gen de similitudine arhetipală. De pildă, când aștept un tren în gară sau îmi aștept rândul la dentist, eu nu răsfoiesc reviste, ci mă uit la oameni. Mă uit la pantofii lor, pentru că pantofii îți spun multe despre cei care îi poartă. Îmi place să stau la fereastra unei cafenele și să mă uit la pantofii oamenilor care trec pe stradă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
întâlnire ratată într-un parc pustiu, iarna. Nu țin la abonamente - sunt prea comode, exclud vânătoarea de dimineață; îmi place să am ziare multe la mine, le prefer florilor - nu au parfumul lor, tainele lor. Am locurile mele unde le răsfoiesc, orele de noapte când le „operez”, când le tai, când le arunc, când le dau la câini - chirurg lunatic care vede fantome acolo unde nu-s decât fapte diverse, basme acolo unde nu-i nimic, doar explozia unui primus sau
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
rușine, să se înregimenteze în tagma lăudătorilor. Celor care cunosc opera demascatoare a lui Virgil Ierunca, celor ce își amintesc de emisiunile lui de la Europa Liberă, recuperarea „Antologiei rușinii“ li se va părea firească și bine venită. Este suficient să răsfoim volumele Românește și Dimpotrivă pentru a descoperi că numele consemnate în cele ce urmează sunt aceleași cu care Virgil Ierunca a polemizat în neobosita lui activitate publicistică. De aceea, considerăm că Antologia rușinii nu doar lămurește și întregește demersul moral
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
le mai poți distinge. Vezi, de asta nu-ți pot scrie un eseu, îți scriu o scrisoare, asta e răbdătoare, te lasă s-o apuci de unde vrei. Uite, tocmai văd că Observatorul cultural - singurele reviste literare pe care le mai răsfoiesc din când în când sunt Observatorul... și Dilema plus Dilemateca; îmi lipsește mult, foarte mult Cuvântul lui Mircea Martin, semn că pe astea le iubesc - da, Observatorul... publică jurnalul Mariei Banuș, după o atât de mare tăcere, după o “îndelungată
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
chema Rita. Nu mai știu. Mă lăsa să iau bucăți de material ca să fac rochii la păpuși. Eu nu făceam rochii; materialele îmi plăceau, le puneam unele peste altele, îmi plăcea să mă uit pe rând la ele, să le „răsfoiesc“ ca pe o carte. Când aveam vreo 15 ani, croitoresele au dispărut. Intram în altă eră. Ieșeam din copilărie (adio urson, jucării chinezești, bomboane trase în ciocolată, adio Stan și Bran, adio Ciocănitoarea Woody, adio toate!) și intram în siniștrii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cuvinte simple, modeste, prea puțin meșteșugite în comparație cu ceea ce au creat talentele native pe care le-a dat întotdeauna satul, ca să prezinte cititorilor de pretutindeni, cât mai multe aspecte ale vieții oamenilor dela Cârțișoara. Pregătirea lucrării pe care purcedeți a o răsfoi, iubiți cititori, nu a început de ieri de azi. Gândul că o vom aduce cândva sub teasc de tipar, a început a se înfiripa poate cu multe decenii în urmă, atunci când ne-am descebăluit că am avut norocul să trăim
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
îmbătrânite și ele, să arate cât de cât acceptabil, și controlează dacă și-a luat ochelarii, demodați și uzați, de care are nevoie pentru a-și satisface plăcerea de a intra în librării ca să vadă noutățile editoriale și să mai răsfoiască o carte. De cumpărat,... Nu își amintește să fi ajuns vreodată în centrul orașului și să nu fi intrat măcar într-una din cele câteva librării existente acolo. Mersul pe jos l-a folosit de-a lungul întregii vieți ca
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cu cei ai marelui poet, când ochii mei au putut privi umbra lui pământească. Și încă, dacă în adevăr camaradul meu mi-a arătat pe Eminescu și nu pe cine știe ce străin, care-i semăna la înfățișare. Porumbeii lui Petre Carp Răsfoind zilele acestea colecțiunea ziarului "Era Nouă", am dat peste un articol al cărui cuprins mi-a amintit o seamă de lucruri vechi, așa de vechi, încât de când le știu și până azi, "era" pe care săptămânalul junimist de la Iași o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lui, în concepția lui, ceva care amintește scrisul, verva și humorul lui Missir, care împreună cu Eugen Ionescu, Volenti și Cuza, formau de altfel, în anul acela, comitetul de redacție al "Erei". Poate sunt victima unei sugestii: colecția pe care o răsfoiesc, și în care se află articolul în chestiune, a aparținut lui Petre Missir și mi-a fost încredințată, cu o bunăvoință pe care nu o pot trece cu vederea, de către d. inginer Missir, fiul fostului meu profesor și mai târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Giordano era aproape tot așa de tânăr ca și noi. Nu eram mulți de altfel: Virgiliu Cișman, Ioan Adam, Botez-Gordon (fratele artistului Penel), Rodion (D-rul Steuerman), J. Geiger, V. Scântee, Giordano și cu mine. Am uitat pe cineva? Se poate... Răsfoind zilele acestea, la Academie, colecția Noutăței și alte câteva, abia am reușit să identific propriele mele pseudonime (Hero, Faust, Aladin, Romeo, Rigoletto, Parsifal, Rolla și altele cu același parfum vetust și romantic), cum m-aș încumeta dar, în condițiile aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cronicele aceste rimate ale mele; de cea care apăruse în chiar ziua când ne-am întâlnit. Titlul ei, mi-aduc bine aminte, era "Fuit...". (Acum, l-aș putea așeza peste tot epizodul acesta și peste toate câte le povestesc aici...) Răsfoind de curând, la Academie, colecția Serei, am găsit-o în numărul cu data de 21 Noembrie, cronica de care vorbesc. Cum ziarele poartă întotdeauna data zilei ce urmează apariției lor, pot dar afirma că pe Iosif l-am cunoscut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
deși Rousseau are bineînțeles perioada lui cu peisaje din jungla africană, cunoscute de majoritatea oamenilor. În schimb puțini oameni știu faptul că Rousseau punea pe pânzele lui până la 22 tonuri de verde, fiind un artist rafinat în combinarea culorilor. Dacă răsfoiești un album de pictură naivă al lui Rousseau, poți vedea multe lucrări citadine, mai ales inspirate de Paris, oraș unde se mută în 1868. Toate parcurile, fluviul Sena, piețele, devin un izvor de inspirație puternic, care îi marchează opera din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]