5,656 matches
-
B., Leslie, Gerald R., Larson, Richard F., Horton, Robert L., 1997, pp. 20-21), termen folosit pentru a descrie tensiunea generată de schimbările culturale (credințe, norme, valori, comportamente etc.). Numai racordarea permanentă la noutățile culturii generale și profesionale asigură deschiderea necesară receptării înnoirilor în profesie și în viața socială. Polarizarea percepției Există o tendință obișnuită să identificăm calitățile persoanelor și mesajelor acestora în cuvinte care denotă extreme, de pildă: bun rău; interesant plictisitor; competent incompetent etc. Cu alte cuvinte, avem de-a
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
difuzare, agenții de publicitate vorbesc de atingere numărul de oameni care văd reclama cel puțin o dată, și frecvență numărul mediu de câte ori ajunge ea la fiecare persoană vizată. Impactul total al unei reclame este indicat de numărul de impresii frecvența de receptare a mesajului. Un aspect al difuzării îl reprezintă costul la o mie de impresii, iar altul este atingerea țintei numărul de oameni dintr-un public specific care au văzut reclama. Adesea agențiile de publicitate doresc ca ținte grupuri sociale distincte
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
putea imagina chiar ei. Domeniul "comunicare, editare" ne furnizează contextul global în care se manifestă social elementele paratextului editorial. El ne clarifică, în egală măsură, orizontul teoretic ce permite construirea instrumentelor de analiză necesare pentru înțelegerea diverselor modalități de producere/receptare a obiectului de studiu. În această privință, subscriem ipotezei de lucru formulate de A. Mattelart și Y. Stourdzé: [...] Un anumit număr de factori și de evoluții recente ne permite să întrevedem posibilitatea unei noi dezvoltări a studiilor semiologice în domeniul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
încercînd să stabilim relații între modurile de funcționare textuale și orientarea lor argumentativă în interdiscurs, în formațiile discursive în care se produc. Necesitatea de a aborda eterogenitatea textuală, voința de a ne situa încercarea teoretică în raport cu polii de producere și receptare, căutarea unei conceptualizări a legăturilor dintre diferitele discipline științifice (lingvistica și științele comunicării) reprezintă tot atîtea obiective menite să constituie provocarea majoră a acestui studiu. Primul capitol propune o definiție generală a paratextului și insistă asupra cadrului de analiză și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de producții verbale sau non-verbale [..] despre care nu știm întotdeauna dacă îi aparțin sau nu, dar care îl înconjoară și, în orice caz, îl prelungesc, tocmai pentru a-l prezenta [...], pentru a-l face prezent, pentru a-i asigura materialitatea, "receptarea" și consumul, sub formă de carte (din fericire încă, astăzi). Această prelungire, de amploare și de formă variabilă, constituie ceea ce am numit deja [Palimpsestes, 1982] [...] paratextul operei. Prin urmare, paratextul reprezintă pentru noi ceea ce face ca textul să devină carte
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de fapte pe care el le poate percepe sau infera, adică toate faptele care îi apar ca manifeste" (D. Sperber și D. Wilson, 1989, p. 66). Orice comunicare promoțională urmărește ca un fapt să devină manifest, incontestabil pentru a pregăti receptarea unui produs, paratextul, care trebuie să fie pertinent, are două obiective: pe de o parte, trebuie să provoace un efect contextual în rîndul publicului; pe de altă parte, trebuie să reducă efortul de tratare în vederea obținerii acestui efect. Vom aplica
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ilocuționară a elementelor de paratext. Diferiții parametrii ai interacțiunii sociale și ai actului material de producere definesc contextul în care acțiunea de limbaj se articulează. Prin urmare, analiza pragmatică și textuală a paratextului trebuie să integreze și contextul de producere/receptare a diferitelor genuri discursive. Exerciții 1. Alegeți o operă și realizați o analiză paratextuală, identificînd elementele ce țin de responsabilitatea autorului și cele care depind de autoritatea editorului. Propuneți o tipologie a paratextului pentru o carte sau o colecție și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
te face să te gîndești, fără să știi prea bine la ce", scrie M. Charles (1985). Din punct de vedere lingvistic, trebuie remarcată aici activitatea argumentativă specifică operei, în acțiune. A da de gîndit, a acționa asupra cititorului, a influența receptarea, iată care sînt efectele argumentării. Uneori epigraful are o dimensiune funcțională chiar în acest "vid" interpretativ, după cum arată și G. Genette: Pertinența semantică a epigrafului este oarecum aleatorie și putem să bănuim, fără cea mai mică urmă de răutate, că
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
o lectură adecvată [...]: iată de ce și iată cum trebuie să citiți această carte". Așa procedează și La Fontaine în aceste scrieri, în funcție de public, de destinatar. Începînd cu el, prefețele și dedicațiile constituie un ghid de lectură pentru o (mai) bună receptare a fabulelor. Este interesant de observat cum se aplică adevărata poetică a genului literar, o șansă istorică și didactică ce nu trebuie demonstrată. 3.2. Valorificarea fabulelor Importanța subiectului La Fontaine aduce adesea în prim plan importanța și utilitatea subiectului
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ea asimilează provizoriu un obiect problematic (pentru care construim o anumită cunoaștere) cu un obiect mai bine cunoscut sau mai familiar. Super-structura descriptivă permite "îmblînzirea proliferării cuvintelor eligibile" (P. Hamon, 1986), ea asigură un orizont de așteptare pentru activitatea de receptare a cititorului; J.-M. Adam și A. Petitjean ne pun la dispoziție o schemă care furnizează un model teoretic destul de economic pentru a fi manipulat (și în receptare, și în producere). 1.2. Prezentarea colecției "Bouquins", Robert Laffont Să comentăm
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
P. Hamon, 1986), ea asigură un orizont de așteptare pentru activitatea de receptare a cititorului; J.-M. Adam și A. Petitjean ne pun la dispoziție o schemă care furnizează un model teoretic destul de economic pentru a fi manipulat (și în receptare, și în producere). 1.2. Prezentarea colecției "Bouquins", Robert Laffont Să comentăm această schemă plecînd de la prezentarea colecției "Bouquins", apărută în catalogul editat de Robert Laffont (1987). Colecția "Bouquins", creată în 1980, conține mai mult de 120 volume care reunesc
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
marcînd explicit finalul, el nu poate fi delimitat de apoziția care înglobează sintactic reformularea propriu-zisă. [P11] devine astfel o concluzie pe care temele cărților (Sexul; Puterea; Banul) o vor putea defini clar. Cît despre funcția unei asemenea reformulări, ea orientează receptarea propoziției de către alocutor (E. Gülich și T. Kotschi): Activitatea locutorului este întotdeauna dirijată către un partener, pentru ca acesta să poată face interpretarea dorită și organizată în funcție de posibilele sale reacții (1983, p. 58). Am amintit de punerea în apoziție a unui
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Balafre" și rezumatul cărții Un giulgiu nu are buzunare) punctează o complementaritate între conținutul parodic al unui roman polițist ("Marca unui bărbat hotărît") și un rezumat mai potrivit povestirii (Un giulgiu nu are buzunare). Această complementaritate creează și confuzie în receptarea cărții, confuzie sau piedică specifică veleităților ironice ale unui asemenea tip de roman. Peritextul editorial din romanul polițist se joacă cu această perversiune a codurilor care răscolește o lectură naivă sau prea simplă. Ultima copertă din Altarul morților, de Henry
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
puțin comune locutorilor unei culturi" (1989, p. 360). Propunem noțiunea de "cadru de cunoștințe" agreată de psihologii cognitiviști și definită ca rețea de cunoștințe asociate unei teme/unui concept. O asemenea noțiune permite gîndirea de către locutor(i) a condițiilor de receptare a constrîngerilor logice și culturale care pot descrie o carte: logică de tip sinecdotic (= logica părților și a întregului: din ce este alcătuită cartea), logică de tip metonimic (asocieri-tipuri declanșate de titlul cadrului: enunțuri-tip, presupuse reprezentări împărtășite în jurul cărții
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
vs "natura independentă") și brunete (vs "strălucirea blondă"). Ancorarea enunțiativă mobilizează cunoștințe comune, cerute de acest gen de colecții. Ca și F. Helgorsky, putem spune că aceste cărți sînt scrise la cererea publicului: Condițiilor de producere le corespund condiții de receptare specifice. Lectura seriilor se bazează pe repetare: fie mai ușoară, fie garantează o plăcere deja trăită. În acest caz, contractul de lectură implică o păstrare a modelului cunoscut, din care rezultă o stabilitate a structurilor, a temelor și personajelor, elementul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
se regăsește o intenție, o interpretare auctorială sau editorială care influențează lectura prin forța ei. De altfel, scopul ilocuționar al unei coperte sau al unei supracoperte, al unui catalog sau al unei campanii publicitare predispune cititorul la un mod de receptare deosebit de care trebuie să ținem seama. În acest sens, periferia textului, uneori ignorată, alteori devalorizată, nu este un supliment sufletesc pentru o plăcere iluzorie, ci o informație importantă care pune în joc responsabilitatea autorului și voința editorului. Nu ne-am
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în lupta ei pentru ideal"4 sunt argumentele care susțin afirmația tranșantă de mai sus. La patruzeci și șapte de ani de la apariția volumului Novele din popor și trei ani de la moartea autorului lor, în perioada cea mai nefastă a receptării critice a operei scriitorului ardelean, George Marinescu se încumetă să facă o apreciere critică superlativă a uneia dintre operele acestuia. Cu douăzeci de ani în urmă, Mihail Dragomirescu propunea contemporanilor "triumfători" exercițiul comparației lor cu un scriitor deja "clasat", "intrat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
doua caracterizare a scriitorului autentic, adică a insului care, având ceva substanțial și grav de spus, nu simte nevoia să se îmbrace în culorile multiple ale prescripțiilor inutile"18. Prin raportare la aceste momente de valoare mai mult istorică pentru receptarea critică a operei lui Slavici, încercarea de analiză literară cu instrumentele psihologiei a capodoperelor scriitorului ardelean propusă de George Marinescu e o premieră, chiar dacă reușita nu va fi una de anvergură și urmările vor lipsi în măsura în care istoria literară nu va
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
creației lui Slavici constă în delimitarea între biografia și opera scriitorului pe care criticul o susține și o respectă el însuși în comentariul său. Istoriile literare anterioare cu excepția celor prezentate mai sus au amestecat adeseori datele. Inflația de biografism explică receptarea improprie a operei lui Slavici. Opinia publică, prin reprezentanții săi de elită din perioada interbelică, nu a sancționat doar omul pentru erorile în plan politic, ci și realizările sale în plan literar. G. Călinescu, Tudor Vianu și Ion Breazu au
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
2002 consacrat nuvelei Moara cu noroc: "Poate că actul scrisului și actul critic sunt manifestarea miturilor purtate în noi și exegeza prilejuiește întâlnirea arhetipurilor care îi obsedează pe fiecare. Scriitorul își găsește criticul pertinent care produce o insolitare totală a receptării atunci când, formați în același orizont, prizonieri fericiți ai aceleiași mitologii culturale în sensul cel mai larg cu putință, el se lasă obsedat de aceleași fantasme"38. Un critic înzestrat în egală măsură cu capacitatea conceptualizării teoretice și cu aceea de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de fiecare dată cu promptitudine criticul-foiletonist preocupat de a lărgi în permanență dimensiunile și orizontul lecturii. Dacă lucrările anterioare monografiei dedicate lui Slavici se subordonează acestei catalogări lucru discutabil de altfel putem afirma însă, cu certitudine că Slavici-monografie, antologie comentată, receptare critică aduce operele analizate în "imediata noastră apropiere"49. Cititorul e impresionat. Ceea ce el sesizase intuitiv, criticul va formula cu ușurință într-o scriitură densă cu valențe poetice. De obicei, studiile critice pertinente "îl conving" pe lectorul împătimit care, fascinat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
constructiv. [...] Homo aedificator în timpul clasicilor rămâne el, Slavici. Dar un homo aedificator căruia nu-i putem descoperi limitele, granițele teritoriului în care el se afirmă; granițele în care construiește"53. Ne-a reținut, de asemenea, atenția capitolul intitulat Dosar de receptare critică. El se deschide cu o analiză generică a momentelor de răscruce ale acestei receptări, întrucât criticul nu se mulțumește cu o contabilizare chiar diacronică a eforturilor istoricilor și criticilor literari pe "ogorul" lui Slavici. Bun cunoscător al climatului științific
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
putem descoperi limitele, granițele teritoriului în care el se afirmă; granițele în care construiește"53. Ne-a reținut, de asemenea, atenția capitolul intitulat Dosar de receptare critică. El se deschide cu o analiză generică a momentelor de răscruce ale acestei receptări, întrucât criticul nu se mulțumește cu o contabilizare chiar diacronică a eforturilor istoricilor și criticilor literari pe "ogorul" lui Slavici. Bun cunoscător al climatului științific clujean, dar mai ales timișorean, Cornel Ungureanu nu uită însă pe nimeni. Sunt amintite contribuții
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care ar fi putut deplasa un sentiment de dragoste. Și a rezistat"184. De obicei, identitatea onomastică se fixează în mintea cititorului prin reiterarea numelui ce desemnează un personaj. Se produce, astfel, un fel de "ecou" care poate conduce, prin receptare, la perceperea numelui ca simbol al unei existențe exemplare. Fenomenul este valabil mai ales pentru romanul clasic. Personajele din Enigma Otiliei de George Călinescu, de exemplu, pot ilustra această afirmație. Când spunem Pascalopol ne gândim la "moșierul epicurian", Aurica reprezintă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
1925), nr. 9.(septembrie). Țeposu Radu G., "Putere și trufie", în Viața și opiniile personajelor, Editura Cartea Românească, București, 1983. Ungureanu Cornel, "Posfață", la Ioan Slavici. Primele și ultimele, Editura "Curtea Veche", București, 2000. Ungureanu Cornel, Slavici monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Brașov, 2002. Vatamaniuc Dimitrie, Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, Editura Academiei, București, 1968. Vatamaniuc Dimitrie, Ioan Slavici. Opera literară, Editura Academiei, București, 1970. Vianu Tudor, "Ioan Slavici", în Arta prozatorilor români, Editura Contimporană, 1941
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]