3,662 matches
-
care ți-l dorești. Apoi vom mai vedea. Aici sfântul, ca și cum și-ar fi revenit, scuturându-și cu energie mâinile, își reluă studiul. După jumătate de oră a scris o rugăciune, care până la Conciliul al II-lea din Vatican se recita la sfârșitul fiecărei Liturghii, care începea cu cuvintele: “Sfinte Mihail, apără-ne în luptă, ocrotește-ne împotriva vicelniei și a curselor deavolului...” și azi continuăm: Înlătură cu brațul tău puternic orice influență rea, care ne-ar abate de la planul plin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
care ți-l dorești. Apoi vom mai vedea. Aici sfântul, ca și cum și-ar fi revenit, scuturându-și cu energie mâinile, își reluă studiul. După jumătate de oră a scris o rugăciune, care până la Conciliul al II-lea din Vatican se recita la sfârșitul fiecărei Liturghii, care începea cu cuvintele: “Sfinte Mihail, apără-ne în luptă, ocrotește-ne împotriva vicelniei și a curselor deavolului...” și azi continuăm: Înlătură cu brațul tău puternic orice influență rea, care ne-ar abate de la planul plin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
văd atât de clar prezența mea acolo, la bord, că e ca și cum m-aș fi aflat cu adevărat în avion" - scria poetul lui Sényi László, secretar general al Societății 101. În absența lui, pe scena târgumureșană, o tânără i-a recitat atunci versurile: aceasta a fost prima apariție în public a celebrei recitatoare de mai târziu, Jancsó Adrienne. Viața a condus-o de aici spre cariera de interpret și recitator, încununată de Premiul "Kossuth". În cazul în care nu aveai la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
obișnuită pe mai multe rânduri foi de brusture, așezate cu cozile în sus. Femeia era înveșmântată în brusturi, din cap până în picioare și chiar pe brațe. Astfel apăreau paparudele. Fiecare, deci nu în grup, începea să umble prin curțile oamenilor recitându-și un descântec și învârtindu-se pe loc: „ Paparudă rudă, Vino de mă udă, Cu găleata, leata, Pentru toată ceata, Cu ulciorul, ciorul Pentru tot poporul”. Femeile ieșeau din casă și aruncau cu apă, cu găleata sau cu ulciorul peste
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
participat (de-a lungul timpului) mi mulți creator; de aici și numărul mare de variante; 4. caracter anonim: creatorii sunt necunoscuți; numele lor este neștiut; 5. caracter sincretic; ca artă literară, se îmbină cu alte arte (doinele și cântecele se recită, dar se și cântă; recitarea Ț cântecul Ț dansul; recitarea Ț pantonima etc.). Alte caracteristici 1. caracter tradițional; 2. caracter enciclopedic: lirica populară acoperă toate sferele vieții individuale și colective (ocupații, evenimente, categorii sociale etc.); 3. este o adevărată oglindă
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
caracter translativ (trecerea ei din generație în generație, dintr-o țară în alta, din epocă în epocă); 5. caracter variabil: multitudinea variantelor; 6. spontaneitatea: nimic nu pare îndelung elaborat, finisat, etc. Clasificări: A. în versuri: a. poezia cântată; b. poezia recitată; B. în proză: a. specii ale genului epic; b. specii ale genului liric; c. specii ale genului dramatic. Creațiile lirice; - (cele mai multe) sunt legate de datini și obiceiuri; - sunt zise, recitate sau cântate în șezători sau la clacă, în diferite ocazii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
caracter colectiv; transmitere prin viu grai etc.;circulă într-o diversitate deipostaze și variante; este cea mai cunoscută dintre toate speciile cântecului popular; - se deosebește de la un ținut la altul (!! vezi și regionalismele frecvente); - este un ântec liric, nu se recită, deci se cântă; -realizarea artistică a doinei implică două forme: una literară (textul) și alta muzicală (melodia); deci, se caracterizează nu numai prin opoziția lexicală oral / scris, ci și prin vorbit / cântat; în realitate, această opoziție este sincretismul text / melodie
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
urmărit: 1. concepția optimistă; 2. improvizații libere; 3. intervenția (și efectele intervenției) naratorului. BALADA - se mai numește și cântec bătrânesc;este o specie a genului epic; întotdeauna în versuri; - aparține literaturii populare, dar și celei culte; - se cântă, rareori se recită, se citește;cântarea are un caracter solemn și dramatic; există o strânsă legătură între melodie și text;înglobează o mare varietate de teme și motive; unele cu circulație europeană, altele cu circulație mai restrânsă; - se caracterizează printr-o amplă desfășurare
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
atragă și din care să-mi hrănesc Mintea; în locul cărților răsună arcul și armele Nu-i nimeni ale cărui urechi ar putea să-mi înțeleagă poeziile, Dacă i le-aș citi. Nu e însă nimeni pe aici căruia să-i recit poeziile mele; Nimeni care să asculte cu urechile lui vorbe latinești.” Pentru că iertarea și întoarcerea la Roma sunt tot mai îndepărtate, poetul învață limba geților, subliniind că nu pe locuitori îi urăște ci locurile în care a fost nevoit să
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
închipuie o falangă sau un zid. *3 Ani început ou o teorie care probabil că, în prezent, nu are mulți adepți serioși. Un al doilea răspuns la întrebarea noastră situează esența operei literare în succesiunea sunetelor pronunțate de cel care recită sau citește versuri. Este o soluție acceptată de multă lume și apreciată mai ales de recitatori. Dar și acest răspuns este nesatisfăcător. Orice lectură cu voce tare sau recitare a unui poem nu este altceva decât o redare a poemului
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
nu-1 pronunțăm nici în gând. Când citim repede, nu avem timp nici măcar să articulăm sunetele cu coardele vocale. În plus, a considera că poemul mi există decât prin lectura cu voce tare duce la concluzia stranie că, atunci când nu este recitat, poemul nu există și că el este recreat o dată cu fiecare nouă lectură. Dar orice lectură a unui poem - și acesta e faptul cel mai important - este mai mult decât adevăratul poem : fiecare recitare conține elemente străine poemului și particularități individuale
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
limită: ele se bazează exclusiv pe sunet, pe una sau mai multe interpretări ale recitatorilor. Concluziile metricii acustice și metricii muzicale sunt valabile numai pentru o recitare sau alta. Ele nu țin seama de faptul că un recitator poate să recite corect sau incorect, că se poate adăuga elemente personale sau că poate deforma sau ignora complet modelul metric. Un vers ca : Silent upon a peak in Darien * poate fi citit impunând modelul metric : "Silent upon a peak in Darién" ; sau
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
O dificultate, desigur, este faptul că în zilele noastre drama are un regim diferit de cal al epicii (epopeea, nuvela, romanul) și liricii. Pe vremea lui Aristotel și la vechii greci, epopeea era interpretată în public sau, în orice caz, recitată : epopeea homerică era o poezie recitată de un rapsod ca Ion. Poezia elegiacă si iambică era acompaniată de flaut, poezia melică, de liră. Astăzi, în general, noi citim poeziile și romanele în gând, pentru noi înșine. *14 Dar drama continuă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în zilele noastre drama are un regim diferit de cal al epicii (epopeea, nuvela, romanul) și liricii. Pe vremea lui Aristotel și la vechii greci, epopeea era interpretată în public sau, în orice caz, recitată : epopeea homerică era o poezie recitată de un rapsod ca Ion. Poezia elegiacă si iambică era acompaniată de flaut, poezia melică, de liră. Astăzi, în general, noi citim poeziile și romanele în gând, pentru noi înșine. *14 Dar drama continuă să fie, așa cum era și la
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
colaje cu tematica propusă, activități gospodărești; - vor evalua lucrările obținute de ei și de către colegi; - vor complecta fișerebus pentru a descoperi titlul potrivit acestei lecții. Conversația euristică Elevii se pregătesc efectiv pentru derularea activității. Li se reamintește că trebuie să recite rar, clar, destul de tare și mai ales foarte expresiv. Conținutul scenariului vizează poezii, cântece și mici scenete tematice. Poezii: “Tomna” - St. Iosif; “Rapsodii de toamnă” - G Topârceanu; “Balada unui greier mic” - G -frontal orală frontală 6. Evaluarea performanței 7. Asigurarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
presă, pauperizat până spre limitele supraviețuirii, cu părinții deposedați de bunurile imobile în ", scapă deocamdată de închisoare datorită unei maladii pulmonare: este internat cu dificultate la sanatoriul din Balotești, unde suportă și o intervenție chirurgicală aproape fără anestezie, în timpul căreia recită Corbul de E.A. Poe. După o convalescență în preajma Brașovului revine la București și singurul post care se găsește pentru el este acela de paznic și ghid al unei expoziții organizate în Parcul de odihnă și cultură I.V. Stalin; se specializează
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
poate din oferta cosmopolitei și impetuoasei sale profesoare, doamna Branszky despre care spune că „m-a pus în contact cu întreaga cultură universală, mi-a dat, de pe la nouă ani, să citesc, lectură obligatorie, toate capodoperele literaturii marilor popoare și-mi recita numai din poeții germani și-mi povestea pe-ndelete despre Sigfried, Parsifal, regele Ludovic al II-lea al Bavariei, isprăvile lui Ludendorff și eroicile lupte ale teutonilor împotriva cotropitorilor romani.” Nesațiul cultural nu-l părăsește nici o clipă. Este liantul care sudează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de la un punct, că faptele de existență sunt chemate să ilustreze teoriile mitografului, și nu invers", că "teoriile asfixiază într-o oarecare măsură viața personajelor și încetinește intriga mitologică a narațiunii", proza este "prea demonstrativă" dând senzația unui "eseu erudit recitat de actori-teoreticieni, tobă de carte"44. Despre aceeași proză, Marta Petreu consideră că este redevabilă în mare măsură unor opere ca Mitul eternei reîntoarceri, Aspecte ale mitului, și unor capitole din Istoria credințelor și ideilor religioase: "fără date de pură
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
entomolog, simte că are o altă chemare, aceea de violoncelist) și în cel erotic (toate logodnicele lui Antim îl părăsesc din momentul în care înțeleg că Maestrul și-a asumat povestea saltimbancului). Maestrul Manolache Antim sau Meșterul Manole, așa cum îi recită Melania în momentul morții ("Manole, Manole,/ Meștere Manole...") jerfește logodnica, străina, artei, muzicii sale. În studiul dedicat legendei Meșterului Manole, acesta încearcă să-și regăsească prin moarte soția care, jertfită la temelia unei clădiri, o însuflețește și o face astfel
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
traduce tot ce se întâmplă în jurul său prin mitul personal, o bună parte a operei eliadești este redevabilă mitului meșterului Manole: în Nuntă în Cer, Uniforme de general, Tinerețe fără de tinerețe..., el jerfește logodnica, artei. ("Manole, Manole,/ Meștere Manole..." îi recită Melania în momentul morții). Un mijloc de redare a naturii desacralizate a personajului și a căderii din mit este diminutivarea (Euphrosina-Frusinel din Les trois Grâces, iar în cazul lui Iancu Gore, efectele de putere ale numelui funcționează asemenea unui bumerang
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cele "false" povestesc isprăvile eroului excepțional (pp. 8-9). Folosind disocierea lui Eliade, sacru-profan, "istoriile adevărate" intră în categoria sacrului, pe când cele "false" se încadrează în dimensiunea profanului (p. 9). Spre deosebire de basme care "pot fi povestite oricând și oriunde", miturile sunt recitate doar "în cursul unui interval de timp sacru" (p. 10), tocmai pentru ca ele însele să reactualizeze un timp sacru. Mitul are valoare instructivă pentru om (deoarece îi arată felul lui de a fi în Univers, istoriile care l-au constituit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
s-o slujească - atât de pasiv încât frizează inocența. Neclintit, depersonalizat, epurat de agitația pasiunilor, fraternizat funerar cu victima, marele stil iese la iveală în primirea finală a adevărului. La apogeu, arta își disimulează măiastru artificiul în înțepenirea asta impunătoare, recită Ondine cu ochii pierduți în gol. − Doamne, ce ți-au făcut legumele alea pe care atât le-ai grădinărit prin Centrul de asistență socială? Mă înspăimânți! strigă Trees. − Ei, asta-i! N-are nici o legătură. Am aflat lucrurile de care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
puțin până când suficient de multi alții vor descoperi, cum-necum, adevărul respectiv, așa încât disconfortul creat de el să pară mai obiectiv. E vorba de tact, mă-nțelegi? Îngăduința intră în pierderile calculate ale omului cu acces la rațiuni sociale mai înalte. Recita fără convingere litania searbădă menită să-i aureoleze ceva ce Ondine numise cândva o putință inumană de a îndura, mai potrivită vitelor de povară. Asta se petrecuse chiar înainte ca ea să-l părăsească, aidoma unui toreador ce refuză să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
aprobarea forurilor competente. 2. „Aurora franciscană”, publicație a terțiarilor franciscani În revista „Viața” din anul 1914, părintele Iosif Tălmăcel a consemnat existența unui număr mare de terțiari, care nu mai aveau însă o activitatea riguroasă; ei știau că trebuie să recite câte douăsprezece rugăciuni de Tatăl nostru pe zi și să se salute corespunzător, între ei. Redacția revistei „Viața” a publicat cele zece cerințe pe care trebuie să le îndeplinească un terțiar franciscan: 1. „să se ferească de mândrie și lux în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
terțiar franciscan: 1. „să se ferească de mândrie și lux în îmbrăcăminte; 2. să se ferească de jocurile periculoase; 3. să fie cumpătați în mâncare și băutură; 4. să se spovedească și să se împărtășească în fiecare lună; 5. să recite în fiecare zi 12 Tatăl nostru, Bucură-te Marie și Slavă Tatălui; 6. se vor îngriji din timp să-și facă testamentul, pentru a evita certurile între urmași după moartea lor; 7. să fie binevoitori și purtători de pace; 8. să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]