3,106 matches
-
încheiatul A SE REPETA Istoria se repetă tranz.: Ion repetă la istorie part. repetat, -ă nom. repetarea, repetatul A SE TERMINA Benzina s-a terminat neașteptat de repede tranz.: Ion termină relația cu Ioana part. terminat, -ă nom. terminarea, terminatul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) CONTINUA Drumul pietruit se continuă cu o cărare Cercetările continuă tranz.: Ion continuă cercetările part. continuat, -ă nom. continuarea, continuatul A (SE) PORNI Se pornește furtuna Ion (se) pornește la drum tranz.: Ion pornește mașina part. pornit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
values", XVII Colloquium on Generative Grammar, Girona, 13−15 iunie 2007. Bruening, Benjamin, 2007, "On Diagnostics of Structural Case and the Nature of Ergative Case: A Reply to Woolford 2006", 13 iulie, ms. Calude, Andreea S., 2007, "Light and Heavy Reflexive Marking. The Middle Domanin in Romanian", Annual Review of Cognitive Linguistics, 5, p. 239−269. Cennamo, M., 2007, "Auxiliaries and serials betwen late Latin and early Romance", www.unimol.it/summerschool/teachers Chierchia, Gennaro, 2004, "A Semantics for Unaccusatives and
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
gramatica transformațională a limbii române", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433−453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, "Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49−57. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972b, "Analiza reflexivului românesc din perspectiva unei gramatici transformaționale", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 343−365. Pană Dindelegan, Gabriela, 1974, Sintaxa transformațională a grupului verbal în limba română, București, Editura Academiei. Pană Dindelegan, Gabriela, 1999, Sintaxa grupului verbal, ediția a II-a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
482. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008c [2005c], "Grupul verbal", în GALR, II, p. 47−73/47−72. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008d [2005d], "Construcții pasive și construcții impersonale", în GALR, II, p. 133−147/131−144. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008e [2005e], "Construcții reflexive și construcții reciproce", în GALR, II, p. 148−171/145−167. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008f [2005f], "Predicatul", în GALR, II, p. 241−266/238−262. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008g [2005g], "Numele predicativ", în GALR, II, p. 267−300/263−289
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Languages of Europe, Berlin - New-York, Mouton de Gruyer. Siewierska, Anna, 1998, "Introduction", în: A. Siewierska (ed.), p. 1-18. Siewierska, Anna, 2003, "Person Agreement and the Determination of Alignment", Transactions of the Philological Society, 101, 2, p. 339-370. Soare, Andreea, 2010, Reflexivul românesc, București, Editura Universității din București. Sorace, Antonella, 2004, "Gardience at the Lexicon-Syntax Interface: Evidence from Auxiliary Selection for Unaccusativity", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 243-268. Spreng, Bettina, 2000, "The Passive in Basque", Proceedings of the
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
L'actance), Dixon adaugă la noțiunea de ergativitate morfologică și precizarea intrapropozițională, tocmai pentru că unele dintre aspectele definitorii ale acestui tip de ergativitate sunt de natură sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă, reflexivul trebuie să fie coreferențial nu cu agentul, ci cu pacientul. 55 G. Pullum, "Topic... Comment: Citation Etiquette beyond Thunderdome", Natural Language and Linguistic Theory, 6
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui criteriu prin faptul că nu toate limbile au reflexiv și/sau reciproc. Lazard (1994: 49) arată că, pentru ca o relație să fie ergativă, reflexivul trebuie să fie coreferențial nu cu agentul, ci cu pacientul. 55 G. Pullum, "Topic... Comment: Citation Etiquette beyond Thunderdome", Natural Language and Linguistic Theory, 6, p. 579−588. 56 Dixon citează numai un studiu din 1980, "The Economy of a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a rupt masa, subiectul este eventualitatea statică. 129 Vezi și Soare (2010: 79−80), care arată că, în română, prezența subiectului Pacient determină apariția în forma verbului a unui se ergativ, care și-a pierdut legăturile (semantice și sintactice) cu reflexivul (Fereastra s-a închis, Oglinda s-a crăpat). 130 M. Everaert, "The Encoding of the Lexical Semantic Structure of Verbs: The Case of Auxiliary Selection in Idioms", în: E. W. Weigand, R. Hundsnurscher (eds.), Lexical Structures and Language Use, Proceeding
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
and Valency", Journal of Linguistics, 28, p. 375−414. 134 R. Maldonaldo, "Energetic Reflexives in Spanish", Berkley Linguistic Society, 14, p.153−165. 135 Valoarea "eventivă", definită de autoare ca exprimând "transpunerea în altă stare, devenirea", nu este dată de reflexiv, ci este o componentă semantică a verbului, asociată cu toate verbele exprimând o schimbare de stare, care pot fi atât reflexive, cât și nereflexive (a degera, a deveni, a evolua, a fermenta, a germina etc.). 136 G. Lakoff, "Linguistic Gestalt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
153−165. 135 Valoarea "eventivă", definită de autoare ca exprimând "transpunerea în altă stare, devenirea", nu este dată de reflexiv, ci este o componentă semantică a verbului, asociată cu toate verbele exprimând o schimbare de stare, care pot fi atât reflexive, cât și nereflexive (a degera, a deveni, a evolua, a fermenta, a germina etc.). 136 G. Lakoff, "Linguistic Gestalt", Papers from the Thirteenth Regional Meeting, Chicago Linguistic Society, 236−287, apud Calude (2007: 255). 137 Autoarea subliniază că un astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Linguistic Society, 236−287, apud Calude (2007: 255). 137 Autoarea subliniază că un astfel de fenomen nu poate fi studiat decât în sincronie, pentru că verbe ca affaisser, affaler, écrouler, effondrer, éclore, care nu par să mai fie folosite astăzi decât reflexiv, au fost folosite tranzitiv în latină sau în franceza veche. 138 S. Kemmer, "Middle Voice, Transitivity and the Elaboration of Events", în: B. Fox și J. Hopper (eds.), Voice: Form and Functions, Amterdam, John Benjamins, p. 179−230, apud Cornilescu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numai pentru exemplele care, din punctul de vedere al simțului lingvistic personal, mi-au părut mai puțin obișnuite. 141 www.stirilocale.ro. 142 În termenii lui Reinhart (1996), forma nonreflexivă este aleasă dacă subiectul este specificat [+c+m], iar cea reflexivă, dacă subiectul este specificat [+c+m]. 143 R. D'Alessandro, "On Impersonal si Constructions in Italian", ms., University of Stuttgart. 144 J. Fontana, J. More, "VP-Internal Subjects and se-Reflexivization in Spanish", Linguistic Inquiry, 23, p. 501−510. 145 R. Kayne
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Alessandro, "On Impersonal si Constructions in Italian", ms., University of Stuttgart. 144 J. Fontana, J. More, "VP-Internal Subjects and se-Reflexivization in Spanish", Linguistic Inquiry, 23, p. 501−510. 145 R. Kayne, "Romance Se/Si", GLOW Newsletter, 20. 146 M. McGinnis, "Reflexive Clitics and the Specifiers of vP", MIT Working Papers in Linguistics, 35, p. 137−160. 147 D. Sportiche, Partitions and Atoms of Clause Structure: Subjects, Agreement, Case and Clitics, London/New York, Routledge. 148 T. Reinhart, "Quantifier Scope: How Labor is
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
p. 69−96. 151 N. Hornstein, Move! A Minimalist Theory of Construal, Oxford, UK/ Cambridge, Mass., Blackwell Publishers. 152 C. Dobrovie Sorin, Syntaxe du roumain, chaînes thématique, teză de doctorat, Université Paris VII. 153 A. Naro, "The Genesis of the Reflexive impersonal in Portuguese: A Study in Syntactic Change as a Surface Phenomenon", Language, 52, p. 779−811. 154 E. Wehrli, "On Some Properties of Frech Clitic se", în: H. Borer (ed.), Syntax and Semantics, New York, London, Academic Press, p. 263
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
substantiv și atribut este mai concret și mai ușor de ilustrat, mai expresiv decât raportul dintre verb și circumstanțial (o cale lungă vs a merge mult). 21 Creția (1956: 116) observă că numai verbele care acceptă complement extern pot avea reflexiv obiectiv: mă tai/tai un copac (complement extern); *mă produc/produc mărfuri (complement rezultativ); *mă cânt/cânt un cântec frumos (complement intern). 22 Exemplul nu este bine ales, pentru că verbul a ieși din acest context este impersonal, iar propoziția care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
elanul verticalității: „Acum ești-nalt și singur, - ca să m-auzi mai clar./ Cu braț de piatră spânzuri, de picioare.../ Toți morții dragi îi chemi. Vin ape. Ape doar./ (Mai mult ca orice treaptă, vârful doare)”. Dar, ca la Panait Cerna - reflexivul sub semnul căruia stau începuturile lui S. - sau, la un alt nivel, ca la Tudor Arghezi, zbaterile sufletului, lupta omului cu destinul se încarcă, prin ele însele, de o noblețe inalterabilă. Și atunci când - precum într-o baladă cvasionirică și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
și stilistice În literatura română de specialitate. Dumitru Sandu Adrian Neculau (coord.) Viața cotidiană În comunism, Iași, Editura Polirom, 2004 (367 p.) Reperarea unei identități, prezente sau imediate, constituie semnul unei normalități individuale sau sociale. Ea ține de o nevoie reflexivă, constitutivă omului, ce se concretizează la mai multe niveluri de asumare teoretică (prin simț comun, simplă opinie, reflecții, conceptualizări, teoretizări, metateoretizări etc.). Este bine să știm cine am fost, ce suntem la un moment dat ca să știm ce putem deveni
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omului, ce se concretizează la mai multe niveluri de asumare teoretică (prin simț comun, simplă opinie, reflecții, conceptualizări, teoretizări, metateoretizări etc.). Este bine să știm cine am fost, ce suntem la un moment dat ca să știm ce putem deveni. Normalitatea reflexivă poate scruta și anormalitatea existențială (mai ales aceasta!) pentru a scăpa de ea, a o ocoli, a ieși de sub puterea ei Încorsetantă, poate chiar distrugătoare. Un astfel de demers reflexiv aflăm În recenta apariție editorială datorată unui reprezentant remarcabil al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la un moment dat ca să știm ce putem deveni. Normalitatea reflexivă poate scruta și anormalitatea existențială (mai ales aceasta!) pentru a scăpa de ea, a o ocoli, a ieși de sub puterea ei Încorsetantă, poate chiar distrugătoare. Un astfel de demers reflexiv aflăm În recenta apariție editorială datorată unui reprezentant remarcabil al sociopsihologiei românești, profesorul Adrian Neculau, În care ni se propune o radiografiere a identităților de tot felul, generate, Întreținute, perturbate În contextul evoluției comunismului În România. Meritul este cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
transformărilor din 1990-1992. Volumul Carte de citire (2003) este, dincolo de aplicațiile concrete, o pledoarie pentru „cultura scrisului și cititului, parte a unei civilizații a construirii, o aspirație a mai binelui” și, totodată, un apel la regăsirea atitudinii critice, a inteligenței reflexive. Variatele lecturi ale lui S. - de la Carl Gustav Jung și Sșren Kierkegaard sau Tudor Vianu și Constantin Stere până la D. R. Popescu, Augustin Buzura, Barbu Cioculescu, Petru Popescu, Al. Ecovoiu ș.a. - beneficiază de o valorizare cordială și amplă. El prezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
Foucault 2. Situat între practica codurilor culturale care ordonează experiența și teoriile și interpretările filosofice care explică existența ordinii, Foucault a dorit să analizeze experiența ordinii și a modurilor sale de a fi: „Astfel, între privirea deja codificată și cunoașterea reflexivă există o regiune mediană care face posibilă ordinea în însăși ființa sa, ș...ț epistema de unde cunoștințele, înfățișate în afara oricărui criteriu referitor la valoarea lor rațională sau la formele lor obiective, își trag seva propriei pozitivități, manifestând, astfel, o istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
nisip, Editura Univers, București. Bourdieu, Pierre (1977), Outline of a Theory of Practice, Cambridge University Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre (1986), Distinction: a Social Critique of the Judgement of Taste, Routledge, Londra. Bourdieu, Pierre (1994), In Other Words: Essays Towards a Reflexive Sociology, Polity Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre (1996), The State Nobility: Elite Schools in the Field of Power, Polity Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D. (1992), An Invitation to Reflexive Sociology, University of Chicago Press, Chicago. Clausen, Sten-Erik (1998), Applied
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Londra. Bourdieu, Pierre (1994), In Other Words: Essays Towards a Reflexive Sociology, Polity Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre (1996), The State Nobility: Elite Schools in the Field of Power, Polity Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre; Wacquant, Loic J.D. (1992), An Invitation to Reflexive Sociology, University of Chicago Press, Chicago. Clausen, Sten-Erik (1998), Applied Correspondence Analysis. An Introduction, Sage Publications, Thousand Oaks, California. Comte, Auguste (1970; prima ediție 1852), Système de politique positive, PUF, Paris. Coombs, Clyde (1964), A Theory of Data, John Wiley
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sunt emfatice și obositoare prin monotonia sentimentului clamat. Treptat poezia se mai limpezește și, cu toate că se menține în același registru al disperării din dragoste, își găsește un drum propriu, lesne sesizabil în cadrul liricii preeminesciene. Autorul refuză în mod deliberat versul reflexiv, revendicându-și exclusiv latura sentimentală, din convingerea că „le coeur est la vraie lyre”. Scurta și zbuciumata sa boemă îi influențează morala, construită maniheist și melodramatic, după modelul lui Rolla al lui Alfred de Musset, ca în poemul Raul (1875
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]