3,259 matches
-
lung la mine, la sală, la profesorul ferentarist, și, pentru că nimeni nu reacționa în vreun fel, mi-a întins, cu mare teamă, vioara... Am cântat ce știam mai bine: Vivaldi, "Primăvara". Vivaldi era ultima mea dragoste. Când cântam, parcă pluteam, renășteam, mă hrăneam cu bucurie, reînviam toate speranțele, mă abandonam iluziilor... Așa a fost și acum. Bronzamentul de lux a rămas perplex. Ceilalți, aidoma. Invitatul de onoare m-a felicitat. A fost primul meu triumf de violonist. Nu a lipsit nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ai instituției respective, dar, virulent criticat și contestat, de alții. Așa e viața, spunea el, adeseori, fie apărându-se, fie autoaplaudându-se. Cine te hulește, acela te și iubeste; cine te apasăacela te și ridică; cine te ucide acela te și renaște! Asta-i viața oamenilor, în general, dar, mai cu seamă, a celor mari, mari de tot. Elicopterul personal, aproape zilnic, își lua zborul, ori, revenea la pista de aterizare, în admirația tuturor celor care-i știau, cât de cât, rostul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cu perla, urmăriți de toată lumea -, care îi amintea de indiancă. Și de el însuși. Ploile n-au ținut mult. Trei luni. Apoi, într-o dimineață, cerul se prezentă fără nici un nor, de culoare albastru-peruzea, iar selva, atât de bine spălată, renăscu mai verde decât oricând. Într-o săptămână, apele au scăzut în albie, pământul a început să se usuce și miile de viețuitoare ale junglei au revenit la viață după o lungă tăcere. Se putea din nou atârna hamacul la umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
puțin pentru câteva săptămâni, Annabelle a avut sentimentul că este iubită. Cine Îmbrățișează gândul iubirii Și nu se cedează pornirilor impure; Cine rupe lanțul pasiunilor Și Își Îndreaptă privirea spre Cale, Cine a fost capabil de această iubire, Acela va renaște În cerul lui Brahma Va dobândi curând Izbăvirea, Va dobândi pe veci pe Tărâmul Necondiționatului. Cine nu ucide și nici nu se gândește să facă rău, Cine nu Încearcă să strălucească umilindu-l pe altul, Cine Îmbrățișează iubirea universală, Acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
știam ce să fac, eram poticnit, am tot admirat-o vreme de câteva minute. Dar știam că trebuie să fac ceva: i-am dat chiloții jos, i-am strecurat o mână Între picioare, i-am adulmecat pulpele, fundul. Simțeam că renasc, mi-am dat jos pantalonii scurți, am rămas În curul gol, În tricou și șosete, extaziat. Între picioarele ei, uscat și rece. Mă munceam degeaba, era prea beată, nu simțea nimic, mormăia din când În când, Îmi Închipuiam că suspină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
dornic să se considere fiul ei și dacă ar vrea s-o regăsească, s-o reimagineze ? Din fire rupte și pierdute. Ar începe ciudata experiență prin a-și propune un reper ? Cosimo, de pildă ? În raport cu care, treptat, prudent, s-o renască, s-o oblige a se dezvălui, una din căile de a se căuta și a se înțelege pe sine, sub ceața atâtor umbre care ar intra, cu sau fără voia sa, în dezordinea acestei anevoioase nașteri. În definitiv, un astfel
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aș râvni la liniștea bambușilor, nici la seninătatea orhideei, aș întinde peste zidurile ruinate de putreziciune o pânză albă de mătase, cer al începuturilor, pe care să-l conjur dimineața și seara și nopțile, iar serile, diminețile, până aș revedea renăscând cândva un copac iluzoriu. Scorburi golite, ca niște ochi măriți și morți, captând Divinitatea Răului, în sfârșit, să lovească falși zei și umanitatea falsificată. Ar reapărea, apoi, cine știe, munții și râurile, pădurile, văile, marea, piramide de gogoșari lăcuiți, coralii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
e parcă mai interesant decât dacă este scăpat de la înec. Un timp m-am simțit minunat. Nici tu trâmbițe prin piept la fapt de seară, nici tu tuse tabagică dimineața, respirație ușoară și ce mai încolo, încoace, credeam că am renăscut. Dar dușmanul stătea la pândă, nu departe, ci imediat, după colț. Dușman perfid, neîndurător. Și cum m-a văzut că nu mai fumez, m-a luat în primire și nu m-a lăsat în pace, până când eu, un tip rămas
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
această odaie cosmică, / eu apăr lumea și ochiul pur al tăcerii, / în care toți sunt frați, mângâi nălucile (...) / ... sunt omul ce moare de mii de ori pe secundă / lângă un cuvânt în flotație (...) / mă scutur de ape, prin această moarte renasc... Atenția acordată creatorului de artă și procesului de creație e o constantă în volumul Simonei-Grazia Dima, poate chiar principala preocupare a poetei, de exemplu (pe lângă poemele deja amintite), în Iubirea dintre poeți, Fulger, George Enescu la Paris, Ocean, Să fii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
-i de imaginația poetului (Zeii canibali, îngeri măcelari), într-un univers dominat de toposuri străvechi, peste care guvernează etern femeia, prin postura ei de trofeu sau de fruct interzis. În privința procesului de creație, acesta presupune mereu cazna, suferința: În chinuri renaște murind epopeea - / Geme Memoria Lumii Pangeea. Chiar și senzualitatea este revelată în manieră livrescă în poeziile lui Eugen Evu (ca în Orgasmul, spre exemplu), astfel că abundența de termeni neologici, mulți dintre aceștia cu o formă rară ori modificată ad-hoc
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fruct rotunjit / nu-ndrăzneam să-l ating!... Paralel cu dorința de împlinire a menirii de a da viață, poeta își exprimă acuta aspirație de revenire la origine (în Dor de câmpie), pentru că numele meu / de acolo începe și cu el, / renăscând, toate tainele lumii!... și pentru că numai reconectându-se la energia acestui univers, fie și numai temporar, ar putea să descopere măcar o parte din sensurile lumii, care, altfel, îi scapă, făcându-i talpa... nesigură / lunecând peste moarte. În alt plan, Dincolo de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
au scos de sub scutul legii și am fost uciși de organele de stat. Au asasinat în mod oribil, conspirativ, pe Corneliu Zelea Codreanu și sute de legionari. Mișcarea legionară a dat cele mai multe victime, dar după fiecare exterminare, Mișcarea Legionară a renăscut din propria cenușă, sursă a existenței neamului nostru. Opriți prigoana împotriva legionarilor! „Toți credeam în Dumnezeu. Nu era nimeni ateu printre noi. Cu cât eram mai încercuiți și mai singuri, cu atât preocupările noastre se ridicau mai mult spre Dumnezeu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
care le întâlnim numai la poporul român în basmele și legendele strămoșilor noștri. Asta și dorim, să ridicăm o lume ca în basme. Noi am învins legile materiale. Atâta timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu, din propria cenușă. Noi trăim din învățătura lui Hristos: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” și din vârful sabiei noastre, luptă, pătimire și jertfă, și din izvoarele subterane, sângele martirilor și eroilor noștri. Legionarii sunt suportul moral și spiritual
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Baciu, nici nu are nevoie de repere biografice. Existența în slujba Adevărului și a Neamului, te duce dincolo de timp, te urcă spre veșnicii. „Noi am învins legile materiale. Atât timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu din propria cenușă” (Corneliu Zelea Codreanu). Avem în față un nou volum, ce-l are ca autor pe Petru C. Baciu. La 92 de ani, sufletul acestui erou, de pe meleagurile băcăuane, își strigă încă zbuciumul, în speranța că mărturia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
imaginația în relatarea lor, adăugând incidente despre care aveam doar o vagă cunoștință, speculând motivații psihologice sau chiar inventând conversații. (Da, inventând, nu ocolesc acest cuvânt, chiar dacă mă ferisem s-o fac timp de aproape cinci ani). Și astfel, a renăscut, din scârba față de acești oameni, personalitatea mea literară și aceasta a dus la o schimbare de perspectivă, la o schimbare de atitudine, la o schimbare ireversibilă a întregului caracter al lucrării. A început să capete aspectul unei expediții științifice, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
recoltare a diverselor specii în conformitate cu fazele de creștere și descreștere a celei care, la hinduși, întruchipa vasul sfânt din care zeii sorb licoarea nemuririi. Și pentru taoiști, luna era un copil care se naște, crește, îmbătrânește și moare, pentru a renaște în următoarea lună, în vreme ce în unele variante de legende de origine culese pe teritoriul patriei noastre, luna e un omuleț pe care Dumnezeu l-a pornit pe un drumușor de argint, printre șiruri nesfârșite de pomi, tot de argint. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de ce atât de repede? Șoseaua e străjuită acum de pereți verticali de beton iar fiorul de lumină străbătând creierul clasei muncitoare s-a încetinit. Restul lumii nu începe munca așa devreme. Sau lucrează în tura a doua. Undeva la câmp, renaște o zi roz-cenușie ca pieptul turturelei ce trage caleașca Afroditei. Și pe șoseaua Cățelu, vine încet dar sigur, hârâind ca naiba și împroșcând fum negru, un autobuz lătăreț, roșu. La fiecare stație, se oprește. Culege astfel una, două, trei, cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
England 1920”. RÎdeau zgomotos, uitîndu-și, se pare, de rangul lor social, vizibil printr-o anume distincție de neimitat de către cei care nu aparțineau cu adevărat acestei elite sau poate Își dădeau seama că se aflau numai În visul domnului Pavel, renăscuți de memoria neadormită a acestuia, văzuți cine știe cînd și unde, iar În vis totul e Îngăduit; domnul Pavel era mîndru, vădit mîndru de compania lor, iar mie, care nici nu mă născusem la timpul acela, mi-e cu neputință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
puterii... Nu al celei pe care o vei avea tu, făcută din violență și corupție. Simbolul puterii cerești și al infernului... Al puterii celui drept, al puterii celui care a avut curajul să coboare în infern ca să moară și să renască un om optimus și să preia comanda sub un cer înmiresmat de tămâia divină. — Riturile tale misterice mă exasperează, izbucni Vitellius. Trebuie să mor și să renasc în numele lui Marte ca să devin un mare luptător, sau să mă supun încercărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
celui care a avut curajul să coboare în infern ca să moară și să renască un om optimus și să preia comanda sub un cer înmiresmat de tămâia divină. — Riturile tale misterice mă exasperează, izbucni Vitellius. Trebuie să mor și să renasc în numele lui Marte ca să devin un mare luptător, sau să mă supun încercărilor crude ale cultului zeului Mithra? Vezi să nu... Eu nu mă sacrific pe mine însumi! În cinstea zeilor îi sacrific pe gladiatorii mei. Pe ei îi omor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pârâu. — Ești schimbat - Valerius privea cu luare-aminte chipul fratelui său. Ești altfel. Pari... mai puternic, mai sigur pe tine, dar, mai ales, pari mai uman. Înainte erai prea rigid. — Ritul pe care l-am împlinit îți schimbă mintea și inima. Renaști... Mai bine zis, renaști ca un om mai bun. Continuau să se privească. Valerius rupse tăcerea. — Povestește-mi despre Titus. — E un soldat foarte bun. A adoptat și el religia mea, ca atâția alți soldați și funcționari de la granița de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
privea cu luare-aminte chipul fratelui său. Ești altfel. Pari... mai puternic, mai sigur pe tine, dar, mai ales, pari mai uman. Înainte erai prea rigid. — Ritul pe care l-am împlinit îți schimbă mintea și inima. Renaști... Mai bine zis, renaști ca un om mai bun. Continuau să se privească. Valerius rupse tăcerea. — Povestește-mi despre Titus. — E un soldat foarte bun. A adoptat și el religia mea, ca atâția alți soldați și funcționari de la granița de pe Danubius. Acum Titus e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
tot ce era necesar pentru fantastica noastră întâlnire... Mai rămâne premiera, singura reprezentație... Vino! Reprezentația începuse. Familia, prin înmănuncherea versurilor ei, ridicase cortina! Liviu Romoșan Academia vieții(Publicat în „Pagini medicale bârlădene ” nr. 130 -131/2009 ) Înmormântată atâta vreme, memorialistica renaște. Renaște și se dovedește a fi - se putea altfel? - o literatură de interes. Mai ales aceea scrisă de autori care, într-o vreme, apusă, au plătit cu libertatea lor îndrăzneala de a se fi dovedit patrioți. Este și cazul volumului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ce era necesar pentru fantastica noastră întâlnire... Mai rămâne premiera, singura reprezentație... Vino! Reprezentația începuse. Familia, prin înmănuncherea versurilor ei, ridicase cortina! Liviu Romoșan Academia vieții(Publicat în „Pagini medicale bârlădene ” nr. 130 -131/2009 ) Înmormântată atâta vreme, memorialistica renaște. Renaște și se dovedește a fi - se putea altfel? - o literatură de interes. Mai ales aceea scrisă de autori care, într-o vreme, apusă, au plătit cu libertatea lor îndrăzneala de a se fi dovedit patrioți. Este și cazul volumului „Viața
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
traversat pînă la leșin subcultura americană Înghițită de la o vreme cu multă voioșie de toată suflarea omenească, de la un capăt la celălalt, asta presupunînd că are capete și se Îndoaie ca sîrma, subcultură Întinzîndu-se de la Mighty Mouse la Dirty Harry renăscut În formă de Superman și producînd În mase o stare colectivă de postcoitum mitic. Din fericire s-a băgat de seamă că, exceptîndu-l pe șobolanul Mighty, toți eroii sînt mai vulnerabili chiar decît Ahile, suferă din pricina faptului că-s alcătuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]