3,846 matches
-
direcționant, lipsite deci de calitatea acumulativă a biocâmpului. Ca și cum n’ar fi fost Îndeajuns, și În construcția bisericii Încep a fi folosite, și tot mai intens, aceste materiale de construcție neadecvate. Iar popa nu știe ce face/promovează pentru a replica proiectantului care până aici a făcut hale industriale, căci la Teologie nu se vorbește despre biologie. Până și finisajul suferă aceeași devenire: de la tencuiala pe bază de var - un material indiferent - obligatorie pentru etalarea frescei, s’a ajuns la una
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
este altceva decât ceva bani strânși În saltea, care nu produc dobândă, implicit orice Încercare de a folosi dispozitivul drept motor, departe de a fi veșnică, Îl devalizează curând de acea energie „de saltea“. Hm! Cineva ar putea să-mi replice invocând imaginea Universului: galaxii, sori și planete În continuă mișcare, amindindu-mi și că acela e fără Început și fără de sfârșit, propria-mi convingere adică. În care Univers ar trebui să văd o mișcare veșnică. Doar că Însuși acest Univers nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o aparență datorată unui timp de observație umană infim În raport cu viața lui. Dar las asta pe mai Încolo, ca să privesc În imediata vecinătate, așa cum ar face și acel cârcotaș, luându-i-o deci Înainte. Cârcotașul cu pricina mi-ar putea replica: Există perpetuum mobile, pe care și tu l’ai văzut prin vitrine, mici dispozitive care se mișcă singure. Dar asta e o aparență, bibeloul cu pricina primind o energie invizibilă pentru privitor, o diferență de temperatură de pildă. Și tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
E ceea ce a intuit perfect Lucian Merișca, strecurând-o În prezentare. „Universul cunoașterii“, 30 august 2004, ora 11,45 23. D’ale vântului Ghinion, zic eu, ca reacție la ziua de marți În care mă aflu, invocată de redactor. Marțolea, replică el. Marți, totuși, căci Marțolea e o zi anume, pe care o va explica, ca sărbătoare „băbească“ ce este, alt invitat pe care știu că-l aveți, profesorul Gavriluță. Am În față o invenție. Îi zice RO 104016. Cum s
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
niciodată pe la Cristi prin bucătărie. Alți congeneri... Miau Nu trebuie să vă mâniați dacă aceia fac ce nu pot eu, chiar dacă mielul are pentru voi o conotație sacră. În fond, noi pisicile, suntem zeițe. Cam multe ați spune, dar eu replic c’ar trebui să fie Încă mai multe zeități. Iată și de ce. Aveți un singur zeu, dreptu-i inimaginabil de mare. Aveți Însă și un păcat. Anume, dacă tot știe totul și nimic nu se face fără voia lui, i-ați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de boli, războaie și catastrofe? Vreo 800 de milioane. Comparați-le cu cifra recent rotunjită la 6 miliarde, dar și cu degradarea din jur care plătește acest 6... Zice Cristi - veche și de pospai scuză - că „errare humanum est“. Îi replic, drac ce este, nevrând să Învețe nimic: „perseverare diabolicum“... „Meridian“, 31 mai 2002, ora 12,35 54. Dracula Sunt negru, asociat de superstițioși - și scuip În sân ca nu cumva să mă Întâlnesc cu vreunul - cu Însuși dracu’ și, ca și cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
viitoare. „Meridian“, 20 septembrie 2002, ora 12,47 10. Tot răul spre bine. II Să-mi pun pe umeri pielea de drac, deși nu prea cred s’o fi dezbrăcat vreodată: nu mă lasă Însuși domeniul, care mă obligă să replic la percepțiile curente ale celei mai iscoditoare specii. Promisesem ceva despre purice, valabil Însă și pentru căpușe, păduchi și alți paraziți. Dar, din prima clipă, pielea de drac mă corectează: nu e vorba de paraziți, ci de un fel de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unor tentații în câmpul nostru vizual. Totul se finaliza cu semnul crucii, la noi cei mici trebuia să ne poarte mânuțele așa cum se cuvenea și cum cerea rânduiala creștină, dar o făcea cu atâta răbdare, evlavie și responsabilitate încât, uneori replica: - Mae, faci crucea mare să-ți ungă corpul și ține-ți minte, crucea și semnul său creștin ne-au ținut în viață; oriunde ne-am duce, de oriunde am veni, prin cruce putem izbândi. Ai noștri toți au răzbătut doar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
seara zilei de 26 iunie, când ambasadorul german la Moscova atrăgea din nou atenția comisarului Molotov, „că o renunțare din partea sovietică la Bucovina, care nu a aparținut niciodată nici Rusiei țariste, ar ușura în mod esențial rezolvarea pașnică.” Molotov a replicat dur, spunând că „Bucovina este ultimul rest care mai lipsește Ucrainei și de aceea guvernul sovietic trebui să țină a rezolva această problemă în același timp cu problema Basarabiei.” În seara zilei de 26 iunie 1940, cu asentimentul Berlinului se
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Bucovinei și Transilvaniei. Prefer să fac această declarație de la începutul relațiilor noastre.” La propunerea făcută de Hitler, ca armata română să rămână pasivă și numai armata germană să pornească la luptă împotriva rușilor, pentru dezrobirea Basarabiei, Generalul Ion Antonescu a replicat hotărât: „De neconceput ca în timp ce o armată străină pornește la luptă de pe pământul României, pentru recucerirea teritoriului ei pierdut, armata română să stea cu arma la picior. S-ar dezonora și cu ea s-ar dezonora și Țara. Armata română
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
-i și pune întrebarea : Ia să-mi spui tu mie măi Gheo, câte ouă poți tu mânca pră nemâncate ?» Gheorghe stă și cujetă și cujetă, și conchide ca un adevărat Solomon : -«D’apoi eu zic că patru.» Dezolat Ion îi replică : -«Tulai măi Gheo, că dacă ziceai șepte, așa o glumă faină îți puteam spune !» Electricianul Atunci în anul în care a fost electrificat satul, unul dintre primii gospodari care și-o montat becul lui Ilici în casă o fost Ion
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
știu eu?" Oamenii se rugau de el: "Hai, îndărăt, conașule, la boier acasă să te dea tot la Cernăuți, că nu-i chip altfel." "La ce să mă dea la Cernăuți, că eu sânt învățat și fără Cernăuți" le-a replicat băiatul. Acasă a fost ținut legat toată ziua. El îi spunea tatălui său: "De ce mă legi degeaba? Că eu știu să mă dezleg." Legat în căruță, ca să nu fugă, a fost dus, din nou, la Cernăuți 61[...]. Consecința era previzibilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu vederea că exact "tezele revizioniste" la modă azi, Păunescu le-a formulat în urmă cu două decenii și-ntr-o redactare mai elevată, mai rațională și mai urbană! Mă tem că n-are nici un rost să ne propunem a replica punct cu punct unor acuze absolut aberante, de tipul Eminescu antidemocrat, nul, reacționar, fără lecturi esențiale, violent, incorect politic, proto-legionar, complet demodat, rizibil, un scriitor căruia nu i se potrivește sintagma "poet național" fiindcă, odată cu intrarea în Europa, am ieșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de regulă, metodistul nu trebuie să intervină în timpul predării, ci numai la sfârșit, în cancelarie, când se discută lecția și se propune nota neștiind că cea care-i însoțea pe studenți și intervenea la lecție este nevasta primului secretar, a replicat, neașteptat de violent: Vai de mine, tovărășică dragă, matale după ce debitezi niște prostii cât dumitale de mari, unde te crezi, mă rog, de intervii în timpul lecției? Matale nu știi că discuțiile se fac la sfârșit, în cancelarie, când se propune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și spiritul lor. Cu timpul, însă, ea îndrăznea chiar și-i zicea: Tu, Bițule, gândești și te porți ca un țăran cu multă carte, cu principii morale rurale și tradiționale, învechite și mărginite. Da? Cu ce te deranjează principiile mele?, replica el. Adevărul este că pe măsură ce timpul trecea, căsătoria scârțâia. Corina se plictisea. Vedea în el, așa cum se întâmplă de obicei în mai toate casele, doar un om obișnuit. Da, încă avea destule metehne. Se rădea la două-trei zile. Se îmbrăca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aici. Surâsul ei e de un cinism care pur si simplu mă Îngheață. — Ai merita să-ți rup urechile, doamnă. Ești prea obraznică pentru funcția și statura pe care o ai. Am ieșit trântind ușa, fără să-i mai aștept replica. Nu sunt un laș, dar huiduma asta de femeie e ca o piază rea. Secretara Îmi spune că tovarășul director e ocupat momentan, Însă pot să-l aștept dacă am ceva urgent. Iau de bun ce-mi spune, deși n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Încă să-i polizeze capul. - O să ieșim din nou, spuse, dacă n-or să facă... - N-am apucat atunci să te-ntreb, Carole, tu ești de meserie electromecanic? Te-am tot văzut cu instrumente d-astea. - Sunt electromecanic de comuniști, replică el Îndârjit și totodată senin. Le conectez circuitele la cazanu’ cu smoală. Exemplifică ritmând ciocăniturile În ciment și scandând În surdină: Jos co-mu-niș-tii... Jos co-mu-niș-tii... Muiștii! Dacă nu fac ce spunem noi, o să le dăm iarăși foc! - Ei au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Focșani Nămoloasa, unde o să-i întâmpine o uriașă putere de foc, artileria grea și întărituri. Carnea de tun rusească va face munți de cadavre..! Mă cutremur, dom’le... Mă cutremur..!... Nu, nu cred dom’le.. ce spui d-ta. !” îi replică energic cheferistul. „ Bine, dom’le...bine, fie cum crezi dumneata!...Dar, în cazul înfrângerii Germaniei, soarta statelor din nordul, centrul și sudul Europei, s-ar decide în foarte scurt timp.. și, bătrânul continent, civilizat, ar fi pierdut. Tot ce s-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
deși cu intensități diferite (Gabrenya, Wang, Latane,1985). Shiraschi (1995) a reluat procedura lui Latane et al., folosind studenți din Japonia, iar rezultatele au fost surprinzătoare, căci psihologul social asiatic nu a descoperit evidențe ale lenei sociale. Studiul a fost replicat și în SUA, iar rezultatele au indicat că dacă subiecții au apreciat sarcina ca fiind importantă, climatul de grup e caracterizat de responsabilitate interindividuală și angajare cooperantă, și, în sfîrșit, dacă au apreciat că performanțele le pot fi evaluate de către
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a șocurilor electrice, a refuzat să mai continue, în fața subiectului naiv care era rugat să îi ia locul. După ce naivul a acceptat să "intre în joc", rata obedienței rămînea practic tot la nivelul de 60% ca și în experimentul standard. Replicat și în cadrul unui documentar BBC intitulat " Cît de violent ești?" (How Violent Are You?), prezentat în premieră în mai 2009 în serialul Horizon, din 12 participanți, doar trei au refuzat să continue experimentul pînă la sfîrșit. Tot în registrul filmului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
problemă este ridicată de recenta teamă de zoonoze. Transmiterea la om a retrovirușilor endogeni porcini, chiar dacă posibilă in vitro, nu a fost niciodată probată in vivo. Transplantul de celule stem. Celulele stem se definesc prin capacitatea lor de a se replica (reînnoi), generând alte celule surori, care ulterior pot evolua către diferite celule diferențiate. Celulele stem sunt de două tipuri: (a) embrionare, care apar în cursul dezvoltării mamiferului din zigotul fertilizat, conducând prin etape succesive la diferențieri importante către țesutul muscular
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92269_a_92764]
-
apărute în jurul acestora. "Vedeți, pe noi nu ne-a întrebat nimeni nimic, domnule Bocancea", a spus generalul cu o undă de reproș în glas. Nu, dar putem să dăm un răspuns la întrebările care nu ni s-au adresat", am replicat. Așa ne-am pus de acord că trebuie să scriem o carte în care să povestim ce am făcut noi la Revoluție: domnia sa în calitate de comandant, iar eu în calitate de militar în termen. A trecut ceva vreme, am fost implicat în diverse
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
radioopace, tratamentul durerii și tratamentul icterului. TERAPIA ANTITUMORALĂ Injectarea antitumorală în cancerul pancreatic a fost efectuată în mai multe trialuri. Imunoterapia prin vaccinarea cu celule dendritice [89,90], cu culturi mixte alogenice de limfocite [90], cu un adenovirus care se replică preferențial și omoară celulele maligne [91] sau injectarea intratumorală a unui adenovector cu replicare deficientă care conține gena factorului de necroză tumorală uman (TNF-α gene) administrat anterior radioterapiei [92] nu au arătat niciun avantaj supraviețuire și au fost realizate la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92192_a_92687]
-
discuție tensionată între David Lloyd George, care dorea să deblocheze negocierile, si Carson. Lloyd George i-a spus lui Carson că în șase luni de zile războiul va fi pierdut. Dacă războiul este pierdut, atunci toți sîntem pierduți." i-a replicat Carson. David Lloyd George a continuat să facă presiuni asupra lui Carson pentru a determina flexibilizarea poziției sale: "Irlandezii din Statele Unite ale Americii vor vota pentru tabăra germană. Ne vor sparge blocada și ne vor forță să acceptăm o pace
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
iar numele celui irlandez de Arthur Griffith, Michael Collins și Richard Burton 95. Lloyd George i-a spus lui Michael Collins că prin parafarea acestui tratat își compromisese viitorul politic, la care Collins, cu nelipsita lui luciditate cinica, i-a replicat scurt: "Eu mi-am semnat condamnarea la moarte." Britanicii au crezut că au rezolvat o problemă care înveninase relațiile dintre cele două insule timp de 700 de ani. Viitorul însă a dovedit exact contrariul. Tratatul a adus guvernului britanic o
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]