8,987 matches
-
Baiochi, 2001, pentru Brazilia, și Fox, 1996, pentru Mexic) arată că societatea civilă nu se dezvoltă „organic” de jos în sus, ci prin sinergie instituțională, între stat și societate (Evans, 1997). În această categorie includem și teoretizările rolului rețelelor pentru reușita acțiunii colective. Tipul de rețele predominant într-o societate reflectă măsura în care relațiile sociale sunt afectate de forțele pieței și de intervenția statului sau, altfel spus, gradul în care o societate este modernizată, în direcția participării sociale a indivizilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p.s. Analiza mediului intern este focalizată pe: - buget; - resurse materiale (echipamente, spații); - capacitate operațională; - resurse umane; - servicii oferite; - sisteme de evaluare și monitorizare existente. Analiza priorităților stackeholders-ilor (Poister și Streib, 1999) asigură p.s. legitimitatea intervenției, dar și suportul necesar pentru reușita implementării. Este evident însă că nu întotdeauna prioritățile se confundă cu problemele fundamentale cărora ar trebui să le răspundă p.s. Selecția acestora va urmări obținerea unui grad înalt de acceptare a planului strategic. În 2001 a fost adoptată legea-cadru privind
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
faptului că autoritățile publice sunt responsabile de aceste activități. Cu toate acestea, și agențiile private contribuie prin activitățile lor la organizarea spațiului. Planificarea necesită o bună colaborare între diferitele niveluri ale guvernării (local, regional și național). O condiție importantă pentru reușita politicilor de planificare este legată de participarea activă a populației din teritoriul vizat. Este esențial ca populația să fie informată și consultată în toate etapele procesului de planificare, în calitate de beneficiar direct sau indirect. P.t. reprezintă coordonarea strategică a deciziilor variate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
centralizat. Pe de altă parte, mai ales în ultimii ani, avem o puternică presiune din partea comunităților locale de a-și planifica singure dezvoltarea. În ciuda diversității ideologiiilor, abordărilor și agenților implicați, planificarea se dovedește a fi de o mare importanță pentru reușita eforturilor de dezvoltare socială. Promotor local - Ana Maria Preoteasa Unul dintre obiectivele programelor de dezvoltare comunitară constă, pe lângă realizarea unor bunuri sau servicii de interes comunitar (infrastructură, programe sociale sau economice) și în dezvoltarea capacității comunitare (a capitalului social). Dezvoltarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
leu/dolar în 1991 (BNR, 1991-2005; INS, 2005). Evoluția cursului a fost marcată și de unificarea piețelor valutare în noiembrie 1991. Acordul (ratificat prin Legea 64/1992), consemna angajamentul Guvernului de a atinge stabilitatea macroeconomică, văzută ca fundamentul necesar pentru reușita programului de reformă (pct.1). În acest sens, erau urmărite eliminarea dezechilibrelor externe și interne prin politici financiare prudente, măsuri structurale menite să eficientizeze alocarea resurselor prin liberalizarea piețelor, un nivel corespunzător al ratei dobânzii și crearea cadrului legal și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
noul Guvern, condus de premierul Călin Popescu Tăriceanu, a continuat aplicarea măsurilor convenite cu FMI, BM și Comisia Europeană. Acordul cu FMI din perioada 2001-2003 a fost dus la îndeplinire cu succes, România având eliberate pentru tragere toate tranșele aferente. Reușita acestui program a contribuit esențial la acordarea statutului de economie de piață funcțională de către Comisie și, pe cale de consecință, îndeplinirea criteriilor economice privind aderarea. Din iulie 2004, România a intrat într-un acord de tip stand-by preventiv cu FMI, prin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
foarte gravă. Risc - Daniela Bălțătescu și Sergiu Bălțătescu Riscul (r.) reprezintă o consecință indezirabilă a unei acțiuni actuale sau a unui eveniment viitor. Toate planurile/programele de dezvoltare socială prezintă r.; de aceea, analiza și gestionarea lor este esențială pentru reușită. Această prezentare cuprinde evoluția temei r. în contextul social contemporan, o trecere în revistă a tipurilor și caracteristicilor r., ca și strategii de management al r. în programele de dezvoltare socială R. este o temă relativ nouă în științele sociale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
curente legate de prioritățile momentului (Offe, 1991; 1996). Acest gen de studii încearcă, de asemenea, să discearnă, într-o anumită măsură, legăturile cauzale între designul instituțiilor și o anumită distribuție a puterii între actori, ca și condițiile pentru succesul sau reușita democratizării și a reformei economie (Elster, 1996; Hellman, 1996). Ca și în concepția studiilor despre democrație, și pentru neoinstituționaliști, noile regimuri politice din statele postcomuniste sunt considerate drept democrații consolidate atunci când regulile jocului încetează să mai fie subiect de negociere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
primei dezbateri” conceptele internaționalismului liberal interbelic sunt interpretate dintr-o perspectivă realistă. Se ridică astfel întrebarea care au fost mecanismele prin care E.H. Carr și alți avocați ai perspectivei realiste au reușit această adevărată lovitură de imagine. În primul rând, reușita a fost asigurată de inventarea unei artificiale „diviziuni a muncii” între domeniul „idealist” și cel „realist” în relațiile internaționale. În procesul de „construcție” a idealismului, susținători ai Școlii realiste introduc pretenția separării între studiul dreptului internațional ca element definitoriu al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în același timp și posibilitatea schimbării. Respingerea dominației celor puternici se poate face printr-un efort al celor aflați la periferia sistemului mondial. O coaliție a Lumii a Treia ar putea duce la o mișcare contra-hegemonică, cu șanse mari de reușită în condițiile crizelor inevitabile capitalismului. Termenul „teorie critică” este cel mai adesea atașat cercetărilor care pornesc de la o altă tradiție marxistă, cea a Școlii de la Frankfurt, din care fac parte gânditori precum Max Horkheimer, Herbert Marcuse sau Theodor Adorno - ori
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
intervenții, în cadrul economiei sociale, sunt proiectate după o prealabilă interpretare a nevoilor ariei în care sunt implementate: contexte diferite înseamnă nevoi diferite, iar acest aspect reprezintă motivul realizării, înainte de toate, a analizei teritoriului, pentru a particulariza de la început posibilitatea de reușită sau nu a intervenției. Regiunea Campania este caracterizată de factori critici, cum ar fi nivelul ridicat al șomajului printre tineri și discrepanțe mari între arii (cea urbană și suburbană, cea provincială etc.). În România, datorită suportului oferit de Universitatea din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a mai potolit, ca de obicei, iar apariția concepțiilor despre importanța personalității în ansamblu față de anumite atitudini izolate, a modificat simțitor atmosfera în jurul acestor investigații. W. Stern (1925) și G. Iccheiser (1937) au subliniat importanța structurilor dinamice ale aptitudinilor în reușita individuală, iar H. Hartshorne și M. May, între anii 1926-1930, au pus accentul și pe considerente morale în aprecierea subiecților. După 1930 începe să câștige teren concepția psihologiei industriale, știință cu un domeniu autonom și cu metode proprii de cercetare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
importanței și a ponderii postului în cadrul organizației (de obicei, în vederea elaborării sistemului de salarizare); proiectarea postului: formarea postului (conținutul acestuia) în așa fel încât să satisfacă atât interesele organizației, cât și pe cele ale angajatului; evaluarea performanței: examinarea gradului de reușită a activității de muncă, adică transmiterea unui feedback muncitorului/executantului. Figura 3.1.1. Sistemul de noțiuni al analizei muncii Deoarece pentru cuvântul „job” din terminologia engleză sunt folosiți în limba română, de multe ori ca sinonimi, termenii „serviciu”, „funcție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o formă de pregătire - persoana, organizația sau comunitatea - își dorește ca resursele dirijate înspre programele de formare să se reflecte în rezultatele obținute (creșterea nivelului de competență, ameliorarea performanțelor, atingerea obiectivelor organizaționale). * Un răspuns clar referitor la factorii care determină reușita unui program de pregătire - alături de importanța evaluării de nevoi - nu poate fi dat, deși cercetările încearcă o analiză a relațiilor dintre variabilele de proiectare și efectele training-ului. Succesul său poate fi evaluat la nivel micro - principalul obiectiv fiind rezultatele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
altfel spus, modul în care am proiectat programul (ce va fi învățat, metodele utilizate, resursele și constrângerile inerente), caracteristicile cursantului (nevoi, experiență anterioară, abilități, motivație, stil de gândire) și mediul de lucru, sunt doar trei dintre forțele ce contribuie la reușita, durabilitatea învățării și ameliorarea performanțelor (Baldwin și Ford, 1988, apud. Tuijnman, 1996). Este foarte dificil de construit o imagine a tuturor variabilelor ce pot influența reușita, care uneori sunt atât de numeroase că nici nu pot fi nominalizate, dar stabilirea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de gândire) și mediul de lucru, sunt doar trei dintre forțele ce contribuie la reușita, durabilitatea învățării și ameliorarea performanțelor (Baldwin și Ford, 1988, apud. Tuijnman, 1996). Este foarte dificil de construit o imagine a tuturor variabilelor ce pot influența reușita, care uneori sunt atât de numeroase că nici nu pot fi nominalizate, dar stabilirea unor repere devine esențială (Romiszowski,1981, apud. Tuijnman, 1996): este programul soluția la o problemă dată - răspuns ce poate fi obținut printr-o analiză a cauzelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru a reproduce caracteristicile lumii reale, astfel încât să favorizeze învățarea și transferul de deprinderi și priceperi. Scopul simulării este acela de a crea o fidelitate psihologică - adică să reproducă în cadrul sarcinilor propuse de program acele cunoștințe, deprinderi și abilități necesare reușitei la locul de muncă. Există riscul neimplicării reale a persoanei, conștiente de faptul că o simulare este bazată pe jocuri, iar a da greș la un joc nu este același lucru cu a eșua la locul de muncă, într-o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unei astfel de situații, n-am reușit niciodată, m-am descurcat întotdeauna), față de subiectul de studiu, față de formator (întotdeauna am fost umilit, întotdeauna am fost apreciat) sau față de expectanța succesului (am toate șansele să reușesc, n-am nici o garanție a reușitei), o valență negativă atribuită uneia dintre ele va afecta serios motivația persoanei de a se implica în noi activități de învățare. Dar, pentru că atitudinile sunt învățate, ele pot fi și modificate sau schimbate. Există tentația de a crede că persoana
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
factorilor intraorganizaționali (de exemplu, valorile organizaționale, cultura sau climatul organizațional, relațiile interdepartamentale, ș.a.) și 2). efectele mediului organizațional (de exemplu, performanța organizațională, productivitatea, ș.a.). Rolul contextului în care are loc procesul de apreciere a performanțelor este major în nivelul de reușită al procesului de evaluare, contextul fiind independent de calitatea instrumentelor și procedurilor de evaluare. b). Judecarea performanței reprezintă o componentă a procesului de apreciere a performanțelor. Murphy și Cleveland (1995) fac distincția între judecăți (engl. judgments) ce reprezintă evaluări particulare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tineri și vârsnici, (cele 3 culturi care se suprapun. Culturi fluide, aflate în proces de cristalizare, corespunzătoare noilor firme apărute după 1989: De regulă acestea sunt firme mici orientate spre piață în care se schimbă motivația muncii se pune problema reușitei în afaceri înfruntând riscul a profesionalismului și competenței, munca fiind bazată pe profit, eficiență, raționalitate, disciplină și calitate. Libera inițiativă înseamnă concurență și luptă pentru supraviețuire Predomină normele comportamentale informale mai ales în firmele mici iar influența proprietarului sau managerului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cei mulți (Comșa, 2004, 2005). În timp, În percepția publicului, politicul a încetat să devină o cale pentru bunăstarea tuturor și a ajuns o cale de îmbogățire pentru cei aflați la conducere, oamenii obișnuiți orientându-se spre alte surse de reușită socială și economică (investiții în educație, afaceri, lucru în străinătate) sau resemnându-se cu privire la starea actuală a lucrurilor. Pe de altă parte însă, chiar dacă ponderea celor care nu votează la anumite alegeri este una ridicată (în jur de 40% la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
aveau pentru îndeletnicirile utilitare termenul peiorativ de banausia, până la romanticii germani care-și băteau joc de „filistini” și până la sila față de „burghezi” și familiști a esteților fin de siècle, „idealiștii” și-au luat revanșa asupra celor al căror țel e „reușita în viață”, adică prosperitatea materială. Revanșă de altminteri tot „ideală”, constând în sentimentul, mai mult, ori mai puțin manifest, al superiorității și apartenenței la o elită, la o, „aristocrație a spiritului”. Sincer vorbind, această elită nu-mi inspiră nici simpatie
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
noblețe - josnicie 62 Pasiune, entuziasm, patimă 64 Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate 64 Părinți - copii 68 Personalitate, atitudine 69 Prietenie, devotament - dușmănie, trădare 72 Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare 73 Puterea banului, manipularea În afaceri 80 Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire 81 Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru 84 Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare 85 Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm 87 Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitate 88 Tact, maniere, diplomație 89
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și existenței umane. Comentariile noastre nu pot avea, desigur, decât cel mult valoarea unor modeste Încercări de a pătrunde În ascunzișurile tainice ale firii omenești și de a sublinia și noi cât de folositoare sunt pentru sănătatea morală și pentru reușita socială a omului conducerea acestuia după norme de adevăr, de dreptate, de prietenie și iubire. Pentru a facilita Înțelegerea multiplelor sensuri și semnificații psihologice și morale ale proverbelor prezentate și pentru a sublinia valoarea mesajelor transmise de acestea, am Încercat
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fie a unuia scurt, dar dureros prin efectele lui. și mai plastic se spune: „Cum Înnozi, așa deznozi”.) Deal cu deal se Întâlnește, dar om cu om. (Chiar și În cea mai grea Împrejurare trebuie să ne păstrăm speranța unei reușite sau a intervenției unui moment favorabil.) Unde dai și unde crapă. Când obținem un alt rezultat decât cel scontat, se mai spune: „Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”.) Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, bețietc "Cumpătare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]