3,374 matches
-
și se uită la mine. Imediat după asta, mergând pe stradă îmi imaginez cum ar fi dacă toți clienții dinainte și de după mine ar trebui să spună și ei de unde sunt. Trec în revistă diferite nume de localități și caut rime: „Bună ziua, vă rog un pachețel de năut, sunt din Landshut. Bună ziua, vă rog aspirină și extraveral, vin din Neanderthal. Bună ziua, vă rog un iaurt, sunt din Schweinfurt. Bună ziua, o sticlă de vin! Sunt din Gernsheim pe Rin. Bună ziua, vă rog
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
revedere, sunt din Schöneck și pe-aici am să mai trec“. Caut să-mi provoc cu tot dinadinsul râsul și știu, unu, că râd prea târziu, și doi, că o fac pe seama și pe spezele mele, fiindcă această războire cu rime nu face nimănui nici un rău, iar data viitoare nu-mi va folosi la nimic. Îmi fac propria-mi muzică împotriva clopoțelului de la ușă, dar nu reușesc să-mi îngroș și obrazul pe măsură. Duc lipsă de toval precum pantofii mei
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
intenție să se joace cu mine cu păpușele de cârpă? Asemenea lucruri se-ntâmplă mereu - fac parte din viața cotidiană. La fel și în politică ori în viața literară. Domnul Rüttgers 1 și-a fabricat și el perechea sa de rime: „Kinder statt Inder“ șMai bine mai mulți copilași/ În loc de-atâția apași2ț. Rima i-a fost provocată de domnul Schröder. Căci domnul Schröder ar vrea să-i vadă pe indieni cât mai iute sosiți în țară, iar apoi (peste trei
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-ntâmplă mereu - fac parte din viața cotidiană. La fel și în politică ori în viața literară. Domnul Rüttgers 1 și-a fabricat și el perechea sa de rime: „Kinder statt Inder“ șMai bine mai mulți copilași/ În loc de-atâția apași2ț. Rima i-a fost provocată de domnul Schröder. Căci domnul Schröder ar vrea să-i vadă pe indieni cât mai iute sosiți în țară, iar apoi (peste trei sau cinci ani), cât mai iute plecați îndărăt în India lor. Doar la
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
subterane ori în tramvaiele din orașe, sau la lumina zilei, în stațiile de benzină, în munți ori pe malul lacurilor și în orice alt loc unde un indian riscă să ajungă vânatul liber al unei bande de „capete rase“ nemțești. Rima domnului Rüttgers ia drept țintă cântecul de sirenă al domnului Schröder, care caută să atragă lucrători străini în țară. Domnul Rüttgers face rime măcar că domnul Schröder i-a explicat cât se poate de precis când anume vom ridicala loc strapontina
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
alt loc unde un indian riscă să ajungă vânatul liber al unei bande de „capete rase“ nemțești. Rima domnului Rüttgers ia drept țintă cântecul de sirenă al domnului Schröder, care caută să atragă lucrători străini în țară. Domnul Rüttgers face rime măcar că domnul Schröder i-a explicat cât se poate de precis când anume vom ridicala loc strapontina pentru oaspeți. Dar domnul Rüttgers știe el ce știe: ce se întâmplă în Germania poate sluji drept avertisment, problema cu muncitorii străini fiind
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mai trebuiască să dea socoteală de unde vine când cumpără o aspirină și să nu mai fie obligat când cumpără covrigi să exerseze „e“-ul lung și cel înghițit. Ca toți ceilalți politicieni, domnul Rüttgers vorbește și el - atunci când renunță la rime - despre integrarea străinilor. Pentru a-l sprijini în această intenție, sunt tentată să-i fac o propunere - un program de integrare constând dintr-o singură propoziție ce sună așa: „Integrarea accentului străin în covrigul german“. Iată un program cât se
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
veacul se-ntretaie Rostim un nume simplu, de cântec, Nicolae, L-au spus atâtea mame, atâția îl purtară, Căci egal e-n vârstă cu dragostea de țară, Și numele acesta umblă prin românime Ca soarele prin holde, ca doinele prin rime, Nu și-a aflat odihna: era a lui menire Un strălucit bărbat să-l poarte-n strălucireă“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „De noi cercarăm plânsul, ne-a mai robit durerea, ei ne-au fost totdeauna și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
realitățile noastre politice și sociale au devenit sentiment național, hârtia albă din față nu mai intimidează, merită, cheamă și impune lesne momentul fertil al inspirației. Conturul energetic și cu relief demn al istoriei noastre a pulsat și pulsează statornic în rima și ritmul scrisului nostru, iar înregistrarea atentă și minuțioasă a eforturilor unanime și calde cu care întregul nostru popor sprijină, dă corp și viață hotărârilor și documentelor de partid, a chezășuit și certifică pagini emoționante, vibrante și trainice, demne de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tristă înțelepciune în glas: „Carmen Popescu e mult mai frumos“. (Mai târziu, am realizat câtă dreptate avusese: Popescu era un nume de oraș, un nume în escu, demn de un inginer. Nu ca Flutur: frust, peizan, inspirând tot felul de rime...) Cooperarea noastră a continuat fără incidente. Paul Inginerul nu era singurul solicitant al lui Carmen Popescu. Răsăriseră și alții, nu puțini la număr, iar cu vremea am învățat să-i deosebesc, conferindu-le în sinea mea porecle, ba chiar și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
spirituală, adică pentru scris. În realitate, mă masturbam într-o fericire. Asta nu mă împiedica, precum spun, să mă cred un mare poet. Sau poate - mai știi ? - tocmai asta îmi dădea convingerea. Cert este că mă gîndeam tot timpul la rime („clopote“ „scînteie“ - „crîm peie“ - „femeie“ - „tuleie“ - „ardei e“ - „crîmpei e“ - „de tei e“ - „...de bei e/ (ca și cum...)“ - „(vocea) ei e“ ; „tern“ - „etern“ - „matern“ - „patern“ - „stern“ - „sem pitern“ - „extern“ - „intern“ etc.), la ziceri poetice („Luceferi de tencuială“, „petece de frumos“, „întipă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu ideea. Cel mai rău era că numele ăsta se preta la tot felul de porecle. țelu rimează cu foarte multe lucruri : țelu-cățelu’, țelu-purcelu’, țelu vițelu’ ș.a.m.d. și copiii din fața blocului se pri cepeau de minune să facă rime de-ăstea. Drept să spun, cel mai rău mă deranja țelu-purcelu’, fiindcă se potrivea cu realitatea. La țelu-cățelu’ mă înfuriam doar de formă. țelu-vițelu’ îmi ziceau puțini. Cei mai mulți însă nu erau specializați pe cîte una, ci mi le ziceau pe toate
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Printre diversele lucruri care formau modesta mea contribuție de colaborator al ziarului, făceam s-apară foarte des, sub pseudonimul Rigoletto, un fel de satiră politică a zilei, în versuri, căreia îi ziceam când "Cronica rimată", când "Carnetul lui Rigoletto", când "Rime inutile". (Titlul din urmă îl cred împrumutat, dacă nu mă-nșel, de la Raoul Ponchon. "Împrumutat" e un eufemizm, desigur; un eufemizm consacrat încă: împrumuturile aceste nu dau niciodată loc la restituire.) Pe când citea una din aceste cronice, maestrul îmi făcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fi tușit/ Și.../ Unde este vorbă multă/ Acolo e treabă scurtă.// Dacă orașul e capul/ Apoi trupul este satul/ Și ce fel de Însoțire/ Dacă nu e și unire!>>”. Fără a ne face criticii tardivi ai acestei Însăilări penibile, fără rimă și fără haz sau har, aceasta este o mostră de ceea ce plăcea urechilor inculților cu cel mult patru clase primare care, tragic, conduceau destinele unei țări cu fostă vocație europeană, iar cenzorii avuseseră grijă să nu le zgârie timpanele cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în estuarul Rio de la Plata, la întâlnirea cu Atlanticul. Este adevărat că atâta apă aduce uneori, în "iarna" uruguayană, cea fără pic de zăpadă, care ține de prin martie până prin august, furtuni și potopuri "biblice", un asemenea "temporal" prilejuindu-mi rime "diplomatice": UF! Plouă la Montevideo în rafale insipid și pe Rambla din Buceo am o jale de-apatrid! Plouă-n Rio de la Plata, curg șuvoaiele anost și mă tem că m-or da gata pieton făr-de-adăpost, nici gondolă, nici canoe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și Weg) și Midget rămâneau goi-pușcă și, În consecință, fără sex. Îi vedeam furișându-se din casă În toiul nopții, pentru a arunca unii Într-alții bulgări de zăpadă, până ce bătăile unui ceas din depărtare („Ascultă, dar! “ comenta textul cu rimă) Îi alunga Înapoi În cutia lor cu jucării din camera copiilor. Un rudimentar muțunachi cu arc sărea din cutia lui, speriind-o pe frumoasa mea Sarah și poza aceea Îmi displăcea profund pentru că Îmi amintea de petrecerile de copii unde
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de poezii, remarcând cu mândrie că a fost felicitat de Dilanov-Tomski, un poet la modă pe atunci (care avea o slăbiciune pentru epigrafe italiene și titluri fragmentare precum „Cântece ale iubirii pierdute“, „Urne nocturne“ și așa mai departe, pentru șocanta rimă „lungă“ vnemliu múze ia („ascultați glasul muzei“) și liubvi kontúzia („contuzia dragostei“), cărora eu le-am opus cea mai bună (și Încă nefolosită) descoperire a mea: zápoved (poruncă) cu posápivat (a adulmeca). Clocotea de furie la adresa lui Tolstoi fiindcă respingea arta
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ușurată se Îndrepta. Pic, tic, tac, pic, tac, tic - clipa În care se petreceau toate acestea nu mi se părea o fracțiune de timp, ci o fisură În el, o bătaie de inimă eșuată, compensată imediat de un răpăit de rime: spun „răpăit“ intenționat, căci atunci când se stârnea Într-adevăr vântul, copacii Începeau repede să picure toți deodată, ca o imitație a recentei rafale, la fel de grosolană ca asemănarea strofei pe care o murmuram deja, cu șocul suferit, când preț de o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
invitat de Guvernul britanic pentru a lua cunoștință de realizările Angliei În război (care - se spunea - nu erau suficient apreciate de opinia publică din Rusia). În drum spre Anglia, fiind provocat de tata și de Kornei Ciukovski să găsească o rimă pentru Africa, poetul și romancierul Alexei Tolstoi (n-are nici o legătură cu contele Lev Nikolaievici) compusese, deși suferind de rău de mare, fermecătorul cuplet: Viju palimu i Kafrika Eto - Afrika. (Văd un palmier și un mic Kafru. Aceasta-i Africa
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lagărul socialist”, când s-a produs, evenimentul ne-a surprins pe toți. O făcuseră totuși! Cu câteva zile în urmă văzusem la cinematograf, într-un jurnal de actualități (încă nu fusese desființat), vizita sfidătoare a lui Ceaușescu la Praga. Nu „rima” deloc cu Dubcek și îmi era foarte limpede că nu-i ardea de nici o „primăvară” și că sprijinul pe care îl acorda Cehoslovaciei nu avea la bază decât rațiuni de politică externă. Bune și ele, în context, nimic de zis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nătării, ciorobor, lolot, se lolăiesc, se lolotesc, strigă hoha, bura-bura, bat lela, tinerii se înlibovesc, ciocoii se ciocotnițesc, se cilibesc, sufletele bujdesc pe poarta iadului etc. Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii sunt plini de bogătate. Numai Eminescu mai târziu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
multe ori însă Vorba, din vorbă în vorbă Au ajuns și la cociorbă. Ș-atunci vine proverbul: Vorba pe unde a ieșit Mai bine să fi tușit. Arta e clasică, îndreptată spre observația morală, de altfel cu mari îndemînări tehnice (rime interioare, armonizare a colorilor țipătoare). O galerie de "caractere" este alcătuită numai dintr-o combinație obiectivă de proverbe și zicători, plină de nuanțe invizibile, de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mlădioasă, Plăcută ca un zâmbet, ca un dar, Ca falnicele corturi din Kedar. Romanul în două volume Purgatoriul e fără valoare. CINCINAT PAVELESCU Cincinat Pavelescu (1872-1934) a fost foarte reputat ca epigramist și improvizator. La banchete cineva îi da câteva rime: nefastă, nevastă, el, chel, și poetul improviza: După ce-ntr-o zi nefastă M-a prins soțul la nevastă, De păr eu l-am luat pe el. Morală: Avantajul d-a fi chel! Genul e destul de trist. Dar madrigalurile, epitalamurile, liedurile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
luate de la aceștia. 14 În capitolul al XII-lea Wellek și Warren enumera textual aceste influențe, considerând că autorii lor au dat "noi impulsuri" analizei literare. In numeroase ocazii, pe parcursul volumului, Wellek și Warren elogiază formalismul rus (studiul ritmului și rimei, sintaxa motivelor etc.), dar emit și unele rezerve. Ingarden este prezentat ca un predecesor direct, dar sistemul lui este simplificat, arătându-se că, pe drept cuvânt, ultimele două "straturi", nu necesită o configurare separată, ci se pot unifica cu stratul
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
profetică în noțiunea morții eterne, care este o stare de pendulare infinitezimală, infinit de dureroasă, între viață și moarte - ca pedeapsă pentru păcatul infinit. Este posibil ca S. T. Coleridge să își fi derivat de aici faimoasa metaforă din The rime of the ancyent mariner / Rima bătrînului marinar, partea III - "the Night-mare Life-in-Death" / "Coșmarul Viața-n-Moarte".] [**Sinking to depths of woe!: idee-corolar ce sintetizează situația fundamentală a poeticii lui Chatterton ca poetică descensivă, catamorfică, a explorării suferinței pînă la ultimele sale consecințe
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]