17,708 matches
-
-i vorbească în timp ce-și căra roaba și fără a-și îndrepta nici un moment privirea către el, tînărul i-a zis: „Nu vorbi cu mine. Sînt student, vin de la Pitești”. N-a știut atunci cum să-nțeleagă cuvintele acelea rostite cu greu, Piteștiul nu-i spunea nimic, așa că tonul ușor amenințător pe care i s-a părut că-l simte l-a făcut mai degrabă să se mire decît să se sperie. I-a vorbit în continuare tînărului, cerîndu-i să
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
chiar dacă tuturor le era milă. „Treișpe-paișpe” s-a transformat treptat, în șoaptele tuturor, într-o sperietoare mai aspră decît gardienii, iar numele brigadierului-șef, brăileanul Bogdănescu, prizonier și el, dar mai zelos chiar decît directorul coloniei, a început să fie rostit cu o ură egală cu groaza. El era responsabilul cu reeducarea - nu doar față de studenții din brigăzile peste care pusese stăpînire, mulți dintre ei deja trecuți prin demascări și reeducați, ci față de toți cei din colonia Peninsula, din toate cele
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
providențial ca un povestitor rustic să aibă norocul de un critic al cărui condei să-l ridice pe muchia unei epopei biografice cu timbru irepetabil. În enumerarea amănunțită și riguroasă a opiniilor pe care succesivele generații de critici le-au rostit despre Creangă, Eugen Simion nu-și începe pledoaria cu Călinescu, ci cu junimiștii (care vedeau în Creangă un „autor poporal“, talentat, dar de speță inferioară), iar ideea care răzbate din carte e următoarea: Creangă a încetat de mult să mai
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
Mugur Isărescu, la conferința "Provocările creșterii economice în Uniunea Europeană. Reforme pentru viitorul Europei", la care a participat Vincent Cable, ministrul britanic pentru Afaceri și Inovație. Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunțat, miercuri, oficial, în discursul despre starea Uniunii rostit în Parlamentul European, că executivul pe care îl conduce propune o taxă pe tranzacțiile financiare, care să ajute la ieșirea din criză. Taxa ar putea aduce venituri de 55 de miliarde de euro pe an.
Isărescu: Băncile sunt suficient de inteligente ca să evite taxa pe tranzacţiile financiare propusă Comisia Europeană () [Corola-journal/Journalistic/52758_a_54083]
-
Monica Macovei o întrevede la criza de încredere din interiorul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat de presă dat publicității miercuri de cabinetul acesteia. În intervenția sa în plenul Parlamentului European, Monica Macovei (PDL/PPE) a evocat discursul despre starea Uniunii, rostit de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, exprimându-și acordul cu poziția expusă de acesta față de situația prin care trec țările europene, transmite . 'Barroso a spus că situația prin care trec țările europene este gravă, dar că există soluții pentru
Monica Macovei susţine cuplarea pachetelor de asistenţă financiară ale UE cu măsuri anticorupţie () [Corola-journal/Journalistic/52771_a_54096]
-
confirmarea și retragerea autorizației celor particulari se vor face potrivit normelor ce se vor stabili prin regulamentul legii de față. Înainte de intrarea în serviciu, paznicii agricoli - publici sau autorizați - trebuie să depună jurământul de credință în fața preotului și a primarului, rostind formulă următoare: "Jur, în fața lui Dumnezeu, ca voiu îndeplini cu credința și nepărtinire slujba de gardian ce mi s'a încredințat și că voiu urma întocmai după îndatoririle impuse de lege, dând ascultare și supunere autorităților în drept. Așa să
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
lăsase un exemplar din Daniel Deronda umflat de ploaie. Și mai era Mizzy, care tocmai împlinea patru ani. Nimănui nu-i plăcea cuvîntul „precoce”. Avea ceva sumbru. Însă Mizzy, la patru ani, învățase singur să citească. Își amintea fiecare cuvințel rostit în prezența sa și putea după aceea să folosească mereu cuvîntul într-o propoziție, adesea corect. Era un băiat serios și sceptic, pe care-l apucau cîteodată accese de rîs, deși era imposibil de prevăzut ce avea să i se
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
marmeladă, pentru extinderea depozitului de ambalaje al acesteia, pentru construirea căminului cultural, a magazinului universal și a blocurilor de locuințe. În cele din urmă toate au fost realizate abuziv pe proprietatea familiei Voiculescu, în vremea în care nimeni nu mai rostea numele poetului. Vom dezvolta această poveste și multe altele în lucrarea Vechi familii pârscovene, aflată acum în mintea noastră. Sultana și Costache Voiculescu nu au semnat cu mâna lor niciun document de stare civilă, deși știau să scrie, cu alfabet
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
1795, iar moartea lui Schikaneder a survenit șaptesprezece ani mai târziu.) Al doilea motiv este la fel de convingător, dacă nu și mai convingător: loja lui Mozart, Zur gekrönten Hoffnung, a organizat un serviciu comemorativ pentru compozitorul său, a tipărit principalul discurs rostit cu acea ocazie, precum și cantata masonică (K.623), compusă de Mozart chiar înainte de a muri. Trebuie să fi existat un alt motiv pentru care lui Mozart și lui Schikaneder li s-a permis să aleagă un subiect de operă ce
H. C. Robbins Landon Ultimul an al lui Mozart () [Corola-journal/Journalistic/5291_a_6616]
-
citite drept omagiu adus eroului său muzical? Grillparzer a invocat numele din panteonul geniilor muzicale germane care îl primeau pe Beethoven în mijlocul lor. Ce a înțeles Schubert din această întrebare legată de următorul compozitor nemuritor? Și totuși, în timp ce întrebarea era rostită, răspunsul viu se afla chiar acolo, printre participanții la înmormântare, și avea el însuși să piară curând. Deși este aproape de neconceput că Beethoven și Schubert nu s-au întâlnit niciodată, natura relațiilor lor personale rămâne neclară. Condițiile geografice, sociale și
Christopher H. Gibbs Viața lui Schubert () [Corola-journal/Journalistic/5292_a_6617]
-
revelație divină. Ca accentul să-i fie cît mai apăsat, conferințele pe care le-a ținut în 1985 la Universitatea din Glasgow le-a adunat sub titlul de „teologie naturală”, iar expresia nu are cum să nu mire cînd e rostită de gura unui savant. Prin ea, Carl Sagan înțelege acea teorie despre univers care nu provine din revelație, așadar sănătoasa și sigura teorie științifică. Restul e repudiat drept foclor atavic ivit din înclinații sentimentale. Ca orice savant respectîndu-și luciditatea critică
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
afirma că postmodernismul „poate părea uneori fratele geamăn al avangardei”), care n-a evitat a-și exprima în chip de profesie de credință opiniile sistematic negatoare. Și ce a scăpat oare dispoziției sale nihiliste? Despre Creator și creația sa, se rostește fulminant: „Ascuns și iresponsabil, un individ deloc școlit dar înzestrat cu toate puterile materiei în căutare de statut (...) s-a pus pe mîncare și băutură, pe risipă și, leneș și îmbuibat, și-a destupat în chip nerușinat mațul și bășica
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]
-
care soprana Bianca Manoleanu și pianistul Remus Manoleanu l-au susținut în două dintre lăcașurile de cult din Sinaia și din Predeal, concerte prilejuite de Praznicul Sf. Marii; este cuplul muzical cameral pentru care adevărul muzicii sprijinit de sensul cuvântului rostit cu nobilă intonare, se regăsesc în revelarea sentimentului poetic, susținut de cel religios. Alte familii de muzicieni prezente în Festival? Mă refer la cea a violoniștilor Liviu Prunaru, concertmaestru al Orchestrei Concertgebouw din Amsterdam, și Valentina Sviatlovskaia, minunați muzicieni, care
Enescu revine la Sinaia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5307_a_6632]
-
Acest protocol de punere în temă îi ia din nervul critic, Serenela Ghițeanu avînd o blîndețe politicoasă din cauza căreia cronicile ei sînt cu precădere laudative, elogioase și iritant de pozitive. Chiar și atunci cînd are rezerve, cumințenia cu care le rostește îi fură din morga de intransigență. Pe scurt, deși are viteză de reacție, scriind alert sub presiunea scadenței, Serenela Ghițeanu arată o timiditate în aprecieri de tip politicos, o reținere delicată de ordin împăciuitor. A fi cronicar tandru și tolerant
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
compuneri ce i-au creat lui Bolintineanu o reputație mai degrabă ridicolă, aparțin și ele ambelor zone. Aprioric, ar trebui să le situăm în zona nocturnă și tragică: scenele se petrec mai ales noaptea, moartea este omniprezentă, discursul central e rostit cu voce sepulcrală; tocmai acest dramatism nocturn, sunînd fals, a făcut deliciul parodiatorilor. Însă chiar și rizibilele Legende istorice se hrănesc discret din senzualitatea poemelor „sudice”. O coloratură explicit erotică nuanțează „istorismul” acestor scene, unde apariții feminine neașteptate tulbură atmosfera
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
lacrimi în ochi de Julia, fata întîlnită din întîmplare pe vas, își continuă drumul în Franța și apoi în Anglia, revine la Paris și sfîrșește în Italia - nu fără a o reîntîlni la Napoli pe Julia, în brațele căreia expiră, rostind monologuri ce aduc a arii de operă italiană. Cele mai ingenioase capitole ale imensului roman rămîn primele două (Ionienele și Sirienele). Bolintineanu își plimbă eroul pe Mediterana orientală și, sub pretextul rememorării culturale, scrie versuri în maniera poeților Alceu, Sapho
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
pasiunii”, inexistent pînă atunci la noi; eșecul lui Bolintineanu în inventarea lui a însemnat și eșecul literar al romanelor sale. Modul în care personajele dialoghează, în care își fac unul altuia declarațiile de amor ori de ură, în care își rostesc monologurile interioare, în care își scriu scrisorile este de un comic involuntar, adînc și fascinant. Își dau aici întîlnire neologisme neasimilate, termeni exaltați, diminutive în cascadă, superlative, cuvinte considerate de Bolintineanu „poetice” în sine: rezultatul e stupefiant. La început, cititorul
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
femeie stearpă... Vorbea de acest tată al ei care la rândul său îl ținea minte pe tatăl său, adică pe bunicul ei și care îi povestea tatălui lui, adică străbunicului, cum îl văzuse pe Carol cam pe vremea când el rostea istoric la Calafat, în Războiul de Independență cu turcii, asta-i muzica ce-mi place mie..., când auzea tunurile bubuind și când îi apăruse chipul în cărțile de școală - tatăl său, adică bunicu-său, nefiind prea îndepărtat de generația de bărbați
Eredități... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5436_a_6761]
-
Ilea și muzicologul Jörg Siepermann, s-au implicat trup și suflet în realizarea acestui ambițios proiect. O mare parte a fost suținută de Ministerul Federal al Culturii din Germania. Cuvinte introductive de aleasă suplețe intelectuală dar și sufletească, au fost rostite de compozitoarea Laura Manolache, directoare a Muzeului Național „George Enescu”, de domnul Thomas Gerlach, consul general al Germaniei cu sediul la Sibiu. Destine frânte în mod tragic, trasee muzicale-artistice nedefinitivate, altele abia începute. Asta ne sugerează „muzica suprimată”, creațiile compozitorilor
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
Italien et de Roumain”. N-a fost, așadar, Roma, ci Parisul, însă evenimentul acesta, venit după cel al „Echinox”-ului, a însemnat al doilea mare moment, aș zice și el decisiv, din viața mea. Oricâte vorbe rele s-au putut rosti ori scrie despre istoricul sau omul politic Ștefan Pascu, el se va bucura în amintirea mea de un sentiment de mare recunoștință, iar „echinoxiștii”, în ansamblu, nu cred că uită nici ei ușa mereu deschisă a Rectorului de atunci și
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
a turna băutură în paharele bărbaților, deoarece, fiindu-le milă, animalul nu poate muri. Rolul femeilor începe în momentul în care carnea de porc ajunge pe masa din bucătărie, pentru a fi preparată. După sacrificare, porcul este spălat și se rostesc cuvintele: ''Carnea ta să fie/ Carne aurie''. Apoi, animalul este pârlit pe primele paie secerate în vară, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc și de iasomie, ca să iasă șoricul aromat. Se obișnuiește
Ignatul: Tradiții și obiceiuri. De ce femeile nu trebuie să participe la tăierea porcului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54643_a_55968]
-
poate chiar și acolo gândul vostru se va dezvălui” (p. 202). E o remarcă pe care psihiatrul din Ion Vianu doar o însoțește. (În sensul că se află în permanență prin preajmă, pentru a veghea cu delicatețe). Cel care-o rostește, însă, e eseistul cu același nume, dotat cu o înspăimântător de precisă cunoaștere a umanului. De altfel, aceasta din urmă iese la iveală încă de timpuriu, din vremea când, după propria mărturisire, citind finalul romanului Idiotul, „dedicarea totală a omului
Schiță de portret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5164_a_6489]
-
în fața a sute de spectatori cu Péter Nádas și cu Aris Fioretos despre patrie și limbă, despre identitate și literatură, a stat de vorbă cu Anders Olsson, membru al Academiei Suedeze, despre memorie și adevăr, literatură și viață. S-au rostit judecăți inalterabile, au fost depuse mărturii, au fost deschise obloanele încăperilor cu amintiri și lucarnele atelierelor de creație, s-a discutat și despre ce înseamnă și a însemnat România în destinul personal și literar al laureatei Nobelului pentru Literatură. Din
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
ale corectitudiii politice pe care o întruchipează cu aplomb. René Girard e măsurat, lucid și împăcat, de aceea verdictele sale au sfîrșeala sentințelor care cad prea tîrziu, în schimb Vattimo e înfocat, debusolat și senin în aberațiile pe care le rostește cu poftă. Punctul de plecare al discuției stă în constatarea unei evidențe: spiritul Occidentului e pe năsălie și situația nu oferă motive de încurajare in spe. Trăim o secularizare crasă sub imperiul căreia cultura a devenit un cuvînt gol, iar
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
regimul comunist. În primul rând, volumul confirmă, în ciuda anului 1951 din subtitlu, realitatea interdicției care l-a afectat pe Arghezi între 1948 și 1954. Între 1951 și 1954, prezența sa publicistică însumează doar cinci texte, dintre care trei orale: două rostite la Radio, iar cel de-al treilea, la Congresul Național pentru Apărarea Păcii. Primele două, din 1951 și 1952, apar într-un ziar pe cale să fie, și el, interzis, și anume Universul, gazetă lipsită, în ultimii ei ani, de orice
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]