3,443 matches
-
brațele care-l ridică din nou, siguranța atât de omenească a două mâini murdare de pământ. La capătul acestui îndelung efort, măsurat prin spațiul fără cer și prin timpul fără adâncime, scopul este atins. Sisif privește atunci piatra cum se rostogolește în câteva clipe spre acea lume de jos, de unde va trebui s-o urce din nou către înălțimi. Apoi coboară din nou spre câmpie. Sisif mă interesează în timpul acestei întoarceri, a acestei pauze. O față care trudește atât de aproape de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
memoriei sale și, în curând, pecetluit de moarte. Astfel, încredințat de originea pe deplin omenească a tot ce-i omenesc, orb care vrea să vadă și care știe că noaptea nu are sfârșit, el nu se oprește niciodată. Stânca se rostogolește încă și acum. Îl las pe Sisif la poalele muntelui. Ne întoarcem întotdeauna la povara noastră. Dar Sisif ne învață fidelitatea superioară care îi neagă pe zei și înalță stâncile. Și el socotește că totul e bine. Acest univers rămas
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
cea din cercul 2, o depun în cercul 3, din cercul 4 o pun în cercul 5, iar pe cea din cercul 6 o predau următorilor care vor continua exercițiul depunând mingea în cercul 2. Ștafete cu rostogolirea mingii: Mingea rostogolită în suveică simplă Elevii sunt așezați în două suveici simple. Primii au câte o minge de handbal și la semnal pornesc în alergare, rostogolind-o până la șirul din față. După predarea mingii trec la coada șirului respectiv. Mingea rostogolită după
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
predau următorilor care vor continua exercițiul depunând mingea în cercul 2. Ștafete cu rostogolirea mingii: Mingea rostogolită în suveică simplă Elevii sunt așezați în două suveici simple. Primii au câte o minge de handbal și la semnal pornesc în alergare, rostogolind-o până la șirul din față. După predarea mingii trec la coada șirului respectiv. Mingea rostogolită după fanion Colectivul este organizat pe două - patru șiruri, egale ca număr, în spatele unei linii. Primii din fiecare șir primesc câte una, două mingi de
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
Mingea rostogolită în suveică simplă Elevii sunt așezați în două suveici simple. Primii au câte o minge de handbal și la semnal pornesc în alergare, rostogolind-o până la șirul din față. După predarea mingii trec la coada șirului respectiv. Mingea rostogolită după fanion Colectivul este organizat pe două - patru șiruri, egale ca număr, în spatele unei linii. Primii din fiecare șir primesc câte una, două mingi de handbal. La semnal aleargă, rostogolind mingea (mingile) și ocolind un fanion plasat în față. La
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
față. După predarea mingii trec la coada șirului respectiv. Mingea rostogolită după fanion Colectivul este organizat pe două - patru șiruri, egale ca număr, în spatele unei linii. Primii din fiecare șir primesc câte una, două mingi de handbal. La semnal aleargă, rostogolind mingea (mingile) și ocolind un fanion plasat în față. La întoarcere o predă următorului. Mijloace specifice jocului de handbal 1. Pasarea mingii executată pe loc a. Pasarea mingii între 2-3-4 jucători pe loc cu joc de glezne: În vârfurile unui
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
Vârsta la care se recomandă jocurile folosite pentru școala aruncării este 7-10 ani, iar acestea sunt: „lupta pentru culoar”; „acumulează puncte”; „dărâmă turnul”; „lovește-l”; „lupta numerelor pentru minge”; „scapă de minge”; „aruncarea prin fereastră”; „apără și ochește”; „ochește și rostogolește mingea”; „treci prin câmpul de luptă”. Aceste jocuri favorizează predarea elementelor tehnice ale probelor atletice sub o formă cât mai plăcută, neplictisitoare pentru copii. De asemenea, prin aceste jocuri se pot învăța mai ușor și mai plăcut mișcările de tip
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
cu o șapcă roșie pe cap. I-a tras un pumn în nas din prima, dar n-a căzut. S-a aruncat înfuriat spre el. S-au apucat strâns ca la box, atunci când nu mai ai putere, și s-au rostogolit dincolo de gardul viu din fața blocului, pumnindu-se până au rămași lați, într-o parte și-n alta. După gard, întuneric beznă. Aproape liniște. Nu se auzea decât zgomotul mașinilor trecând rar, pe stradă. Prietenii lui - a aflat mai pe urmă - fugiseră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
precisă, tulburătoare și deloc simplistă. » „Imaginea finului consilier municipal Ronald Struthers, îmbrăcat într-un costum cu vestă, îl deranja pe RC. Închise ochii când lovi și - sub, baby - lovi o linie drive. Dar mingea ieși de pe terenul accidentat și se rostogoli în sus pe deal. Clarence înfundă în pământ putt-ul pentru o birdie. RC a ratat primul putt cu aproape o milă. A ratat al doilea putt. L-a ratat pe al treilea. Clarence aștepta cu steagul lipit de piept și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
un „joc de-a mama și de-a Ina“: „Nu știu ce mă doare cel mai tare, buba uriașă care se încăpățânează să se țină scai de mine sau faptul că am făcut-o să trăiască. Am scos-o în lume, am rostogolit-o de pe-o pagină pe alta, ne-am jucat «de-a mama și de-a Ina». Acum, gata, de mai bine de trei luni am făcut scenarii despre «cum ar fi dacă». Nefericirea mi se pare o responsabilitate prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
disfuncționalitate fizică, o slăbiciune de inimă în condițiile unei anxietății acute, ca influență ascunsă. În cursul nesiguranței angoasate a Evelinei de pe chei, o tulburare "îi trezi o greață în tot trupul” și ni se spune că "toate mările lumii se rostogoleau înverșunate spre inima ei”. Găsim aici, pare-se, o atenționare textuală: să ne amintim o aluzie anterioară, criptică, la o eventuală boală de inimă: Chiar și acum...intra în panică uneori, cînd își ieșea din fire tata. Știa că de la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ajuns la concluzia existenței unei structuri și biochimii unice, fapt pentru care conștiința nu poate exista independent de cunoaștere. De la inventarea numelui ei de către Sulla și Catilina, ca expresie a moralității, "conștiința" a devenit un veritabil bulgăre de zăpadă care, rostogolindu-se de-a lungul istoriei, s-a învelit de infinite coloraturi, interpretări și definiții. Acceptarea existenței independente a conștiinței, separată de cunoaștere, de către filosofie, psihologie, neurologie, psihiatrie, neurobiologie, fiziologie, etică, lingvistică, epistemologie, sociologie și de alte multe "logii", a presărat
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
la alta − neerlandeza, germana, italiana folosesc auxiliarul corespunzător sensului 'a avea' pentru verbele care denotă modul de deplasare și pe cel corespunzător lui 'a fi' pentru sensul de mișcare direcționată − sau diferit în funcție de context: verbele de tip roll 'a se rostogoli' sunt inacuzative când sunt cauzate extern (conform regulii "default" − vezi infra, 4.3.2.), independent de prezența unui grup direcțional. Verbele care denotă modul de mișcare și emisie pot fi considerate inacuzative dacă construcțiile rezultative denotă o schimbare de localizare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se cățăra, a se clinti, a se cocoța, a se deplasa, a se duce, a se îndrepta, a se întoarce, a se învârti, a se mișca, a se opri, a se plimba, a se prăbuși, a se prăvăli, a se rostogoli, a se roti, a se sui, a se urni (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) coborî, a (se) urca (derivate); ● nereflexive: a ajunge, a aluneca, a ateriza, a cădea, a fugi, a ieși, a intra, a pătrunde, a pleca, a reveni
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rădăcinii lor împiedică detranzitivizarea. Reinhart (1996: 6) observă că problema alternanței cauzative se pune pentru verbele inacuzative și pentru cele cu Experimentator, care apar în structuri de tipul: The ball rolled/Someone or something rolled the ball 'Mingea s-a rostogolit'/'Cineva sau ceva a rostogolit mingea' Max worries/Something worries Max 'Max se îngrijorează'/'Ceva îl îngrijorează pe Max'. 5.2. Explicații pentru existența fenomenului 5.2.1. Dixon (2000: 62)104 identifică nouă trăsături semantice la care sunt sensibile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1996: 6) observă că problema alternanței cauzative se pune pentru verbele inacuzative și pentru cele cu Experimentator, care apar în structuri de tipul: The ball rolled/Someone or something rolled the ball 'Mingea s-a rostogolit'/'Cineva sau ceva a rostogolit mingea' Max worries/Something worries Max 'Max se îngrijorează'/'Ceva îl îngrijorează pe Max'. 5.2. Explicații pentru existența fenomenului 5.2.1. Dixon (2000: 62)104 identifică nouă trăsături semantice la care sunt sensibile construcțiile cauzative: (a) legate de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lexicală a anumitor verbe porțiunea cauzativă este opțională; (d) agentivitatea, în aceste cazuri, cea volițională, poate trece din argumentul extern în cel intern, atunci când verbul tranzitiv este decauzativizat (Jackendoff 1990: 128): John rolled the ball down the hill 'John a rostogolit mingea de pe deal' The ball rolled down the hill 'Mingea s-a rostogolit de pe deal' Bill rolled down the hill 'Bill s-a rostogolit de pe deal'; (e) distincția cauzare internă vs externă nu este o proprietate a itemilor lexicali, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cea volițională, poate trece din argumentul extern în cel intern, atunci când verbul tranzitiv este decauzativizat (Jackendoff 1990: 128): John rolled the ball down the hill 'John a rostogolit mingea de pe deal' The ball rolled down the hill 'Mingea s-a rostogolit de pe deal' Bill rolled down the hill 'Bill s-a rostogolit de pe deal'; (e) distincția cauzare internă vs externă nu este o proprietate a itemilor lexicali, chiar verbele cu alternanță care sunt verbe de schimbare de stare cu cauză externă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbul tranzitiv este decauzativizat (Jackendoff 1990: 128): John rolled the ball down the hill 'John a rostogolit mingea de pe deal' The ball rolled down the hill 'Mingea s-a rostogolit de pe deal' Bill rolled down the hill 'Bill s-a rostogolit de pe deal'; (e) distincția cauzare internă vs externă nu este o proprietate a itemilor lexicali, chiar verbele cu alternanță care sunt verbe de schimbare de stare cu cauză externă în varianta tranzitivă permițând cauza internă în varianta intranzitivă; (f) opțional
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sosi', cadere 'a cădea', correre 'a fugi', entrare 'a intra', evadere 'a scăpa', fuggire 'a fugi', giungere 'a ajunge', girare 'a se roti, a se învârti', incespicare 'a se poticni', rimbalzare 'a sări', ritornare 'a se întoarce', rotolare 'a se rostogoli', ruzzolare 'a se rostogoli', salire 'a se ridica', saltare 'a sări', sbarcare 'a debarca', scappare 'a scăpa', scendere 'a coborî', scivolare 'a aluneca', smontare 'a se dezasambla', uscire 'a ieși', venire 'a veni', volare 'a zbura'; (c) verbe de timp
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
correre 'a fugi', entrare 'a intra', evadere 'a scăpa', fuggire 'a fugi', giungere 'a ajunge', girare 'a se roti, a se învârti', incespicare 'a se poticni', rimbalzare 'a sări', ritornare 'a se întoarce', rotolare 'a se rostogoli', ruzzolare 'a se rostogoli', salire 'a se ridica', saltare 'a sări', sbarcare 'a debarca', scappare 'a scăpa', scendere 'a coborî', scivolare 'a aluneca', smontare 'a se dezasambla', uscire 'a ieși', venire 'a veni', volare 'a zbura'; (c) verbe de timp și de aspect: cessare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vrea să moară sau să ardă; marcarea ergativă indică deci faptul că nu există o cauză externă, ci o participare voluntară la eveniment. În cazul verbelor de tipul 'a slăbi', 'a se îmbăta', 'a se ascunde', 'a cădea', 'a se rostogoli', 'a fi tulburat', subiectul este în nominativ dacă acțiunea/procesul are loc în mod natural, independent de controlul subiectului, dar în ergativ dacă subiectul participă la proces, ajutând la ducerea la capăt a acestuia. Verbele care nu acceptă marcarea ergativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se prăbușește în prăpastie tranz.: Ioana îl prăbușește pe Ion de pe cal part. prăbușit, -ă nom. prăbușirea, prăbușitul A SE PRĂVĂLI Stânca se prăvălește la vale tranz.: Ion prăvălește stânca la vale part. prăvălit, -ă nom. prăvălirea, prăvălitul A SE ROSTOGOLI Împiedicându-se de o piatră, Ion se rostogolește tranz.: Ion rostogolește o piatră peste casa Ioanei part. rostogolit, -ă nom. rostogolirea, rostogolitul A SE ROTI Ion se rotește în jurul casei Ioanei tranz.: Ion o rotește pe Ioana în jurul copacului part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe Ion de pe cal part. prăbușit, -ă nom. prăbușirea, prăbușitul A SE PRĂVĂLI Stânca se prăvălește la vale tranz.: Ion prăvălește stânca la vale part. prăvălit, -ă nom. prăvălirea, prăvălitul A SE ROSTOGOLI Împiedicându-se de o piatră, Ion se rostogolește tranz.: Ion rostogolește o piatră peste casa Ioanei part. rostogolit, -ă nom. rostogolirea, rostogolitul A SE ROTI Ion se rotește în jurul casei Ioanei tranz.: Ion o rotește pe Ioana în jurul copacului part. rotit, -ă nom. rotirea, rotitul A SE SUI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cal part. prăbușit, -ă nom. prăbușirea, prăbușitul A SE PRĂVĂLI Stânca se prăvălește la vale tranz.: Ion prăvălește stânca la vale part. prăvălit, -ă nom. prăvălirea, prăvălitul A SE ROSTOGOLI Împiedicându-se de o piatră, Ion se rostogolește tranz.: Ion rostogolește o piatră peste casa Ioanei part. rostogolit, -ă nom. rostogolirea, rostogolitul A SE ROTI Ion se rotește în jurul casei Ioanei tranz.: Ion o rotește pe Ioana în jurul copacului part. rotit, -ă nom. rotirea, rotitul A SE SUI Ion se suie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]