10,767 matches
-
cu un tiraj mic din cauza greutăților materiale), „Cuvânt Moldovenesc“ (cu un tiraj de 2.000 de exemplare) și revista „Cuvânt Moldovenesc“ (cu un tiraj de 2.000 exemplare pe lună), „redactate pe «moldovenește» și tipărite cu litere civile (nu cirile) rusești, fiindcă alfabetul latino-român nu e cunoscut în Basarabia mai deloc“; o revistă confesională „Luminătorul“, cu „elogiile ei pentru statul și biserica rusească“. • Graiul românesc, „numai cel țărănesc, ceva pervertit, dar care se vorbește încă de 2 milioane de români“; portul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un tiraj de 2.000 exemplare pe lună), „redactate pe «moldovenește» și tipărite cu litere civile (nu cirile) rusești, fiindcă alfabetul latino-român nu e cunoscut în Basarabia mai deloc“; o revistă confesională „Luminătorul“, cu „elogiile ei pentru statul și biserica rusească“. • Graiul românesc, „numai cel țărănesc, ceva pervertit, dar care se vorbește încă de 2 milioane de români“; portul rămas românesc numai pe jumătate; numele de oameni și numiri de sate, stații, orașe și localități; 3-4 sute de sate românești peste
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numele de oameni și numiri de sate, stații, orașe și localități; 3-4 sute de sate românești peste Nistru, în guvernămintele Herson și Podolia, „trăind aceeași viață ca acuma 100 de ani, dar fără nici un cuvânt românesc tipărit măcar cu litere rusești“; 3-4 sute de mii de săteni români, „rătăcind prin stepile Siberiei, Caucazului și ale Turchestanului, unde căutându-și locuri nouă își găsesc adăpost bun fără cruce și mormânt“. • „Ba mai avem și emigranți ceva mai fericiți (intelectuali și oameni politici
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
își găsesc adăpost bun fără cruce și mormânt“. • „Ba mai avem și emigranți ceva mai fericiți (intelectuali și oameni politici rusificați, primind funcții importante - n.ns.): un d. Cheltuială în Petersburg, care a ajuns celebru profesor universitar de literatura veche... rusească; d. Dumitrescu, prim vice-ministru al căilor de comunicație rusești; un d. Răileanu în Petersburg - capul nouei școli rusești impressionisto-realisto-clasicofuturiste de pictură; d. general Foc, care s-a distins atâta, ducând în războiul cu Japonia la 1904-1905 victorioasa armată rusească direct
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai avem și emigranți ceva mai fericiți (intelectuali și oameni politici rusificați, primind funcții importante - n.ns.): un d. Cheltuială în Petersburg, care a ajuns celebru profesor universitar de literatura veche... rusească; d. Dumitrescu, prim vice-ministru al căilor de comunicație rusești; un d. Răileanu în Petersburg - capul nouei școli rusești impressionisto-realisto-clasicofuturiste de pictură; d. general Foc, care s-a distins atâta, ducând în războiul cu Japonia la 1904-1905 victorioasa armată rusească direct la Naghasaki și Tokio“. • „Confirmarea nu demult, din partea Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
oameni politici rusificați, primind funcții importante - n.ns.): un d. Cheltuială în Petersburg, care a ajuns celebru profesor universitar de literatura veche... rusească; d. Dumitrescu, prim vice-ministru al căilor de comunicație rusești; un d. Răileanu în Petersburg - capul nouei școli rusești impressionisto-realisto-clasicofuturiste de pictură; d. general Foc, care s-a distins atâta, ducând în războiul cu Japonia la 1904-1905 victorioasa armată rusească direct la Naghasaki și Tokio“. • „Confirmarea nu demult, din partea Sf. Sinod rusesc, a dreptului de a ne ruga lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
veche... rusească; d. Dumitrescu, prim vice-ministru al căilor de comunicație rusești; un d. Răileanu în Petersburg - capul nouei școli rusești impressionisto-realisto-clasicofuturiste de pictură; d. general Foc, care s-a distins atâta, ducând în războiul cu Japonia la 1904-1905 victorioasa armată rusească direct la Naghasaki și Tokio“. • „Confirmarea nu demult, din partea Sf. Sinod rusesc, a dreptului de a ne ruga lui Dumnezeu în limba noastră veche“, numai că arhierii ruși din Basarabia nu aveau „decât «preferința» lor nevinovată pentru limba slavonă în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
d. Răileanu în Petersburg - capul nouei școli rusești impressionisto-realisto-clasicofuturiste de pictură; d. general Foc, care s-a distins atâta, ducând în războiul cu Japonia la 1904-1905 victorioasa armată rusească direct la Naghasaki și Tokio“. • „Confirmarea nu demult, din partea Sf. Sinod rusesc, a dreptului de a ne ruga lui Dumnezeu în limba noastră veche“, numai că arhierii ruși din Basarabia nu aveau „decât «preferința» lor nevinovată pentru limba slavonă în biserici“; preoțimea e numită după planul arhiereilor și din „1.500 de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au a face cu ea și îi obligă de a se folosi de graiul românesc și chiar de cuvântul tipărit pe românește“. Ucazurile țarului, diferite măsuri ale guvernului rus de aplicat în Basarabia erau scrise pe românește, dar cu litere rusești. Funcționarii ruși, membrii băncilor și cooperativelor sătești, instructorii agronomi etc., recrutați în parte din populația originară a Basarabiei, vorbesc cu populația la țară pe românește, „urmărind să obțină ceva rezultate în serviciul lor“30. Lipsesc aproape cu desăvârșire - aprecia Alexis
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai mult. Ni se cere ca, în schimbul aparenței de unire cu românii din Austria și Ungaria, să renunțăm la libertatea Regatului Român, să renunțăm la misiunea noastră națională la gurile Dunării, numai pentru plăcerea de a fi înecați în neamul rusesc, împreună cu Bucovina și Ardealul, - «unirea» unui mormânt comun... Eu nu voi renunța la Ardeal și Bucovina. Eu aș socoti o crimă de neiertat să precupețesc Ardealul și Bucovina fie pentru Basarabia, fie pentru lumea întreagă“46. Totodată, prin înfrângerea Rusiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mare venind de la Răsărit. „Nu numai desăvârșirea dezvoltării neamului nostru, dar chiar ființa lui este strâns legată de izbânda, în războiul actual, a Puterilor Centrale și de răpunerea, cât mai întreagă și cât mai grabnică, a Rusiei și a țarismului rusesc. Dacă Germania și Austria înving, dacă Rusia este definitiv azvârlită spre Asia, dacă țarismul este desființat și Basarabia, adică întreaga țară dintre Nistru, Marea Neagră și Prut, realipită de Moldova, viitorul nostru este închezășuit; nu mai suntem amenințați de nici o primejdie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pot fi înlăturate, ale slăbiciunii militare a Imperiului de Nord“51. Rusia era „un organism politic ruginit, o despoție orientală“, un stat înapoiat din punct de vedere economic, lipsit de mijloace financiare capabile să pună din nou în mișcare „tăvălugul rusesc“, care nu putea „triumfa asupra unei națiuni în plină ascensiune (cea germană - n.ns.), ajunsă la culmile progresului tehnic în toate ramurile de activitate“52. Rusia va fi înfrântă și pentru a „grăbi deznodământul • Italia a semnat, la 26 aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Fiecare din elementele românești au contribuit la formarea sufletului românesc, singur și același peste tot“. Dar, în acel moment, victoria Rusiei va însemna „imposibilitatea materială pentru veci de a mai revendica Basarabia“59. C. Stere nu vedea atunci decât pericolul rusesc și nicidecum posibilitatea înfrângerii Austro-Ungariei. „Prin politica pe care o sprijiniți - se adresa el deputaților pro-antantiști - nu numai că compromiteți viitorul acestui Stat, făurindu-i lanțurile vasalității, dar nu veți reuși măcar să ștergeți și hotarele dintre noi și Ardeal, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
erau discutabile și chiar de neacceptat, autorul fiind „prea aproape“ de unele fapte și date și „prea legat“ de provincia natală. În ce privește școala și instrucția se afirma, de la bun început: „Absolut toată instrucția publică se face în Basarabia în limba rusească. Numai evreii au și școalele lor separate, iar până la război același lucru a fost permis și unor comunități mari de germani, formând colonii înfloritoare în Basarabia“62. Se insista pe ceea ce se numea „progresul general al instrucției publice din Basarabia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Astfel stând lucrurile, de ce să ne mirăm că rusul, ca stat, nu dă românului sau ruteanului învățătura în limba lor, pe când el nu are grijă de luminarea chiar a poporului său propriu?“64. La cele trei rele cardinale ale vieții rusești: arbitrarul administrativ, „nepermiterea (cu rare excepții) a cercurilor sociale și a societăților naționale și interzicerea învățământului în limba maternă“65, se mai adaugă „frica nemărginită de luminarea poporului, în general“66. Într-un alt articol din aceeași serie, se prezentau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
administrative a Basarabiei (și numai a acesteia) în cadrul Rusiei, autorul - contrazicându-se în multe privințe - afirma superioritatea acestei organizări în raport cu modul de administrare județean din România, ajungând să susțină că „imensitatea Rusiei și prefacerea basarabeanului într-un tip de mentalitate rusească generală a avut o influență bună asupra oamenilor de peste Prut: le-a dat orizonturi largi pentru idei și acțiune, care nu sunt mărginite, încadrate de orizonturile înguste ale unei țări mici“67. Să fi uitat Alexis Nour că această întindere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
CONTRIBUȚIA PROPAGANDEI LA LEGITIMAREA REGIMULUI BOLȘEVIC* • Ciupercă Experiența Marelui Război a marcat vizibil transformarea propagandei în propagandă politică modernă. După încheierea operațiunilor militare, propaganda persistă ca instrument al politicii naționale a fostelor țări beligerante. Altfel se pune problema în spațiul rusesc mai ales odată cu victoria bolșevicilor în Revoluția rusă. Vom face câteva observații asupra rolului și locului propagandei în regimul totalitar sovietic. De la început, trebuie spus că acest tip de regim este unul care „trăiește din/prin propagandă“; a mișca masa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
preda autorităților sovietice ce mai rămăsese din Armata lui Vlasov și ofițerii. În iulie 1946, sovieticii au judecat, în secret, și condamnat pe Vlasov și alți 11 ofițeri. • Michel Heller, Aleksandr Nekrich, op. cit., p. 361. • Era directorul Centrului de Studii Rusești de la Universitatea Harvard și autor a mai multor lucrări între care: Russia’s Failed Revolutions: From Decembrists to the Disidents, 1991. • „Times Literary Supplement“, November 6, 1992. • Richard Pipes, Seventy-five years on the Great October Revolution as a Clandestine coup
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și executată două săptămâni mai târziu. Planificatorii loviturii de stat n-aveau interes să atragă atenția. Maselor, așa de vizibile în februarie 1917, nu li s-a spus despre preluarea puterii decât după eveniment“. R. Pipes nu găsește în arhivele rusești documente ale acestei planificări (directive, planuri operative etc.) și conchide: „Lenin, prudent, n-a lăsat planuri pe hârtie“. Și continuă: „Preluarea puterii, pusă la cale de Trotsky, a fost un puci model precum cel descris de Kurzio Malaparte“25. Drept
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de diminuarea autorității istoricilor marxiști în Franța înclinați să vadă Revoluția din 1789 „ca o luptă de clasă între burghezia în ascensiune și aristocrația în declin“. Tot marxiștii francezi vedeau în Octombrie 1917 „victoria maselor proletare asupra burgheziei“. Deschiderea arhivelor rusești va forța pe „revizioniști“ să-și... nuanțeze părerile; vor fi validate cele înscrise într-o serie care se deschide cu Roza Luxemburg și Karl Kautsky și vine, în timp, până la Richard Pipes: o lovitură de stat în numele proletariatului și, din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al timpului său. Se impun două aspecte revelatorii - receptarea de către ofițerul rus a necesităților timpului în care a activat și a scris și încercarea sa de a le clarifica, de a milita, prin scrierile istorice, în spiritul cerut de interesele rusești. • Lucrările lui I. Liprandi în domeniul istoriei își păstrează importanța, chiar dacă istoricul de astăzi nu se întoarce întotdeauna la ele. Ele îi evidențiază personalitatea și, în același timp, îi afirmă poziția pe care a ocupat-o în procesul de formare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca flux de idei, cât și ca întindere în linia propagandistică a romanelor de război sovietice din anii ’50, are în centru întîmplări și situații legate de încercuirea armatei române la Cotul Donului, urmată de experiența prizonieratului într-un lagăr rusesc. În conformitate cu comandamentele ideologice ale epocii, soldații români de pe frontul de Răsărit sunt „oameni fără glorie”, aceasta urmând a le fi acordată doar comuniștilor Marin Vlaicu și Toma Moldoveanu, care, abia eliberați din închisorile românești, sunt mandatați de ruși să facă
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
Facultatea de Limbi Slave a Universității din București, până la ieșirea la pensie (1969). Singurul volum de critică publicat de G., Lermontov (1963), se remarcă prin bogăția informației și reușita încercării de a reconstitui, în paralel cu biografia scriitorului, atmosfera societății rusești de la începutul secolului al XIX-lea. Din păcate, demersul critic propriu-zis este prea des întrerupt de citate din scrierile lui Lenin și de judecăți marxiste asupra istoriei, conform cărora „într-o lume sănătoasă [Lermontov] ar fi fost doar un om
GANE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287163_a_288492]
-
Se tipăresc anunțurile oficiale ale regimului, articole politice, știri, note bibliografice, informații comerciale, un foileton intitulat „Albina românească”, poate monoton, totuși interesant prin calitatea literaturii. Aici s-au publicat scrieri de M. Kogălniceanu (Tainele inimei), C. Negruzzi, care transpune din rusește poezia La războiul de acum, Al. Russo, I. Ianov, Philarète Chasles. Din când în când se traduce și câte un roman francez. R.Z.
GAZETA DE MOLDAVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287191_a_288520]
-
, Alexandru (1793 - 31.I.1869, București), traducător. Boier muntean cu rang de paharnic, G.-L. a tălmăcit din rusește Povestiri din spaimile vrăjitorești (1839), o culegere din surse diferite (rusești, franceze ș.a.) de narațiuni cu subiecte fantastice sau mistice. Pentru a atenua caracterul terifiant al povestirilor, traducătorul adaugă la sfârșit mai multe anecdote, relatate cu haz, într-un limbaj
GEANOGLU-LESVIODAX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]