4,350 matches
-
proprii, ca "filozof al culturii", "analist politic", "ideolog" etc.) a publicat într-o revistă culturală un articol în care vorbea, chiar dacă sub un prudent semn al întrebării, despre "fascismul" unui foarte cunoscut filozof român de azi, director de mare editură. Sânt convins că tânărul autor n-a fost conștient de contextul în care venea acel articol: filozoful era în acea perioadă acuzat, ca și alte personalități ale lumii intelectuale, de antisemitism. Articolul nu se referea la acest lucru, dar, sprijinindu-se
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Benjamin, echivala presupusul elitism și aderența la cultura înaltă a filozofului în cauză cu fascismul ca sistem de gândire. Nici pe departe nu intenționez să reaprind, aici, această controversă, sau măcar să mă declar, aici, de-o parte sau de alta. Sânt conștient, desigur, că atât marele prozator cât și tânărul gânditor au avut motivele lor, pur teoretice, desprinse de orice prezumție pamfletară, să folosească apelativul cu pricina. De asemenea, sânt perfect de acord că accepțiunea în care fiecare a folosit cuvântul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
consecințe neplăcute, perverse în lumea contingență, acest fapt nu te privește pe tine, care le-ai enunțat. Am regăsit atitudinea aceasta într-un articol al lui Mircea Eliade, care scria, în anii '30, că în momentul în care ideile intelectualului sânt aplicate concret în lume, el de mult nu mai e acolo. El a trecut mai departe, către alte idei. De aceea, intelectualul nu poate fi niciodată tras la răspundere în fața istoriei. Intelectualului îi este permis să sprijine în aerul tare
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
culturale (gîndiți-vă la ce se-ntîmplă-n cinematografie), în rândul scriitorimii. încercările de schimbare de canon au eșuat. încercările de deschidere către spiritul autentic occidental nu au fost urmate, ci au stârnit, dimpotrivă, o reacție de adversitate și ură. Gîndiți-vă cum 181 sânt demonizate azi, în cultura română, concepte liberale fundamentale ca postmodernismul sau corectitudinea politică. încet dar sigur, viața culturală s-a-ntors pe făgașul balcanic atât de binecunoscut, cu binecunoscuta conspirație a mediocrității, cu binecunoscutele coterii și încîlceli de interese, cu totala lipsă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
totala lipsă de apetit pentru însăși literatura de azi, pentru cultura însăși dintotdeauna. S-au reîntors criticii care nu citesc nimic, scriitorii care n-au scris nimic, ideologii fără idei, filozofii care nu iubesc înțelepciunea. Se scriu cronici în care sânt lăudați doar prietenii și aliații literari ai criticului (azi e aproape o regulă), se acoperă de ocări pe care hârtia n-ar trebui să le-ndure orice autor în care se simte un concurent. întors de cu-rînd dintr-un spațiu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Văd și o recrudescență a sexismului, în unele cazuri chiar a rasismului, a unui elitism fără elite, o reluare obsedantă și sterilă a unor problematici perimate de decenii. Nu e vorba aici de faptul că Fănuș Neagu sau Aurel Mihale sânt în continuare premiați de cele mai importante instituții culturale (în definitiv, cu-atît mai bine țării și 182 lor cu-atît mai bine...), ci de fănușizarea și mihalizarea celor care le-au dat premiile și celor care au aplaudat aceste premii. Nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mai confortabil. Până aici avem un tablou nu esențial diferit de cel oferit de viața într-un grup de maimuțe superioare. Cei ce urmăresc polemicile din reviste ajung după un timp să înțeleagă niște reguli simple ale acestei lumi: care sânt grupurile, care sânt mobilurile fiecărei luări de poziții, cum se produc alianțele temporare sau permanente. Adică, așa cum se zice, să cunoască dedesubturile. Foarte ciudat i se va părea însă oricărui cercetător dinafară că, lucru ne-întîlnit la cimpanzei, motivațiile reale ale
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
aici avem un tablou nu esențial diferit de cel oferit de viața într-un grup de maimuțe superioare. Cei ce urmăresc polemicile din reviste ajung după un timp să înțeleagă niște reguli simple ale acestei lumi: care sânt grupurile, care sânt mobilurile fiecărei luări de poziții, cum se produc alianțele temporare sau permanente. Adică, așa cum se zice, să cunoască dedesubturile. Foarte ciudat i se va părea însă oricărui cercetător dinafară că, lucru ne-întîlnit la cimpanzei, motivațiile reale ale înfruntărilor sânt rareori
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care sânt mobilurile fiecărei luări de poziții, cum se produc alianțele temporare sau permanente. Adică, așa cum se zice, să cunoască dedesubturile. Foarte ciudat i se va părea însă oricărui cercetător dinafară că, lucru ne-întîlnit la cimpanzei, motivațiile reale ale înfruntărilor sânt rareori evidente, ele fiind substituite aproape întotdeauna cu altele, de o natură "acceptabilă" de către comunitate. E o caracteristică a oricărei politici umane. Ce nu e caracteristic tuturor acestor politici este însă, particularitate a lumilor culturale și artistice, extraordinara 185 fragilitate
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
se surpă altfel ca un castel de cărți de joc. Lucru care se întîmplă, de fapt, în aceste triste zile, când, în lipsa unor elementare criterii de disociere a liniilor și a punctelor de catastrofă ale valorii (datorită dispariției arbitrilor care sânt criticii), nu auzim, venind dinspre lumea noastră literară, decât huruitul greu al regilor, reginelor, valeților și așilor de o zi care se prăbușesc într-o derizorie apocalipsă. Intre prea-prea si foarte-foarte Am citit de curând un text ciudat, semnificativ în privința
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
valorii, dar și cu mici oscilații conjuncturale, și ne-a ținut la curent cu ce se mai întîmplă prin lume fără ca redactorii respectivi să părăsească de obicei țara. "Romînia literară" n-a fost și nu este o revistă rea, cum sânt atâtea azi. Ea a fost indicatorul "statistic", oarecum nivelator dar și semnificativ, al valorii literaturii române. Problema ei este una de adaptare la o realitate schimbată. Astăzi nu mai avem situația literară de dinainte de revoluție și nici n-o vom
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și simple calomnii. Răsfoiești ziarele și revistele, la umbra unui plop firav, cu frunze chircite de căldură. Nu există în tine decât suferința asta, strângerea asta de inimă. Găsești, firește, până la urmă, ceea ce căutai: banalizata mușcătură, previzibila aluzie. Știi că sânt de-acum, inevitabile și totuși nu poți să nu te revolți. Ai devenit un "caz" despre care nu se mai scrie obiectiv, când tu ești doar un om care scrie niște cărți cu bruma de energie care i-a fost
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cu bruma de energie care i-a fost dată. Care vrea ca efortul să-i fie respectat. Ai vrea uneori să fii un complet necunoscut, un debutant a cărui carte să fie citită genuin, fără încărcătura afectivă prin care îți sânt discutate acum, la un colț de masă sau într-un colț de revistă, cărțile. Ai vrea ca singurele probleme care să intre în discuție să țină de realizarea cărții, de miza ei interioară. Ca singurele erori ale criticii să țină
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de-acum încolo nimeni nu va mai locui în cărți, așa cum au făcut-o generația mea și cele precedente. Și că utopia lecturii va rămâne undeva, pe o colină îndepărtată, ca un mare labirint ruinat. 196 ,...escu" Ghicește mai întîi: sânt bărbat sau femeie? Asta te va face să-mi mai citești o dată numele, peste care ai trecut, poate, ca peste un bloc compact de wingdings. Dar nici măcar atât nu poți să afli din numele meu. Numele mi se termină în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
până la urmă, care-i diferența? Poate chiar sună mai bine așa. Semnele diacritice de pe cei doi " a" îl fac imposibil de pronunțat corect. Nici măcar eu nu mi-1 pronunț corect când mă recomand unui străin. Finalul numelui spune totuși ceva. Sânt un... escu. Pentru câțiva inițiați în onomastică, devine acum limpede că sânt român. Vreo trei sferturi dintre numele românești se * Text publicat inițial în "Frankfurter Rundschau" în 1997, la deschiderea Târgului de carte din Leipzig, și preluat ulterior de "Lettre
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
diacritice de pe cei doi " a" îl fac imposibil de pronunțat corect. Nici măcar eu nu mi-1 pronunț corect când mă recomand unui străin. Finalul numelui spune totuși ceva. Sânt un... escu. Pentru câțiva inițiați în onomastică, devine acum limpede că sânt român. Vreo trei sferturi dintre numele românești se * Text publicat inițial în "Frankfurter Rundschau" în 1997, la deschiderea Târgului de carte din Leipzig, și preluat ulterior de "Lettre internaționale" românească. 197 termină în -escu. Dacă aș fi dentist sau avocat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în 1997, la deschiderea Târgului de carte din Leipzig, și preluat ulterior de "Lettre internaționale" românească. 197 termină în -escu. Dacă aș fi dentist sau avocat, sau inginer, lucrul acesta nu m-ar deranja prea tare. Dar sânt scriitor, adică sânt un om care luptă ca să-șifacă un nume. Cum să-ți faci un nume când toți autorii din jurul tău sânt niște... escu? Cine m-ar putea distinge de Mihai Cochinescu, de Matei Călinescu, de Mircea Dinescu? Și dacă în țară
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nu se opresc aici, chiar aș spune că de aici încep cu adevărat. Chiar fără să-mi cunoști naționalitatea, nu cred că ai cumpăra o carte scrisă de un necunoscut cu un nume atât de nefamiliar. Știind însă și că sânt român, apetitul tău va scădea probabil la zero. Și să nu crezi că leg acest lucru, vulgar-sociologic, de starea actuală a țării mele, de "imaginea ei în ochii Occidentului", cum sună un clișeu stupid, mult vehiculat în mediile politice. Se
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ca și pe al lui Goethe. Pe de altă parte, nu cred în "spiritul popoarelor" și în crevase culturale de nedepășit. Nu cred că japonezii sânt de neînțeles. Nu cred că aztecii erau un fel de aliens. Așa cum toți oamenii sânt la fel în liberalism și-n teroare, în dragoste și-n abjecție, toți scriitorii sânt la fel în lumina inteligenței, a sensibilității, a umanității, a cruzimii, a perversității scrisului lor. In ce constă acea dublă neânțelegere (de care marii vinovați
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și în crevase culturale de nedepășit. Nu cred că japonezii sânt de neînțeles. Nu cred că aztecii erau un fel de aliens. Așa cum toți oamenii sânt la fel în liberalism și-n teroare, în dragoste și-n abjecție, toți scriitorii sânt la fel în lumina inteligenței, a sensibilității, a umanității, a cruzimii, a perversității scrisului lor. In ce constă acea dublă neânțelegere (de care marii vinovați nu sânt "ignoranții occidentali", cum scrie uneori presa noastră, ci mai ales românii înșiși)? Mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
reconstrucției, ci Heinrich Boli și congenerii săi. Adevărata imagine a României de azi n-o vei găsi în infractori, în copiii străzii și în dinii vagabonzi (vai, atât de reali!), ci în scriitorii care-ți vor vorbi la Leipzig. Eu sânt imaginea României de azi. Cât despre cultura care s-a făcut în România sub comunism, ajunge să-ți spun că Jenny, colega mea de facultate din RDG, a auzit prima dată de Rainer Măria Rilke în Universitatea din București, de unde
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și nici o frază din scrierile mele de până în 1989 nu le-aș fi scris altfel în Germania de Vest sau în Statele Unite. Proiectele mele literare au continuat netulburat și după căderea comunismului. Din punctul meu de vedere, prin urmare, nu sânt adevărate frumoasele fraze pe care le auzi adesea la unii intelectuali mai vârstnici "comunismul a fost un pustiu cultural", "toți sîntem vinovați", "încă purtăm germenii comunismului în noi" etc. Poate că ei cred asta. Dar generația mea s-a născut
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
total, a susține că toate culturile au produs echivalenții valorici ai lui Homer, Shakespeare și Cervantes e la fel de imatur și stupid ca și a fi un europocentrist pur și dur, care nu jură decât pe amintitele "genii ale spiritului uman". Sânt mândru că sânt om pentru că sânt și animal; că sânt bărbat fiindcă sânt și femeie; că sânt grec tocmai fiindcă barbarul din mine e atât de plin de viață. în același fel sânt mândru că sânt european. A fi european
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
au produs echivalenții valorici ai lui Homer, Shakespeare și Cervantes e la fel de imatur și stupid ca și a fi un europocentrist pur și dur, care nu jură decât pe amintitele "genii ale spiritului uman". Sânt mândru că sânt om pentru că sânt și animal; că sânt bărbat fiindcă sânt și femeie; că sânt grec tocmai fiindcă barbarul din mine e atât de plin de viață. în același fel sânt mândru că sânt european. A fi european înseamnă pentru mine nu a fi
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Shakespeare și Cervantes e la fel de imatur și stupid ca și a fi un europocentrist pur și dur, care nu jură decât pe amintitele "genii ale spiritului uman". Sânt mândru că sânt om pentru că sânt și animal; că sânt bărbat fiindcă sânt și femeie; că sânt grec tocmai fiindcă barbarul din mine e atât de plin de viață. în același fel sânt mândru că sânt european. A fi european înseamnă pentru mine nu a fi bun (mai bun decât alții), ci a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]