23,741 matches
-
infinit Zeițe, zei, nectar... Priviri domoale Se odrăslesc din ochiu-ți ostenit Când zăbovesc la poala umbrei tale Și-aștept ruinele să-mi cânte-un mit. Îți caut umbra rătăcită... Îți caut umbra rătăcită-n crânguri Te-ascunzi la sânul ierbilor, sălbatic, Sorbind tăceri din verde enigmatic Când macii-și ard petalele pe ruguri. Te prăvălești din primăveri, zănatic, Atingi cu gura lacrima din muguri Când vița plânge-n pârguiri de struguri, Tu rătăcești sub teiul singuratic Și numeri clipe-n tâmpla
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
și pe înfățișarea lui Corvin. Gâtul lui mândru de altădată se înclina, susținând un cap prea greu, spre pământ. Buza inferioară a gurii, care cândva mușca fără istov zăbala înspumată, atârna flască, iar ochii, odată atât de vii, cu sclipiri sălbatice, îi erau albicioși, lipsiți de lumina văzului. Corvin, șoptisem, apropiindu-mă de patrupedul împovărat de hamuri, Corvin, băiatule! Animalul și umflase ușor nările și un răsuflet prelung i se urcase, ca un oftat, din adâncul pieptului. Câți ani să aibă
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Pentru mine a fost o vizită plăcută și confortabilă, o plimbare ușoară pentru că nu am avut nimic de urcat și nici drum lung de facut. Am pășit lejer pe poteca pavata care șepuiește printr-o zona cu plante și fauna sălbatică specifică deșertului, dar și cu atenție de frica șerpilor cu clopoței pentru care eram avertizați prin plăcute pe care scria: „Stay on trail" (stai pe cărare) cu un șarpe desenat pe ele. La plecare ne-am oprit la magazinul de
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
neînțelese, ce-ndatornicește suflete. Scâncetul pruncului din miezul inimii ne arată că o arcă s-a rupt pe fluviul veiții. Prin beznele tunelelor, plutesc celule și atacă rădăcinile răului, dar multe încă sunt biruite. Vasele omului devin din ce în ce mai mici, împotriva valurilor sălbatice care se întăresc. Un val moare și alte zece își fac loc, în vâltorile unde procreația are dimesiunile altui spațiu. - Vă rog, domnule, să încercați să vă stăpâniți. Este încă sub narcoză, dar simțurile pot recepționa stimuli inteligibili. Este între
ACUM EU EXIST. NU MĂ PĂRĂSI! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358726_a_360055]
-
dorința renașterii, precum a Pasării Phonix, într-un alt “trup”, auzind “ scâncetul materiei înmugurind” și “ sevă în cuvinte”. Un poem poartă, sugestiv, numele: Din jurnalul unei zile (Să-mi cresc un trup...) Încercările de evadare din constrângerile spaimelor, “ atât de sălbatice și-nfometate toate”, din “agonia timpului irosit”, se întrepătrund cu sentimentul poetului condamnat de propria operă, când aceasta a “târât gândurile / în unghere tenebroase / lipsite de armonia iubirii...”, dar și al poetului apărat de propria operă, când poemul îi va aduce
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
Ca un susur de legendă brațu-i se-ntindea în timp Căutând prin întuneric umbra unui anotimp. Vino, se-auzea prin lacrimi, vocea-i caldă de ruine, Ești secunda vieții mele, vino să trăiești în mine! M-am oprit în timp sălbatic, te aștept de peste-un veac! Nu mă simți că fără tine sunt mereu tot mai sărac? Se-nălță în valuri scumpe, ea, secundă între stepe Căutând în grabă ace, pregătită să înțepe, Dar zări pe pragul vremii calendarul de aramă
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
iubire interzisă. Cu frenezia specifică celor două vârste, cei doi se împreunară trupește, pendula lui Condurache bucurându-se să se afle în pragul peșterii misterioase care se deschidea din ce în ce mai mult pentru a fi cât mai amănunțit cercetată. Eleva răvășită, mușcă sălbatic tot ce nimerea, fără pic de noimă. Profesorul o apucă de umeri și pătrunzând-o cu toată puterea sa, își începu explorarea tainicei peșteri, aflată pentru prima dată într-o asemenea cercetare a unui inițiat. Emanuela simți o durere în interiorul
EXPLORAREA PESTEREI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344619_a_345948]
-
Doar mă certa pe mine că sperii peștii, când intram în apă să trec înot canalul. Încercam să arunc cât mai aproape de malul celălalt, mal necălcat de picior de om, cel puțin în zona noastra de tabără, cu o vegetație sălbatică, plin de liane încolăcite în jurul copacilor, sau întinse prin crengile sălciilor plângătoare și măceșilor cu țepi, gata să-ți lase amintiri neplăcute pe corp. Aruncam astfel, crezând că peștele stă ascuns printre rădăcinile pomilor crescuți direct din apă. Din când
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
Nailonul meu era bun, de 0,35 mm grosime, deci nu aveam griji în această privință.. În fine, i-am văzut gura enormă ieșind la suprafață... Nu era somn, cum aveam tendința să cred, după cum se lupta. Era un crap sălbatic, lung de peste șaizeci de centimetri. Bătea cu dorsala luciul apei și se revolta că vreau să-l scot afară. Cum Gică era la vreo trei metri distanță de mine, am plecat spre el, cu peștele târâș, să-l duc la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
sau fir textil.(n.aut.) [xvi]Moacă, moace = denumire comercial - pescărească dată puilor de somn, cu greutăți până la 300 grame.(Dicționar de cuvinte din zona Deltei Dunării). [xvii]Vargă, vergi = băț de undiță (DEX) [xviii] Ciortan = nume popular dat crapului sălbatic de 1-2 kg. (Dicționar de cuvinte din zona Deltei Dunării ) [xix]Minciog = mică plasă în formă de coșuleț, prinsă de un băț, folosită pentru scoaterea la suprafață a peștelui prins cu năvodul sau cu undița.( DEX) [xx]Ponton = pod plutitor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
pe care aisberguri se văd lucind în soare și pe țărmuri coborând un schelet de femeie cu un crin în mână râzând în gura mare! ȚĂRÂNA CĂLĂILOR E-n pământul Țării, Doamne, O țărână care zbiară Pe care-o scuipă sălbatic Toată țărâna din țară Cum ar vrea țipând pământul s-o arunce-n altă parte cum ar vrea și ea să plece dar nimic nu se mai poate Odihnesc călăii Țării În biata țării țărână Pe când osul lui stă, Doamne
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINȚI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1225 din 09 mai 2014 Toate Articolele Autorului SĂRBĂTOAREA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINȚI Liliacul, “arbust înalt cu frunze ovale, cu flori plăcut mirositare, albe sau colorate în diferite nuanțe
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINȚI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1225 din 09 mai 2014 Toate Articolele Autorului SĂRBĂTOAREA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINȚI Liliacul, “arbust înalt cu frunze ovale, cu flori plăcut mirositare, albe sau colorate în diferite nuanțe de violet sau albastru-violet, crescute în formă de buchete” (DEX), sporește farmecul grădinilor în luna mai, reușind de-a lungul timpului
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
de carte și momente artistice. În partea de sud-vest a țării și mai ales, în județul Mehedinți, au loc foarte multe sărbători ale liliacului din care cea mai cunoscută este cea din comuna Ponoarele unde există o rezervație de liliac sălbatic, de aproximatv 20 de hectare. Sărbătoarea are loc în fiecare an, în prima duminică din luna mai, în poiana numită Valea Prislopului, la Cornetul de liliac. Ea are rădăcini îndepărtate, cunoscând mutații importante de-a lungul timpului. Locul este plin
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
ca să discute despre problemele vieții, fapt ce a început să se extindă după primul război mondial, de la o simplă discuție ajungându-se la o adevărată sărbătoare dedicată uneia din minunile naturii cu care Dumnezeu i-a dăruit pe podgoreni, liliacul sălbatic. Numărul participanților la sărbătoare a devenit din ce în ce mai mare și datorită atracțiilor turistice pe care le oferă zona: formațiuni carstice inedite: Podul lui Dumnezeu, lacurile Zătonul Mare și Zătonul Mic, Peștera Ponoarele, Peștera Bulba, laleaua neagră și aerul proaspăt și relaxant
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
Liliacul de la Ponoare.” Elena Trifan Bibliografie Cornel Boteanu, Dumitru Borloveanu (2010) - Ponoarele. Ghid turistic, Editura MJM, Craiova Maria Eliza Borloveanu (2010) - Potențialul carstic în perspectiva dezvoltării durabile a turismului în comuna Ponoare, Editura Autograf MJM, Craiova Referință Bibliografică: SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINȚI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1225, Anul IV, 09 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
întreabă Elena. -Lasă, nu te mai lamenta...Am ajuns... În curând vin și nepoții... -Doamne-ajută, să vină cu sănătate... Cele două prietene intră în casa scărilor și încep să urce. -Chiar că mi-a prins bine plimbarea, zău...Parcă sunt sălbatică. După trei ani de hei-rup, nu mă regăsesc...Aproape că nu știu ce să fac cu timpul rămas. Ajung acasă de la serviciu și simt că-mi lipsește ceva... -Un funduleț de șters, probabil... -Nu-mi aduce aminte, e cumplit...Am avut noroc cu
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
dezleagă-le iubirea. Pribeag, printre ruine de suflet, visul zboară Se pierde-n zări, revine, se va-mplini odată În murmurul din umbre, pe strune de vioară O simfonie-a noastră-ntr-o lacrimă de fată. SĂRUTĂ MAREA-N DANS SĂLBATIC ȚĂRMUL Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri, însetați de
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
de suflet, visul zboară Se pierde-n zări, revine, se va-mplini odată În murmurul din umbre, pe strune de vioară O simfonie-a noastră-ntr-o lacrimă de fată. SĂRUTĂ MAREA-N DANS SĂLBATIC ȚĂRMUL Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri, însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
apărut la Editura Universității Jagellone și se adresează, în mare parte, studenților filologi, fiind scrisă în limba română. Ziua s-a încheiat cu un picnic românesc, organizat de Societatea Polono-Română lângă lacul Bagry, străbătut de bărcuțe cu pânze și rațe sălbatice, eveniment la care au participat și români cracovieni cu familiile lor. Anca GOJA Cracovia, Polonia Mai 2012 Referință Bibliografică: Anca GOJA - CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 504, Anul II
CRACOVIENII AU INTRAT ÎN RÂNDUL IUBITORILOR LIMBII ROMÂNE de ANCA GOJA în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358846_a_360175]
-
așa cum o știa din copilărie. Pădurea o înconjura ca un zid negru, crenelat, din care, asemenea unor turnuri de pază, se ridicau impunătoare coroanele câtorva stejari vârstnici. Izolate de ale restului copacilor, se distingeau în perimetrul poienii siluetele unor cireși sălbatici, sub care vara se ospătau mistreții cu fructele căzute. Iarba, atinsă de brumă, se întindea ca un covor alburiu până în vecinătatea lor. Pârâiașul, cu debitul sporit de ploile toamnei, se auzea clipocind ceva mai jos, loc în care luminișul se
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
dezleagă-le iubirea. * Pribeag, printre ruine de suflet, visul zboară Se pierde-n zări, revine, se va-mplini odată În murmurul din umbre, pe strune de vioară O simfonie-a noastră-ntr-o lacrimă de fată. SĂRUTĂ MAREA-N DANS SĂLBATIC ȚĂRMUL Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur’ pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri, însetați de
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
de suflet, visul zboară Se pierde-n zări, revine, se va-mplini odată În murmurul din umbre, pe strune de vioară O simfonie-a noastră-ntr-o lacrimă de fată. SĂRUTĂ MAREA-N DANS SĂLBATIC ȚĂRMUL Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur’ pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri, însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
cităm integral: “De-aș mai avea putere să ar, și dulci semințe / Să semăn în pământul atât de însetat, / Să mă înham la jugul nevolnici-mi credințe, / Și burgurile lumii să le preschimb în sat - // Să ar desculț prin glodul sălbatic, fără haine, / Și sfârcul de lumină să-mi fie o tunică, / Îngenucheat pe coarne, în fața Sfintei Taine, / Să mă-ncovoi sub roua de dragoste, și frică - // De-aș mai avea putere să duc apoi la moară / Grăunțele smerite, cu sufletul zdrobit
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
zici ? LICINIUS Mărite imperator, rămân aici. Să-mi cresc copilul pe acest pământ de rai. TRAIAN Rămâi Licinius! Să înveți pe daci al nostru grai Voi aduce ceea ce e mai bun, mai sănătos, Mai viteaz, din imperiu în acest teritoriu sălbatic și frumos. Un altoi mai bun să fac Pe rămășițele regatului dac. Așa va răsări un popor nou, puternic foarte Ce va moșteni onoarea, dragostea de țară până la moarte. Acesta este copilul tău? Așa se pare! LICINIUS El este! Iubite
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]