6,982 matches
-
politicile sociale, sporind legitimitatea regimului. În contrast, regimurile liberale promovează programe destinate, în principal, să acorde sprijin numai anumitor categorii de persoane aflate în nevoie. Acest tip de politică trasează praguri de sărăcie în populație și îi separă pe cei săraci de restul populației (Korpi, 1980, p. 305), segmentând societatea între „noi”, majoritatea plătitorilor de taxe, și „ei”, cei cu puține resurse și care primesc beneficii (Edlund, 1999, p. 6). Într-un astfel de regim, suportul acordat politicilor pentru bunăstare este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
actori ce ar mai putea interveni? Pentru a operaționaliza acest obiectiv, am făcut apel la patru dimensiuni, și anume: principalul actor implicat în rezolvarea problemelor sociale percepute ca fiind cele mai grave, principalul actor implicat în furnizarea ajutorului pentru cei săraci, gradul de intervenție a statului în anumite sectoare ale furnizării bunăstării și raportul individ/stat în asigurarea bunăstării. În ceea ce privește principalul actor implicat în rezolvarea principalelor probleme sociale, datele analizate relevă o așteptare puternică față de stat din partea cetățenilor intervievați. Datele cuprinse
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se dovedește a fi foarte suportivă față de toate programele sociale luate în considerare. Majoritatea covârșitoarea a respondenților cred că statul ar trebui să cheltuie suplimentar pentru sănătate, învățământ, ajutarea familiilor cu copii și sprijinirea șomerilor, a persoanelor vârstnice și a săracilor. Pe de o parte, este vorba despre o continuare a mentalității socialiste, a ceea ce Sztompka (1999) numea cultura de bloc, care determină orientarea mai degrabă spre suportul guvernului decât spre propriile forțe. Una dintre cauzele instituirii acestei atitudini o reprezintă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
experimentat direct sau indirect sărăcia și șomajul, era de așteptat să fie mai suportivi față de programe sociale ce le servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de suport foarte mare din partea populației, sprijinul acordat șomerilor, și săraci, este mai redus. Doar 51% dintre respondenți sunt total de acord ca statul să cheltuie mai mult pentru săraci și 59% acceptă fără rezerve cheltuieli bugetare crescute pentru șomeri. Deși suportul pentru ajutarea acestor categorii este foarte mare, sunt totuși
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de suport foarte mare din partea populației, sprijinul acordat șomerilor, și săraci, este mai redus. Doar 51% dintre respondenți sunt total de acord ca statul să cheltuie mai mult pentru săraci și 59% acceptă fără rezerve cheltuieli bugetare crescute pentru șomeri. Deși suportul pentru ajutarea acestor categorii este foarte mare, sunt totuși mai puțin susținute comparativ cu sprijinul persoanelor vârstnice. Se poate afirma că, pe fondul unui sport ridicat pentru toate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
3 100 ajutarea familiilor cu copii 67,8 26,8 4,8 0,7 100 sprijin pentru șomeri 59,1 29,3 9,7 1,9 100 ajutarea persoanelor vârstnice 76,6 22,3 0,9 0,1 100 ajutarea săracilor 51,7 38,6 8,7 1,1 100 Sursa: BOP 2003 Puși în situația de a alege care categorii sociale ar trebui neapărat ajutate și care nu necesită un ajutor obligatoriu, respondenții confirmă tendința de suport crescut acordat vârstnicilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestea suprapunându-se unei atitudini deosebit de favorabilă creșterii cheltuielilor destinate bunăstării. Figura 2. Grupuri care nu ar trebui ajutate de stat (Percepția politicilor sociale și sărăcie subiectivă, 1998) Studiile au identificat patru tipuri de cauze percepute ale sărăciei: blamarea victimei (săracul este vinovat și situația în care se află e un rezultat al comportamentului său), neșansa individuală (sărăcia e cauzată de lipsa de noroc a persoanei), structura socială (săracii sunt victime ale injustiției sociale și ale modului în care este structurată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Studiile au identificat patru tipuri de cauze percepute ale sărăciei: blamarea victimei (săracul este vinovat și situația în care se află e un rezultat al comportamentului său), neșansa individuală (sărăcia e cauzată de lipsa de noroc a persoanei), structura socială (săracii sunt victime ale injustiției sociale și ale modului în care este structurată societatea) și neșansa socială (sărăcia e un fenomen normal în societățile moderne, care este cauzat de anumiți factori economici și sociali ce nu pot fi controlați). Cei care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
explicație pentru cauzele sărăciei vor fi orientați către o anumită politică de combatere a sărăciei. Astfel, cei ce consideră că individul este vinovat pentru situația în care se află vor susține o politică socială care să ofere beneficii minime pentru săraci, bazate pe testarea mijloacelor și pe muncă din partea beneficiarului. Indivizii ce consideră că sărăcia este cauzată de lipsa de noroc a individului vor fi orientați spre măsuri de tip caritabil care să compenseze „deficitul de șansă”, în timp ce persoanele care cred
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce consideră că sărăcia este cauzată de lipsa de noroc a individului vor fi orientați spre măsuri de tip caritabil care să compenseze „deficitul de șansă”, în timp ce persoanele care cred că sărăcia e produsă de structura socială vor dori ca săracii să aibă acces ușor la beneficii generoase. Adepții ultimei explicații consideră ca fiind legitime o varietate mai mare de politici pentru combaterea sărăciei, incluzând nu numai susținerea veniturilor, ci și măsuri care să ducă la îmbunătățirea capitalului uman al celor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consideră ca fiind legitime o varietate mai mare de politici pentru combaterea sărăciei, incluzând nu numai susținerea veniturilor, ci și măsuri care să ducă la îmbunătățirea capitalului uman al celor săraci, cum ar fi politicile educaționale sau garantarea accesului celor săraci la servicii sanitare. Datele furnizate de cercetarea BOP 2003 pot fi încadrate în schema celor patru explicații populare date pentru sărăcie, excepție făcând varianta de răspuns „Din cauza statului”, care ar putea fi subsumată celui de-al patrulea tip de explicație
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România explicația cel mai larg acceptată pentru existența sărăciei este cea legată de structura socială, 38% dintre respondenți atribuind sărăcia nedreptății din societate. Pe locul al doilea în ordinea importanței se află blamarea victimei, 24 % dintre cei intervievați considerând că săracii sunt vinovați pentru situația în care se află deoarece sunt leneși. A treia explicație în ordinea acceptării de către populație este cea care face apel la stat, 20% dintre cei ce și-au exprimat o opinie considerând că sărăcia e cauzată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
felul în care este structurată societatea în ansamblul ei, fie de caracteristicile individuale. În orice caz, există un vinovat pentru sărăcie, care poate fi tras la răspundere, fie că este vorba despre individ, fie de societate. Figura 3. - „De ce există săraci în România?” (cifrele din grafic reprezintă procente din totalul celor care au exprimat o opinie) (BOP, 2003) Atribuirea destul de frecventă a sărăciei lipsei de eficiență a statului în a-i ajuta pe cei în nevoie are, probabil, legătură cu o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
protecție a șomerilor și persoanelor de vârsta a treia. Populația României este înclinată să atribuie, în mare măsură, existența sărăciei structurii sociale și inegalităților care există între grupurile sociale, ceea ce indică un suport crescut pentru politici generoase de suport pentru săraci. Celelalte două explicații care se bucură de susținere crescută sunt lipsa de ajutor din partea statului și vinovăția individuală. Analiza în perspectivă dinamică a datelor indică o creștere a preferințelor populației pentru explicația bazată pe structura socială în ultimii zece ani
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
punctul de vedere al participării la crearea și gestionarea bunului public. Transparența actului decizional crește și, odată cu ea, după cum nota Sztompka (1999a), și încrederea în instituții și chiar în indivizi. A doua direcție importantă este investirea în capacitatea organizatorică a săracilor, atât la nivel microsocial (sprijinul acordat direct săracilor), cât și la nivel macro (încurajarea activităților asociative). Se intervine, astfel, direct în dezvoltarea rețelelor sociale. Promovarea rețelelor sociale existente răspunde ambelor direcții (Lyon, 2000) și poate fi realizată prin facilitarea legăturilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gestionarea bunului public. Transparența actului decizional crește și, odată cu ea, după cum nota Sztompka (1999a), și încrederea în instituții și chiar în indivizi. A doua direcție importantă este investirea în capacitatea organizatorică a săracilor, atât la nivel microsocial (sprijinul acordat direct săracilor), cât și la nivel macro (încurajarea activităților asociative). Se intervine, astfel, direct în dezvoltarea rețelelor sociale. Promovarea rețelelor sociale existente răspunde ambelor direcții (Lyon, 2000) și poate fi realizată prin facilitarea legăturilor, identificarea și sprijinirea nodurilor (persoanelor-cheie) ale rețelelor sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de obiective vizate: fonduri sociale ce vizează atingerea unor obiective pe termen scurt, acestea fiind FSU și țintind ameliorarea urgentă a celor mai severe consecințe generate de crizele economice și de programele de ajustare structurală asupra celor mai săraci dintre săraci - în acest caz, dezvoltarea locală prin proiecte vizează (re)construcția infrastructurii sociale de bază, crearea unor locuri de muncă temporare, generarea de venituri și îmbunătățirea (sau crearea) accesului la servicii sociale. Elementul central în aceste tipuri de proiecte îl constituie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin derularea unor proiecte comunitare, în locuri de muncă permanente (atacarea sărăciei structurale). O asemenea transformare nu este însă posibilă fără concursul altor agenții/instituții guvernamentale; focalizarea programelor pe persoanele/grupurile sărace, dezavantajate - în multe situații, cei mai săraci dintre săraci nu beneficiază în egală măsură cu ceilalți membri ai comunității de aceste programe, pentru că ei „nu au voce” - sunt fie incapabili, fie blocați de ceilalți membri ai comunității care au mai multă putere să-și exprime nevoile, să obțină un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sandu (2005, p. 4), referindu-se la dezvoltarea locală prin proiecte susținută în România de FRDS (dar și de alte agenții/instituții publice sau private), arată că, „în principiu, majoritatea programelor de dezvoltare locală îmbrățișează ideologia participării comunitare, a implicării săracilor sau a altor grupuri comunitare în identificarea problemelor și în luarea deciziei”. Într-o încercare de definire a participării, Dumitru Sandu arată că: „Participarea locală” sau comunitară se referă la procesul angajării membrilor unei comunități locale în acțiuni care urmăresc
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sărac. Alocația pentru copii s-a degradat în câțiva ani: de la aproximativ 10% din salariul mediu în 1989 la aproximativ 3-4% în 1993, menținându-se la acest nivel scăzut și ulterior. În schimb, ajutorul social pentru cei mai săraci dintre săraci, introdus ca sistem la nivel național destul de târziu (de-abia în 1995), practic se dezagregase până în 2001. Venitul Minim Garantat introdus prin Legea nr. 416/2001 a îmbunătățit mult accesul la resurse financiare minimale de trai pentru cei aflați în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din punctul de vedere al drumurilor de acces, transportul celor din rural până la servicii spitalicești reprezintă o stavilă pentru aceștia prin costul sau posibilitățile de deplasare necesare. De asemenea, prețul crescut al medicamentelor în România constituie un obstacol pentru cei săraci. O altă problemă ține de accesibilitatea la servicii prin calitatea de asigurat la sistem. Trecerea la sistemul de asigurări a lăsat o parte din populație, care după diverse estimări se ridică la 5-10% din populație, fără asigurare, deci nebeneficiari de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nou-născutului, investirea în copii și în educare pentru prevenire, asistența primară în mediul rural. De asemenea pentru grupurile sărace, găsirea unor soluții de creștere a accesului la servicii prin alocații suplimentare de ajutor pentru cumpărarea medicamentelor sau, în cazul celor săraci din mediul rural, punerea la dispoziție a unor mijloace de transport gratuit pentru a putea ajunge la ambulatoriu în orașele apropiate. Alocarea resurselor în sistem trebuie regândită, în sensul investirii mai mult în asistența primară rurală, așa cum și-a propus
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
București. Preda, Marian (coord.), 2003, Aspecte privind dezvoltarea, populația și sănătatea reproducerii la nivel național și studii de caz, UNFPA. Scambler, Graham, 2002, Health and social change: A critical theory, Open University Press, Buckingham. Berevoescu, Ionica; Stănculescu, Manuela (coord.), 2004, Sărac lipit caut altă viață, Editura Nemira, București. Vlădescu, Cristian (coord.), 2004, Sănătate publică și management sanitar. Sisteme de sănătate, Editura CPSS (Centrul pentru politici și servicii de sănătate), București. Vlădescu, Cristian; Dragomireșteanu, Aurora; Enăchescu, Dan, 2001, Politici de alocare a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
distribuie veniturile/avuția în spațiul național/internaținal are un rol important în felul cum se vor distribui resursele acestei creșteri. Dacă inegalitățile sunt prea mari sau dacă au la bază inegalități de fond (adică nu doar pe cele de oportunități), săracii nu vor beneficia de aceste rezultate, sărăcia nu va fi combătută și, prin urmare, creșterea economică va amplifica inegalitățile și va intensifica starea de sărăcie. În condițiile menținerii unor inegalități accentuate de venit, ratele de creștere economică care ar permite
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
va fi combătută și, prin urmare, creșterea economică va amplifica inegalitățile și va intensifica starea de sărăcie. În condițiile menținerii unor inegalități accentuate de venit, ratele de creștere economică care ar permite repartizarea rezultatelor lor în proporție semnificativă și asupra săracilor, exclusiv prin mecanismele pieței, ar trebui să fie ridicate de-a lungul a câțiva ani consecutiv. În afara faptului că acest lucru este rar întâlnit în realitate, o astfel de abordare ar adânci și ar perpetua inegalitățile. Problema inegalităților s-a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]