6,492 matches
-
după urcarea sa pe tron, îl găsim pe domnitor în târgul Hușilor, așa cum arată actul din 28 ianuarie 1518, scris „de Oanță, în Huși”. Venise prin Vaslui, întrucât se pregătea, să le țină calea tătarilor, ce trecuseră Prutul pe la Gura Săratei, aproape de Huși. În bătălia de aici, oastea moldoveană, condusă de vornicul Cărăbăț, i-a zdrobit pe tătari. Urmașul său, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), imediat după înscăunarea din 20 ianuarie 1527, începe să călătorească pentru a-și cunoaște mai bine țara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Balcani s-a încheiat cu retragerea regelui polon Jan Sobieski din țările române, chiar înainte de a ajunge la Dunăre. Iacob Sobieski menționa în Jurnal (duminică, 25 august): „S-a dat ordin dragonilor, să construiască un pod pe Prut lângă Sărata și Valea Sărații [...]. Tătarii au capturat boii și caii noștri. În timpul zilei (27 august), au hărțuit pe ai noștri și au ucis mai mulți oameni cu tunurile”. Odată terminat podul, trupele au trecut pe malul celălalt al Prutului: „Regele a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a încheiat cu retragerea regelui polon Jan Sobieski din țările române, chiar înainte de a ajunge la Dunăre. Iacob Sobieski menționa în Jurnal (duminică, 25 august): „S-a dat ordin dragonilor, să construiască un pod pe Prut lângă Sărata și Valea Sărații [...]. Tătarii au capturat boii și caii noștri. În timpul zilei (27 august), au hărțuit pe ai noștri și au ucis mai mulți oameni cu tunurile”. Odată terminat podul, trupele au trecut pe malul celălalt al Prutului: „Regele a trecut el însuși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fălciu erau vestite pentru creșterea vitelor. Dimitrie Cantemir remarca în mod deosebit bovinele din ținutul Fălciu, care erau exportate până în nordul Europei, la Marea Baltică și în sud, până în Veneția: „Boii cei mai grași și mai buni se găsesc la Pârâul Sărat din Fălciu [...], fiindcă acolo pășunile sunt foarte sărate și cu iarbă grasă. Aici se găsesc atât de mulți boi de soiul acesta, încât ei sunt îndestulători nu numai pentru hrana locuitorilor, dar și pentru plata grelelor tributuri pe care turcii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
remarca în mod deosebit bovinele din ținutul Fălciu, care erau exportate până în nordul Europei, la Marea Baltică și în sud, până în Veneția: „Boii cei mai grași și mai buni se găsesc la Pârâul Sărat din Fălciu [...], fiindcă acolo pășunile sunt foarte sărate și cu iarbă grasă. Aici se găsesc atât de mulți boi de soiul acesta, încât ei sunt îndestulători nu numai pentru hrana locuitorilor, dar și pentru plata grelelor tributuri pe care turcii au obiceiul să le ceară de la aceștia”. „Boii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și 23.939 de porci, ceea ce reprezintă circa 12%, respectiv 19% și 6,5% din numărul total al animalelor sacrificate în acel an. În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, orașul va deveni un important centru de carne sărată și de păstrămuri. În domeniul industriei și al meșteșugurilor, în județul Fălciu se produceau mașini pentru treierat și pentru bătut porumb, țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de subnutriție, de torturi, mulți ajungând la destinație într-o stare fizică deplorabilă sau orbi. Primeau două "mese" pe zi una între 9,30-10,00 și alta la 15,30-16,00, constând în câțiva pesmeți, legume, porumb, orez, banane, pește sărat sau afumat, în general mâncarea fiind puțină și aproape alterată. Celor care refuzau mâncarea, li se ardeau buzele cu cărbuni aprinși și se afirmă că unii comandanți de vase, la terminarea proviziilor, îi hrăneau pe sclavi cu carnea celor morți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
contramayorali", de obicei negri și foarte duri. Dimineața, la începutul zilei de muncă și seara la încheierea acesteia, sclavii participau la un serviciu religios. Primeau câte 2-3 mese pe zi, constând de regulă din porumb, orez, boniatos, banane și carne sărată sau pește. Duminicile li se permitea să "se distreze", cântând și dansând dansuri din țările de origini, sub supraveghere strictă. Dacă la început dansurile se executau în sunete de "tambores", tobe mari, pentru evitarea pericolului transmiterii la distanță de "mesaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
În partea din spate a picioarelor, apoi În ceafă, o undă de relaxare care te cuprinde treptat, destinzîndu-ți mușchii din ligamente, În așa fel Încît ți se pare că plutești fără contur, ca atunci cînd ești Întins Într-o apă sărată și caldă. În timp ce unda asta decontractantă se răspîndea prin țesuturile mele, am simțit o senzație puternică de frică. Aveam senzația că o imagine oribilă e undeva imediat În afara cîmpului meu vizual mișcîndu-se, cînd Întorc capul, astfel Încît n-apuc s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
se mai putea circula. Această destrăbălare, deși ne dezgusta și ne îngreuia situația temporară, ne bucura totuși, demonstrându-ne starea de dizolvare a armatei, corupțiunea șefilor și, prin urmare, capacitatea lor scăzută de luptă, deși ne-au anunțat luarea Râmnicului Sărat, adică a tranșeelor dimprejur, unde se luptau numai cu rușii. Începură să facă și o organizare administrativă: mai întâi, impunerea orei germane și anunțând [introducerea] stilului nou. Pentru aceasta din urmă ne părea rău că n-o făcuseră ai noștri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dar, în privința lor, eram mai liniștiți decât la plecarea lor din București. Într-a noastră, nu eram fixați. Dl Ștefan Popescu 116 veni să-mi ceară tablouri ce aveam de el ca să le pună în loc sigur. La țară, la Râmnicu Sărat, germanii le luaseră pe toate; îi goliseră atelierul. El voia să scape pe cele puține din București. Ne spuse că la noi nu sunt la adăpost, căci vom fi arestați și în casă va fi instalat un cazi nou turcesc
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deși îi blestema întruna. Ce singură mă simțeam în acest mediu! Cum nu mi se interziseră plimbările, m-am dus în sat la Burdușani, satul românesc. Acolo, întâlnind un țăran tânăr și voinic, îmi spuse că fiind prizonier la Râmnicu Sărat a fugit și s-a prezentat aici, la Kommandantură, ca dezertor, nu l-au cercetat mai departe și i-au permis să lucreze la câmp. Era foarte deștept și-mi spuse: „Ei să nu cumva să afle că nu e
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
legionar, până a-și dezbrăca uniforma de general luptător la întregirea României Mari și a pune cămașa verde în ziua de 6 septembrie, până a admite la ceremonii svastica și drapelele verzi, până a declara monument istoric pușcăria de la Râmnicu Sărat, unde au fost închiși legionarii, până a duce la serbarea legionară de la Iași (proclamat oraș legionar) pe rege și regina Elena, ca și cum ar fi fost încorporați în acest partid de asasini, până a profana Alba Iulia cu serbare legionară, până
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Poenaru a rulat întregul efectiv de jucători, mai puțin juniorii Mihălăchioaie și Bursuc, aflați la o acțiune a lotului național. În ceea ce privește săptămâna rămasă până la startul returului, Gheorghe Poenaru a spus: . 26 FEBRUARIE I-a orbit lanterna: FCM Bacău - CSM Rm. Sărat 0-0 Elevii lui Gheorghe Poenaru au pornit cu stângul în sezonul de primăvară, deși au primit vizita ultimei clasate din seria I a Ligii a II-a. Antrenorul băcăuan a surprins cu o formulă de start având doi mijlocași centrali
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
albă cu lanterna roșie și se anunță vremuri grele pentru echipa băcăuană. FCM BACĂU: Ignătescu - Bejan, Adăscăliței, Vajou, Dobârceanu - Doboș, Taban (min. 60 Cojocaru), Spiridon, Boboc (min. 60 Răduțoiu) - Tismănaru (min. 76 Carnariu), I. Radu. Antrenor: Gheorghe Poenaru. CSM RM SĂRAT: Budur - Târâlă (min. 38 C. Pușcă), Cososchi, Scarlat, Cristofan - Ioniță, M. Pușcă, Schwartz (min. 90+2 Nejneru), Cucu - Moise (min. 86 Drăgan), Ungureanu. Antrenor: Mihai Ciobanu. Cartonaș roșu: Cucu (min. 78, două galbene). Arbitru: Bogdan Hanceariuc (Iași). Asistenți: Claudiu Loghin
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ajungând, ca în fiecare an, să se zbată pentru evitarea retrogradării. 297 Primul semnal de alarmă După primele două etape din retur, FCM Bacău reușea să strângă patru puncte după un egal acasă cu “lanterna roșie” a clasamentului, CSM Rm. Sărat și o victorie în deplasare la Tricolorul Breaza. 15 martie. Este data la care apărea eventualitatea ca FCM Bacău să nu se prezinte la meciul de pe teren propriu cu Steaua II. Neînțelegerile dintre cei doi acționari ai echipei, AS FCM
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Trei fagi, cascadele glasului lui se auzeau tocmai în vale la Stânca lui Negri. El era vecinicul iscoditor de petreceri. Nici un vânat, nici un chef, nici o serenadă cu lampioane la cascadă, nici un prânz în pădure cu lăutari, nici o excursiune la Poiana Sărată sau aiurea nu se făcea fără imboldul lui Codreanu. Ei, Codrene, ce mai plănuiești, îl întrebai eu, pe când el admira ghibăcia turcului în meșteșugul văcsuitului 122. Am înjghebat pe mâni, dac-a fi vreme bună, un vânat la urși. Numaidecât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care anihilează orice: păsări călătoare ori catarge, ori pe el Însuși. Într’adevăr, mării i se recunoaște o anumită, Însemnată, putere de autoepurare. Dar apa suferă, pe parcursul operei eminesciene, și un alt proces de evoluție. Anume, trece de la dulce la sărată. Și, Într’adevăr, unele cercetări ale mele au arătat că pe măsura creșterii salinității, puterea de autoepurare a mediului acvatic crește. Toate acestea sunt beneficiul naturii, care În evoluția operei eminesciene devine tot mai Însemnat. Dar care este evoluția Poetului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se afla În plină transformare, adică de asemenea viu ca tot restul lumii, chiar dacă pe atunci doar minerală. Una dintre formele acestei schimbări e salinitatea. Apărut prin condensarea apei din atmosferă, oceanul primar era dulce, dar a devenit tot mai sărat prin aportul de pe uscat. Era firesc ca primele organisme, unicelulare, să conțină un mediu intern asemănător oceanului din acel moment, adică În echilibru. Echilibru care Însă nu a putut urma salinizarea ce a continuat În ocean, celulele păstrând deci pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu e posibilă, purtăm de nevoie această apă mereu cu noi. Omul și, În general animalele, se lipsesc mai degrabă de hrană decât de apă. Purtăm deci cu noi două mări, cel puțin. Una mai dulce, În celule, alta mai sărată, Între celule. Și, cel puțin pentru vertebrate, această a doua mare e identică, indiferent de specie. Dar să nu uit plantele, pe care le iubesc atât de mult. Am mai spus-o, evoluția lor, deși paralelă cu aceea a animalelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mărfuri manufacturiere și produse coloniale, cum ar fi condimente, îmbrăcăminte din lînă, sticlă, ceasuri, arme și praf de pușcă. Ei exportau în schimb ulei, rășini, ceară, mătase, lînă, tutun, cherestea, bumbac, grîu, porumb și produse animaliere, cum ar fi carne sărată, piele și vite. Distribuirea acestor mărfuri în cadrul Balcanilor se afla în general tot în mîinile negustorilor nemusulmani, mai ales în cele ale grecilor, țînțarilor, sîrbilor și bulgarilor. Cea mai mare parte a acestor bunuri erau cumpărate și vîndute în piețele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mama de timpuriu și este nevoit să se angajeze fără să fi terminat liceul. În anul școlar 1904-1905 a fost Învățător În satul șotrile din județul Prahova cu 54 de lei/lună, iar În anul următor, la Martinești, județul Râmnicu Sărat, azi județul Vrancea. În perioada 1908-1910 a fost funcționar În Laboratorul de analize medicale al medicului Gabriel Robin, un socialist prieten de-al tatălui său. Lucra Împreună cu Pompiliu. Este de reținut faptul că Gabriel Robin a Înființat primul cerc de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Viorel-Amilcar Bradateanu a văzut lumina zilei pe 14 martie 1934, la Râmnicu Sărat, unde tatăl său era profesor la Școala de Agricultură, în incinta căreia erau și locuințele profesorilor. Copilăria a petrecut-o în mijlocul familiei, având un frate mai mare și o soră mai mică, acolo toți s-au bucurat de spații largi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93295]
-
printr-o ultimă baie (cu săpun și tot restul), ceea ce a făcut să se trezească pofta mistuitoare ale lui Alberto de a mînca fructe de mare. Am Început o căutare răbdătoare pe plajă, pe lîngă niște stînci. Am mîncat ceva sărat și slinos, care nu ne-a potolit foamea și nici nu i-a satisfăcut pofta lui Alberto. De fapt, n-ar fi fericit nici măcar pe un pușcăriaș. Grăsimea era grețoasă, cu atît mai mult cu cît nu aveam nimic cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
romano-catolice Iași în iulie 1942, când a fost trimis pe front împreună cu unitatea sa (eu cunoscându-l, atunci în țară, în această situație, fiind și eu mobilizat în iulie 1942 și plecând pe front cu Regimentul 9 infanterie - dorobanți Râmnicu Sărat - Divizia 5 infanterie Buzău - Corpul 5, armata Brașov, cu grad slt. rez., tot la Cotul Donului pe front, unde ne-am reîntâlnit). Eu fiind ofițerul de legătură al Diviziei 5 infanterie pe front, ne-am întâlnit deseori acolo, în cadrul misiunilor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]