20,441 matches
-
economice între oameni. Unii oameni încep să piardă și să risipească și alții încep să câștige, să acumuleze. Există acel ceva care mobilizează rasa umană și acel ceva este valoarea. Prin intermediul său mărfurile își ating țelul principal, acela de a satisface viața, utilitatea și interesele oamenilor. Trocul evoluat îl aduce pe om în situația de a nu mai schimba orice pe orice și în orice cantitate. Adam Smith ne oferă un exemplu foarte vechi de exprimare diferită a omului în funcție de raportul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care cresc un porc sau doi, pentru a-i vinde în luna decembrie, de sărbători, după cum întotdeauna când într-o gospodărie este nevoie de ceva, se face rapid o socoteală în legătură cu ce se poate valorifica și cantitățile necesare pentru a satisface trebuința respectivă. De aceea, în căruțe vom găsi, în drum spre târg, păsări, animale, grâne, alcool produs în gospodărie, lână, legume, fructe, cereale. În drum invers spre casă acestea vor conține sârmă pentru îngrădire, cherestea, materiale de construcții, sau alte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ceea ce numește "valoare de întrebuințare" și predictibilitate în manevrare. Sintetizăm: "Inițial servește drept bani, adică este primită în cadrul schimbului, nu ca obiect de consum pentru satisfacerea unei trebuințe, ci spre a fi schimbată pe alte mărfuri, marfa care, ca obiect, satisface o trebuință, circulă și se schimbă cel mai des, oferind astfel maximum de certitudine, că la rândul ei va putea fi schimbată pe alte mărfuri particulare"353. Marx consideră că această marfă nu s-ar fi putut detașa niciodată în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pieței și aspeculațiilor; de limitările impuse de factorul politic și social. Menger descrie în amănunt mecanismul prin care o marfă ajunge să fie lichidă, asumându-și rolul de marfă căutată și devenind astfel bani. Omul, în dorința de a-și satisface nevoile nu va putea da dovadă de subiectivism, este obligat să alegă mereu rațional. Se vorbește în continuare chiar despre limite "spațiale" și "de timp" ale lichidității mărfurilor. Limitele spațiale sunt enumerate a fi: gradul în care dorința pentru acea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în bani ca despre "singurul element de legătură al societății"399. Banii asigură, prin funcțiile lor, existența și perpetuarea naturii umane în dubla complexitate a omului de ființă, individ, egoist, cu nevoi și interese proprii, dar care nu pot fi satisfăcute decât în contextul exprimării și existenței omului ca ființă socială, aparținătoare grupului și colectivității. Nigel Dodd subliniază la rândul său că " În ciuda atenției deosebite acordată detaliului fizic (este vorba despre Einzig n.n.) definește totuși banii ca fiind mai degrabă o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în viața imperiilor sau a altor organizări statale. Aurul și argintul "fugeau" sau reveneau după legi pe care oamenii timpului nu le cunoșteau, dar care erau legile dintotdeauna ale economiei: raritatea, durabilitatea, interesul, măsura în care mărfurile unei zone puteau satisface mai mult interesele umane și gusturile umane, mai mult decât mărfurile altei zone. Mult mai târziu, Adam Smith va explica foarte clar care sunt mecanismele de tip economic care dus la îmbogățirea unei națiuni și sărăcirea alteia. De aceea, indiferent
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sumă de bani celui care "ia", "primind în schimb un angajament plătibil la termen, dar într-un alt loc și în altă monedă"623, 624, 625. Jacques le Goff subliniază 626 dezideratele sau obiectivele circulației economice, monetare pe care le satisfăcea cambia: mijloc de plată al unei operațiuni comerciale; mijloc de transfer de fonduri între localități, folosind monede diferite; sursă de credit; permitea un câștig financiar "dintr-o subtilă speculație a diferențelor și variațiilor schimbului ce se iveau între diferite centre
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nu ar fi fost adoptate niciodată în circulație. Legătura cu aurul dar și cu mărfurile o sesizează Bastiat în cunoscutul său eseu "Statul. Ce se vede și ce nu se vede": "Sunteți de acord cu mine că oamenii nu își satisfac imediat niciuna dintre trebuințele lor cu monezi. Dacă le este foame le trebuie pâine; dacă sunt goi le trebuie veșminte; dacă sunt bolnavi, doctori; dacă le este frig, un adăpost și combustibili; dacă aspiră să învețe cărți; dacă doresc să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Odată cu bancnota, venitul, profitul și economia nu mai pot fi gândite ca bucăți de tort de mărime constantă pe care se bate toată lumea. Având la baza sa bancnota, economia seamănă mai mult cu o masă bogată, din ce în ce mai bogată, pregătită să satisfacă interese, gusturi și nevoi umane din ce în ce mai sofisticate. Bancnota inaugurează și susține libertatea economică și libertatea politică. Organizarea socială bazată pe moneda de hârtie devine din ce în ce mai complexă, produs al unei ființe umane tot mai complexe. Nu imediat, dar nici foarte târziu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
drepturi de senior asupra celorlalți, ci de drepturi de mare și unic senior global. Criticând sistemul de la Bretton Woods, Robert Triffin 707 "a subliniat dilema utilizării unei monede naționale ca mijloc de plată internațional. Nevoia crescută de lichidități internaționale era satisfăcută printr-o ofertă de dolari, primită cu încredere, în măsura în care exista promisiunea de transformare într-o cantitate de aur determinată. Pe de altă parte, oferta de dolari nu putea fi asigurată decât prin agravarea deficitului exterior al SUA. Accentuarea deficitului a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
află la începutul expansiunii ciclului economic bazat pe comunicații și telecomunicații. "Expansiunea economică este faza ascendentă a ciclului economic caracterizată prin creșterea volumului producției și al cererii într-o perioadă scurtă sau medie"901. Din nou definiția nu ne poate satisface, nedelimitând îndeajuns de clar momentul de început sau final al expansiunii, precum și caracteristicile sale de traseu. Expansiunea economică mai poartă denumirea și de boom economic, tocmai în încercarea celor care folosesc termenul de a surprinde caracteristica sa esențială, explozia creșterii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe care Engels le pune pentru a se ajunge la comunism. Le enumerăm 1202: "asocierea generală a tuturor membrilor societății în vederea folosirii în comun, pe baza unui plan, a forțelor de producție"; "creșterea producției într-o asemenea măsură încât să satisfacă necesitățile tuturor membrilor societății"; "lichidarea unor situații în care necesitățile unora sunt satisfăcute în detrimentul celorlalți"; "desființarea completă a claselor și a antagonismelor dintre ele"; "dezvoltarea omnilaterală a capacităților tuturor membrilor societății, prin înlăturarea diviziunii muncii...". Stalin, la rândul său, vorbește
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1202: "asocierea generală a tuturor membrilor societății în vederea folosirii în comun, pe baza unui plan, a forțelor de producție"; "creșterea producției într-o asemenea măsură încât să satisfacă necesitățile tuturor membrilor societății"; "lichidarea unor situații în care necesitățile unora sunt satisfăcute în detrimentul celorlalți"; "desființarea completă a claselor și a antagonismelor dintre ele"; "dezvoltarea omnilaterală a capacităților tuturor membrilor societății, prin înlăturarea diviziunii muncii...". Stalin, la rândul său, vorbește despre problematica banilor, arătând că "schimbul direct de produse" este o etapă ulterioară
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în afara naturii umane 1212. Socialismul crede, în mod eronat, că atunci când sunt parte a unei acțiuni economice, oamenilor le-ar păsa, din generozitatea, de ceilalți oameni. Ne aflăm într-o concurență și într-o lume cu resurse rare, care nu satisfac și nu vor satisface niciodată dimensiunile dorințelor umane. Este de neimaginat o lume care să poată dispune de resurse ce ar satisface în întregime visele tuturor oamenilor. Chiar dacă imaginăm că așa ceva ar fi posibil la un moment dat, în momentul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Socialismul crede, în mod eronat, că atunci când sunt parte a unei acțiuni economice, oamenilor le-ar păsa, din generozitatea, de ceilalți oameni. Ne aflăm într-o concurență și într-o lume cu resurse rare, care nu satisfac și nu vor satisface niciodată dimensiunile dorințelor umane. Este de neimaginat o lume care să poată dispune de resurse ce ar satisface în întregime visele tuturor oamenilor. Chiar dacă imaginăm că așa ceva ar fi posibil la un moment dat, în momentul următor, omul poate avea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
generozitatea, de ceilalți oameni. Ne aflăm într-o concurență și într-o lume cu resurse rare, care nu satisfac și nu vor satisface niciodată dimensiunile dorințelor umane. Este de neimaginat o lume care să poată dispune de resurse ce ar satisface în întregime visele tuturor oamenilor. Chiar dacă imaginăm că așa ceva ar fi posibil la un moment dat, în momentul următor, omul poate avea un gând, o imagine, un plan de realizat. Oamenilor le pasă de ceilalți oameni doar dacă sunt ființe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sunt cele mai presante, deoarece ele se află și cel mai aproape de viața de zi cu zi, și de preocupările specific umane. Posibilul idealism social și posibila generozitate dispar rapid în momentul în care standarde minime de viață nu sunt satisfăcute. Un alt motiv pentru care românii se declară nemulțumiți de direcția în care merge țara îl constituie sentimentul de masă, cum că ne-am despărțit de un "socialism bun" și iată că suntem nevoiți să "construim" un "capitalism rău". Dincolo de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o valoare de schimb pentru că are o utilitate. Dacă moneda ar fi lipsită de utilitate, nu ar fi dorită, deci nu ar face obiectul schimbului... Utilitatea monedei este puterea de cumpărare, pentru a ne procura prin schimb bunurile care ne satisfac trebuințele. Este inutil să subliniem cât de mare este această utilitate într-o economie monetară, în care, fără monedă, nu ne putem procura nici un bun sau serviciu (...). Valoarea monedei este prin urmare identică cu puterea de cumpărare, adică cu puterea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
astfel de condiții fiecare om are intenția de a obține prin intermediul schimbului, bunuri de care doar el are nevoie în mod direct și să le respingă pe cele de care nu are nevoie sau pentru care nevoile îi sunt suficient satisfăcute", Ibidem, p. 3. 383 Karl Menger, op. cit., p. 3. 384 "Din nou trebuie să se țină cont de factorul cantitativ în lichiditatea mărfurilor. Unele mărfuri, ca urmare a dezvoltării piețelor și speculațiilor sunt capabile în orice moment de a fi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
străine. Ei o vor da în schimbul unor bunuri străine, de diferite feluri, destinate pentru consumul vreunei alte țări sau pentru acela din țara lor. Dacă ei întrebuințează această cantitate de aur și argint pentru cumpărarea de bunuri străine pentru a satisface consumul altor țări, sau pentru a face ceea ce se numește comerț de transport, profitul ce rezultă din acest comerț se adaogă la venitul net al acelor țări. El e ca un fond nou creat pentru a alimenta un nou comerț
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
întotdeauna să elimine o situație resimțită ca deficitară să împlinească o nevoie, să producă satisfacție, să mărească fericirea. Dacă oamenii ar avea toate resursele externe ale naturii într-o abundență atât de mare la dispoziție încât ar putea să-și satisfacă în întregime prin acțiune orice dorință, atunci ar putea să folosească aceste resurse fără nici o grijă". Ludwig von Mises, Socialismul..., www.mises.ro, p. 72. 1217 Friedrich Engels, Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință, Editura PCR, București, 1945, pp. 24-25
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
valorice<footnote Termenului latin valor îi corespunde în grecește cel de axia = apreciere, prețuire, evaluare. footnote> se învață mai greu, întotdeauna fiind puși în situația de a folosi simultan valori diverse în raportul în care decidem. Niciodată nu vom putea satisface în întregime toate exigențele unui întreg sistem de valori (economice, morale, științifice, tehnologice, ecologice, juridice, educaționale, politice), încât va trebui să știm cum să ponderăm cerințele unui tip de valori față de altele (cum să ne comportăm corect față de salariați și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
conducem eficace și să le schimbăm. Ea studiază, de asemenea, cum putem structura mai bine organizațiile și cum sunt acestea afectate de evenimentele din mediul lor extern; cei care studiază comportamentul organizațional sunt interesați de atitudini - cât de mult sunt satisfăcuți oamenii de slujbele lor, cât de mult sunt dedicați scopurilor organizației din care fac parte sau cât de mult sprijină promovarea femeilor sau a minorităților în posturi de conducere. Compor tamente ca inovarea, cooperarea, conflictul, resemnarea sau erorile etice sunt
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și atitudinilor ridică numeroase aspecte suplimentare, avându-se în vedere dubla exigență de a cunoaște comportamentele și atribuțiile salariaților din instituțiile dependente de această administrație publică, dar și pe cele ale publicului larg, pe care serviciile publice trebuie să le satisfacă. Marile deficiențe și dificultăți legate de serviciile publice constau tocmai în relațiile cu publicul și aceste carențe rezultă, în foarte mare măsură, din necunoașterea modului de comportare a diferitelor categorii componente a ceea ce generic denumim „public”. Dar ce presupune o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
celui autoritar). Apropiat de această tipologie se află modelul omului administrativ. „Omul administrativ” - elaborat de Herbert A. Simon (ca opus modelului „omului economic”), înlocuiește ideea maximizării (alegerea celei mai bune variante dintre cele existente) cu cea a omului administrativ care „satisface”, caută o direcție de acțiune care satisface sau este suficient de bună (ideea prezentată la tipul „raționalității limitate”). Omul administrativ pune accentul pe tehnicile și acțiunile de decizie, preferând deciziile de tip programat (care presupun situații repetative, de rutină sau
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]