7,371 matches
-
care pun în relief părțile corpului pe care le consider un avantaj. Când îmi cumpăr haine care îmi stau bine, mă simt mulțumit de constituția corporală. tradusă și adaptată după Suzanne M. Sontag și Jongan Lee, 2004, 170. ANEXA 2 Scala de măsurare a factorilor personali și contextuali care influențează adoptarea ținutelor vestimentare la locul de muncă Percepția asupra importanței ținutei profesionale Este important pentru mine să mă prezint la locul de muncă într-o ținută profesională. Consider că investiția în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
research, Routledge, Londra, 1999, pp. 85-104. Richins, Marsha L., "Special possession and the material value", în The Journal of Consumer Research, 21, 3, 1999, 522-533. Richins, Marsha L. și Dawson Scott, "A consumer value orientation for materialism and its measurement: Scale development and validation", în The Journal of Consumer Research, 19, 3, 1992, pp. 303-316. Ritzer, George, Mcdonalidizarea societății, traducere de V. Vușcan, Editura Comunicare.ro, București, 2003. Roach-Higgins, E. Mary și Eicher, Joanne B., "Dress and Identity", în Clothing and
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Personality and Psychology Bullletin, 8, 1982, pp. 508-514. Sondhi, Neena și Singhvi, S.R., "Gender influence in garment purchase: an empirical analysis", în Global Business Review, 7, 2006, pp. 57-75. Sontag, Suzanne M. și Lee, Jongman, "Proximity of clothing to self scale", în Clothing and Textiles Research Journal, 22, 2004, pp. 161-177. Sontag, Suzanne M. și Schlater, Jan Davis, "Proximity of clothing to self: evolution of concept", în Clothing and Textiles Research Journal, 1, 1982, pp. 1-8. Spencer, Herbert, "Badges and costumes
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acestor domenii, structura schimburilor între domenii, proporția activităților efectuate în mod obișnuit în fiecare domeniu al vieții, în fine, auto-atribuirile cauzale referitoare la realizarea activităților. La acest nivel, interesul se îndreaptă către procesele intra-individuale. Dimensiunea interpersonală este evaluată prin scale de auto-plasare socială. Este vorba de un indicator al diferențierii/asimilării unui subiect față de grupuri semnificative, a cărui importanță a fost atestată de diverse lucrări (Depolo et al., 1993). Această dimensiune este, de asemenea, apreciată prin scale de măsurare a
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
este evaluată prin scale de auto-plasare socială. Este vorba de un indicator al diferențierii/asimilării unui subiect față de grupuri semnificative, a cărui importanță a fost atestată de diverse lucrări (Depolo et al., 1993). Această dimensiune este, de asemenea, apreciată prin scale de măsurare a susținerilor sociale, scale a căror utilizare marchează o nouă îmbogățire a modelului. Grila de inventar al sistemului de activități cuprinde, în forma ei clasică, mai multe exerciții: • primul are ca obiectiv să evalueze importanța aspirațiilor subiectului în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
socială. Este vorba de un indicator al diferențierii/asimilării unui subiect față de grupuri semnificative, a cărui importanță a fost atestată de diverse lucrări (Depolo et al., 1993). Această dimensiune este, de asemenea, apreciată prin scale de măsurare a susținerilor sociale, scale a căror utilizare marchează o nouă îmbogățire a modelului. Grila de inventar al sistemului de activități cuprinde, în forma ei clasică, mai multe exerciții: • primul are ca obiectiv să evalueze importanța aspirațiilor subiectului în fiecare domeniu al vieții sale. Subiectului
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Burns și Stalker, 1961). Modelul acestor autori va fi evocat ulterior. ▲ 1. Clasificarea empirică a grupului de la Aston Cercetătorii din acest grup (Pugh, Hickson și Hinings, 1969) au propus o "taxonomie", adică o clasificare construită pe date empirice. 64 de scale au permis operaționalizarea a cinci variabile de bază ale structurii (se va vorbi despre "parametri de concepere" la Mintzberg): specializarea (diviziunea muncii); standardizarea procedurilor (existența regulilor); formalizarea (regulile sunt scrise); centralizarea; configurația posturilor. Aceste scale au fost folosite în 52
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pe date empirice. 64 de scale au permis operaționalizarea a cinci variabile de bază ale structurii (se va vorbi despre "parametri de concepere" la Mintzberg): specializarea (diviziunea muncii); standardizarea procedurilor (existența regulilor); formalizarea (regulile sunt scrise); centralizarea; configurația posturilor. Aceste scale au fost folosite în 52 de organizații. Analiza factorială a chestionarelor a permis degajarea a trei dimensiuni. Structura activităților Această variabilă privește definirea explicită a comportamentului salariaților. Ea include specializarea, gradul de standardizare, gradul de formalizare. Concentrarea autorității Această variabilă
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mult de 300 de salariați pentru a studia relațiile existente între diferitele semnificații pe care le găsim în literatura de specialitate și pe care le-am menționat mai sus. Acestei populații i se propunea să răspundă diferiților itemi proveniți din scalele lui Dubi, Vroom, Lodhal și Kejner, Davis (1966), Iverson și Render, French și Kahn... Analiza factorială permite degajarea a trei factori. Primul corespunde unei "participări active" în muncă. Cel de-al doilea trimite la "interesul central al muncii". În fine
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
surse de satisfacție: mediul social și tehnic (relațiile cu colegii, cu superiorii, condițiile de muncă, siguranța locului de muncă...); componentele interne ale muncii și realizarea de sine (împlinirea, caracterul stimulant al muncii...); recunoașterea prin avansare (responsabilitate, posibilități de promovare...). Toate scalele folosite în prezent pentru a măsura satisfacția separă diferite fațete ale acestei variabile. De exemplu, inventarul de satisfacție al lui Frances (1984) cuprinde 13 dimensiuni. 6. Relația între satisfacție și variabilele organizaționale Această temă constituie miezul unei lucrări de sinteză
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
indirectă, metoda LPC (Least Preferred Co-worker). Fiedler nu-i întreabă pe responsabili dacă-i ascultă și-i iau în considerare pe subordonații lor, ceea ce ar putea produce răspunsuri deformate; el le propune pur și simplu să descrie pe mai multe scale un coleg care nu este apreciat. Descrierile pot fi favorabile sau defavorabile. O descriere favorabilă exprimă o orientare spre relațiile interpersonale. Dimpotrivă, o descriere defavorabilă apare la responsabilii centrați pe sarcină. Rezultatele obținute până acum validează această relație între descriere
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și organizației, să-și realizeze potențialul maxim. Acest autor a dezvoltat un instrument pentru măsurarea leadership-ului tranzacțional și transformațional (MLQ, Multifactor Leader Questionnaire). Acesta era alcătuit la origine din 142 de itemi, reduși apoi la 73 și grupați în 5 scale. Trei scale permit evaluarea leadership-ului transformațional: • carisma: un lider care inspiră respect, care știe să arate ce este important și transmite un simț al misiunii; • considerația: respectă pe fiecare, deleagă pentru a favoriza învățarea prin experiențe noi; • stimularea intelectuală: îi
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
să-și realizeze potențialul maxim. Acest autor a dezvoltat un instrument pentru măsurarea leadership-ului tranzacțional și transformațional (MLQ, Multifactor Leader Questionnaire). Acesta era alcătuit la origine din 142 de itemi, reduși apoi la 73 și grupați în 5 scale. Trei scale permit evaluarea leadership-ului transformațional: • carisma: un lider care inspiră respect, care știe să arate ce este important și transmite un simț al misiunii; • considerația: respectă pe fiecare, deleagă pentru a favoriza învățarea prin experiențe noi; • stimularea intelectuală: îi încurajează pe
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
controlului individului (neșansa). Locul controlului a fost, la origine, considerat o variabilă generală de personalitate. Ea privește evenimente negative (exemplul nostru), dar și evenimente pozitive (dacă acel copil reușește la examen, prin munca lui sau clemența examinatorilor); au fost create scale pentru a măsura această variabilă (Dubois, 1987). • Putem explica, de asemenea, comportamentele altora sau pe ale noastre. Astfel, studentul poate considera că profesorul care se înfurie este un persoană cu tulburări de caracter (explicație internă) ori că reacția acestuia se
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
explicație în termeni de normă socială: ar exista o dezirabilitate a explicațiilor interne, care sunt purtătoare de valoare. Această valorizare a internalității este demonstrată într-o serie de cercetări efectuate pe studenți. Acestora li se cere mai întâi să completeze scala Rotter, destinată să-i separe pe indivizii care cred într-un control intern de cei care cred într-un control extern. Li se cere să completeze această scală fie pentru a da o imagine favorabilă despre ei înșiși, fie pentru
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cercetări efectuate pe studenți. Acestora li se cere mai întâi să completeze scala Rotter, destinată să-i separe pe indivizii care cred într-un control intern de cei care cred într-un control extern. Li se cere să completeze această scală fie pentru a da o imagine favorabilă despre ei înșiși, fie pentru a da o imagine defavorabilă. Se constată că subiecții preferă explicațiile interne pentru a da o imagine pozitivă. De asemenea, li se propune acestor studenți să evalueze dosarul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mai des când se urmărește oferirea unei imagini pozitive de sine. Al doilea obiectiv este de a arăta că unele populații (cadrele) au o tendință mai mare de a privilegia explicațiile interne decât altele (executanții). Se folosesc mai multe instrumente. Scalele de Locus of Control Scala Rotter este o scală cu alegere forțată în care subiecților li se cere să aleagă între două afirmații. Exemplu de item: cele mai multe nenorociri care li se întâmplă oamenilor sunt cauzate, în parte, de neșansă; necazurile
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
de sine. Al doilea obiectiv este de a arăta că unele populații (cadrele) au o tendință mai mare de a privilegia explicațiile interne decât altele (executanții). Se folosesc mai multe instrumente. Scalele de Locus of Control Scala Rotter este o scală cu alegere forțată în care subiecților li se cere să aleagă între două afirmații. Exemplu de item: cele mai multe nenorociri care li se întâmplă oamenilor sunt cauzate, în parte, de neșansă; necazurile oamenilor provin din greșelile pe care le comit. Unele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cu alegere forțată în care subiecților li se cere să aleagă între două afirmații. Exemplu de item: cele mai multe nenorociri care li se întâmplă oamenilor sunt cauzate, în parte, de neșansă; necazurile oamenilor provin din greșelile pe care le comit. Unele scale (Pettersen, 1985) sunt adaptate la contextul organizațional. Chestionare de internalitate Primul instrument a fost construit de Beauvois și Le Poultier și a fost prezentat în acest capitol. El privește doar comportamentele. Două chestionare au fost întocmite de Pansu (1994), în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
este mai puternică, a fost confirmat de alți cercetători (Pansu, 1994). Internalitatea cadrelor este totuși modulată de caracteristicile organizaționale. Gangloff (1998) a comparat cadre și muncitori din sectorul public și din sectorul privat. Acești salariați aveau de răspuns la o scală de LOC privitoare la situațiile profesionale. Dacă în sectorul privat internalitatea cadrelor este semnificativ mai mare, acest rezultat nu se regăsește în sectorul public. Louche (1998) a comparat șefi de șantier care foloseau două mecanisme diferite de coordonare. Într-o
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
coerenței. Ei au utilizat paradigmele de cercetare create de Jellison și Green pentru a demonstra că internalitatea este o normă. Channouf și Mangard au creat mai întâi un chestionar pentru măsurarea preferinței pentru consistență. Exemple de itemi conținuți de această scală: • A avea două idei contradictorii vă provoacă un disconfort deosebit Deloc de acord 1 > 9 Complet de acord • Nu vă plac oamenii care declară că detestă emisiunile de varietăți, dar le urmăresc frecvent Deloc de acord 1 > 9 Complet de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
spune: "voi reuși sau nu voi reuși să ating acest obiectiv deoarece: asta depinde de mine, de voința mea, de personalitatea mea". Pentru a răspunde, vei plasa fișa pe unul dintre cele șase intervale. Puneți în fața subiectului foaia albă cu scala de internalitate. * Dați-i subiectului toate fișele utilizate în exercițiul precedent, pentru fiecare domeniu de viață. Bifați în coloana "int." a exercițiului 3, pentru fiacre fișă, cifra corespunzătoare poziției pe scală (de la 1 la 6). 2. Pentru fiecare dintre aceste
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cele șase intervale. Puneți în fața subiectului foaia albă cu scala de internalitate. * Dați-i subiectului toate fișele utilizate în exercițiul precedent, pentru fiecare domeniu de viață. Bifați în coloana "int." a exercițiului 3, pentru fiacre fișă, cifra corespunzătoare poziției pe scală (de la 1 la 6). 2. Pentru fiecare dintre aceste obiective, ai spune acum: "voi reuși sau nu voi reși să ating acest obiectiv deoarece: asta depinde de circumstanțe, situația va decide". Pentru a răspunde, vei plasa fișa pe unul dintre
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
obiective, ai spune acum: "voi reuși sau nu voi reși să ating acest obiectiv deoarece: asta depinde de circumstanțe, situația va decide". Pentru a răspunde, vei plasa fișa pe unul dintre cele șase intervale. Puneți în fața subiectului foaia albă cu scala de externalitate. * Dați-i subiectului toate fișele utilizate în exercițiul precedent, pentru fiecare domeniu de viață. Bifați în coloana "ext." a exercițiului 3, pentru fiecare fișă, cifra corespunzătoare poziției pe scală (de la 1 la 6). Exercițiul 4 (interclasare) * Luați fișele
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cele șase intervale. Puneți în fața subiectului foaia albă cu scala de externalitate. * Dați-i subiectului toate fișele utilizate în exercițiul precedent, pentru fiecare domeniu de viață. Bifați în coloana "ext." a exercițiului 3, pentru fiecare fișă, cifra corespunzătoare poziției pe scală (de la 1 la 6). Exercițiul 4 (interclasare) * Luați fișele plasate la exercițiul 1 în teancurile "foarte important" și "importanță medie" pentru cele patru domenii de viață și utilizate în exercițiile 2 și 3. • În cele patru domenii de viață (familială
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]