3,006 matches
-
biv-eclesiarh. Și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în mănăstirile din Oltenia, unde a alcătuit condici și a studiat colecțiile de documente. A viețuit la mănăstirea Gănescu din Craiova, apoi la mănăstirea Bistrița (1795-1799), devenind apoi egumen al schitului Mănăilești (c. 1799 - c. 1801) și eclesiarh la Mitropolia Ungrovlahiei (1804-1812), unde a organizat o școală de caligrafi și arhivari și a condus tipografia (1809). După alegerea lui Nectarie ca mitropolit al Ungrovlahiei în decembrie 1812, s-a retras la
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
suflet și din suflet ricoșează în trup. Mulți oameni s-au întors spre credință, după ce au fost vindecați de harul părintelui Arsenie. Au fost cazuri în care cancerul a fost vindecat pe loc, acolo, în biserică. Tămăduiri în Piatra Craiului Schitul din Munții Piatra Craiului este renumit pentru puterea lui tămăduitoare. Tânărul monah Ioanichie, luminat de părintele Cleopa, a refăcut bisericuța săpată în stâncă. Pe drumul către mănăstirea Colțul Chiliilor, într-o poiană, se află și un izvor cu apă vindecătoare
Miracole creștine ale ultimului secol () [Corola-website/Journalistic/105192_a_106484]
-
toate bisericile și mânăstirile acestor locuri au trecut sub jurisdicția Episcopiei Dunării de Jos, din Galați. Pentru o mai bună rânduială în viața mânăstirilor, Episcopul Iosif Gheorghian a strămutat la Saon și pe ceilalți călugari care se mai aflau la schitul Celicul de Jos. Odată cu acesta, Schitul Saon s-a separat cu totul de Mânăstirea Celic-Dere, devenind de sine stătător. În pictură este pontonul de pe care pleacă maicile cu bărcile la pescuit. Este locul de unde plecam și eu în copilărie, așa cum
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
de atunci a fost un spectacol de idei, regia și scenografia dându-și mâna în mod fericit. Voi cita două imagini, din zecile prezentate în spectacol, una care ține de scenograf iar alta de regizor. Scena de la Teatrul Bulandra (din Schitul Măgureanu) a fost prelungită cu câte o scară pe ambele părți longitudinale ale sălii. Scările porneau de la nivelul scenei și coborau treptat până la jumătatea sălii, vărsându-se între scaunele spectatorilor. Pe aceste scări, altfel destul de anemice, încît cei care mergeau
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut copii, au ridicat un schit de maici, dăruindu-i moșia. Hârie a fost nemulțumit cu pământul care i l-a dat și, băgându-se peste Țuțcu, acesta l-a luat pe fugă și l-a ucis. Unde l-a îngropat a așezat o piatră, care
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]