5,013 matches
-
în Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, București, 1862; Radu Rosetti, Despre cenzura în Moldova, IV, București, 1907, 6-7, 45; Emilgar [Emil Gârleanu], Sofia Hrisoscoleu, „Arhiva”, 1902, 1-2; Profira C. Groholschi, O ziaristă româncă, Piatra Neamț, 1919; I. A. Bassarabescu, O scriitoare necunoscută din epoca Unirii Principatelor, București, 1940; J. Byck, O pamfletară acum o sută de ani, GL, 1958, 10; Cornea, Alecsandrescu - Eminescu, 60, 67-68; Paraschiva Câncea, Sofia Cocea (1839-1861), București, 1975; Dicț. lit. 1900, 196-197; Traian Nicola, Valori spirituale vasluiene
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
artistică, și viața familială, afectivă, socială. Nici nu se știe, la urma urmei, dacă acesta chiar e un artist ratat sau dacă nu va fi fost un mare pictor. El se aseamănă, sub acest raport, cu protagonistul precedentului roman al scriitoarei, acel Justin care privit de aproape pare un biet om, biruit de dificultățile atingerii adevărului și de cele ale asigurării unei viețuiri decente, dar pentru posteritate devine sfânt și mucenic. Textele dramatice scrise de C. sunt producții notabile, care, fără
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
cu înțelesuri contemporane. Într-o Cronică electorală (1990) e abordată în tonuri grotești tema - atât de productivă în dramaturgia tuturor epocilor și atât de „fierbinte”, la noi, în primii ani de după 1989 - a luptei pentru puterea politică. În general, dramaturgia scriitoarei nu e lipsită de o dinamică a dialogului și de un umor de bună calitate, cu toate că uneori apar derapaje spre excese ludice și grotești ori secvențe prolixe. Serialul radiofonic Piața rotundă, la care C. a fost coscenaristă, s-a remarcat
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
Harry Brauner, soțul ei. Sunt de menționat savuroasele proze din O poveste cu un tată, o mamă și trei fetițe (1995), amintind, ca pregnanță și expresivitate a universului celor mici, de Cartea cu jucării a lui Tudor Arghezi. C. devine scriitoare de notorietate la vârsta senectuții, cu două cărți de excepție despre gulagul comunist românesc: L’Évasion silencieuse (Paris, 1990), distinsă în Franța în 1992 cu Premiul „Adlef” și tipărită în același an și la București, în traducere proprie, sub titlul
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
poeziile sale reprezentative. După ce în 1889 Caragiale tălmăcise din Mark Twain, în anii următori se traduce din Gogol (Taras Bulba, 1892), L. N. Tolstoi, Ernest Renan, Remy de Gourmont, Fr. Coppée, G. Courteline și Ed. Delannoy. Coșbuc transpune din versurile scriitoarei germane Maria Eckstein. Totodată se face loc unor articole documentate despre Zola și, sub titlul Literatura franceză modernă, unor cronici dedicate lui Paul Bourget, Paul Margueritte, Hector Malot ș.a. Cu timpul, mai ales după 1895, preocupările literare sunt abandonate și
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
ALA, 1939, 946; N.I.P. [N.I. Popa], Sandra Cotovu, „Jocuri de apă”, IIȘ, 1939, 5; D.P. [Dan Petrașincu], Sandra Cotovu, VAA, 1941, 73; T. Păunescu-Ulmu, „Divorțul Marianei”, R, 1941, 3-6; George Putneanu, Sandra Cotovu, „Fascinație”, RFR, 1944, 1; Enache Puiu, O scriitoare puțin cunoscută, TMS, 1982, 3; Dicț. scriit. rom., I, 687-689. C.T.
COTOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
Un al doilea volum de versuri în franceză, Poèmes byzantins (1987), câteva eseuri publicate cu prilejul bicentenarului Revoluției Franceze și o carte cu rețete tradiționale, La Cuisine de nos grandes-mères roumaines (1983), iscălită tot Doina Dor, ilustrează creativitatea diversă a scriitoarei și capacitatea de acomodare la universul adoptiv. După 1989, C. revine în spațiul cultural de obârșie cu un volum antologic bilingv, Poèmes en exil - Poeme în exil (1994), reunind echivalențe românești și franceze ale acelorași motive poetice. În 1995 apare
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
românească. La ce folosește Parisul? (2000) este o carte de memorialistică, înfiripată într-un lung dialog între C., căreia îi aparține ideea, și Mariana Sipoș. Realizată la Paris, întâlnirea are drept scop nu doar fixarea în chip durabil a amintirilor scriitoarei, ci și trezirea amneziilor care domină contemporaneitatea, cu alte cuvinte, stimularea „organului gânditor” al generației „uituce”. Relatările fiind dominant din lumea literară, se alcătuiește treptat și parțial „mica istorie literară” a deceniilor cinci, șase și șapte. La mai bine de
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
tablouri de grup, în care se detașează figuri devenite remarcabile, între care Nicolae Labiș, cuplul Marin Preda și Aurora Cornu, Dan Deșliu, Zaharia Stancu, Ion Caraion, Nicolae Breban și mulți alții, se succedă pline de autenticitate și culoare sub obiectivul scriitoarei, care mânuiește cu pricepere aparatul de filmat. În ciuda întrebării rămase în final fără răspuns, cartea, care dă și cheia personajelor din romanul Odioasa crimă din Carpathia, ilustrează încă o dată ideea că Parisul folosește în primul rând literaturii. SCRIERI: Mălina și
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
alte nuvele, București, [1924]; Spre Slatina și alte nuvele, București, [1924]; Un om în toată firea, București, [1927]; Domnu Dincă, București, 1928; Două epoci din literatura română, București, 1928; Limba română, București, 1930; Opere complete, I-II, București, 1939-1940; O scriitoare necunoscută din epoca Unirii Principatelor, București, 1940; Proză, București, [1942]; Lume de ieri, București, [1943]; Schițe și nuvele, pref. Zoe Dumitrescu, București, 1953; Schițe și nuvele, București, 1955; Lume de ieri. Nuvele, schițe, amintiri, pref. Al. Piru, București, 1958; Un
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
ușor aureolată prin transfigurare mitică și infuzii de lirism. Dincolo de atotputernicia tradiției se conturează, totuși, într-o serie de tablouri răzlețe, în genul lui Jules Renard, un om al pământului, având rosturi, calități și defecte general umane. Personalitatea artistică a scriitoarei se manifestă într-un amplu registru expresiv, talentul său ilustrându-se cu deosebită vigoare mai ales în arta portretistică. Înzestrată cu spirit de observație și fină intuiție psihologică, B. va oferi în această direcție modele remarcabile. Reține în mod deosebit
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
evocator, figura monarhului pare să fie, în această scriere, aceea a unui personaj dramatic, marcat lăuntric de o chinuitoare contradicție între firea sa (de om modest, timid, retras) și comportarea impusă de obligațiile de suveran. Discipolă fidelă a lui Chateaubriand, scriitoarea tinde de multe ori să-și învăluie personajele într-o aureolă romantică. Este și cazul eroului titular din Destinul lordului Thomson of Cardington (1932). Prin acumularea detaliilor sugestive, realizată cu un adânc simț al nuanțelor, atașatul militar al Marii Britanii la
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
redacție; știința contemplației este dublată de o înțelegere afectuoasă a lumii. Imaginile disparate se fixează nu numai pe retină, ci și în conștiința unui martor. Narațiunea vie, ce surprinde detaliile unei existențe cotidiene cenușii, se îmbogățește cu planul amintirii, căci scriitoarea consideră, pe urmele lui Max Frisch - sub auspiciile căruia își așază romanul -, că, în timp ce prezentul poate fi doar privit, trăite sunt cu adevărat așteptarea sau amintirea. SCRIERI: Lucruri într-un pod albastru, București, 1980; Somnul după naștere, București, 1984; Iulia
BITTEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
observat frecvent la romancierii victorieni precum Dickens, George Eliot și Meredith, care preferă un stil auctorial foarte pronunțat. De regulă, aceasta aruncă o ușoară lumină ironică asupra personajelor "citate". Acest element narativ a fost deja utilizat magistral de Jane Austen, scriitoarea care a ajutat stilul indirect liber să se stabilească în istoria romanului englez 447. Voi cita ca exemplu acel pasaj din Mansfield Park în care Roy Pascal a identificat cuvintele și expresiile (marcate cu majuscule) în care se aude ca
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Richardson de Wallace (1989b) constituie un exemplu captivant de sesizare a interferenței cadrelor temporale în care a activat creatorul. În cazul lui Richardson, este vorba despre secvențialitatea decadelor vieții ei, așa cum o evocă în romanul său autobiografic; perioadele în care scriitoarea a compus un roman au fost mai lungi. În ambele domenii există alte evenimente care au influențat cadrul temporal. Aspectul 6: Creația semnificativă și domeniile de întreprindere a activității După cum am evidențiat deja, obiectivul general se transformă în nucleul procesului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prin care intră bănuiala. (Tot proverbele ne oferă și alte explicații: „Unde-i dragoste puțină, lesne-i a găsi pricină”; „Iubirile, ca și pomii: Înfloresc atât timp cât au rădăcini”.) „Devotamentul ucide dragostea și o preschimbă În prietenie.” (G. Sand) Tot marea scriitoare franceză dă și remediul: „Te iubesc pentru a te iubi și nu pentru a fi iubit, fiindcă nimic nu egalează pentru mine fericirea de a te vedea fericit”. Dragostea te face orb și surd. Dragostea este exclusivistă: te face să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este împotriva formelor retorice de luptă pentru legalizarea avortului și că este așadar, în cazul acesta, la fel ca și mine, de partea comuniștilor, și nu a radicalilor. În candida sa intervenție, Natalia face o semnificativă nelegiuire lingvistică (este o scriitoare, ceea ce înseamnă că pentru ea această temă este pertinentă fără restricții). Ea folosește, referindu-se la raportul homosexual, adjectivul murdar, adică adjectivul folosit mereu, sistematic, mecanic în articolele canaliilor din toată presa italiană, ea dovedindu-se prin aceasta întru totul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
1899. Director a fost literatul și graficianul D. Caselli; de la 1 aprilie 1899 i se asociază A. Cantilli. Începând cu 1 septembrie 1899, A. și-a modificat titlul în „Revista Actualitatea”. Orientarea publicației este eclectică. Primul număr va fi închinat scriitoarei Carmen Sylva, iar în cel de al doilea se face o prezentare elogioasă lui C. Dobrogeanu-Gherea, căruia i se republică, sub titlul Ibsen, Björnson, Petöfi, un fragment din studiul Artiștii cetățeni. Alături de notele și cronicile literare și teatrale scrise de
ACTUALITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285169_a_286498]
-
și sugestii editoriale, îndreptându-se fie spre unele texte ale suprarealismului devenit „clasic”, precum romanul Zenobia și versurile lui Gellu Naum, fie spre literatura inspirată din actualitatea imediată, cu inflexiuni social-politice pronunțate sau mai puțin evidente; astfel, traduce din proza scriitoarei Carmen-Francesca Banciu, un roman de Alexandru Vona, Ferestre zidite, și unul de Alexandru Papilian, Muște sub pahar, „roman scris fără menajamente”, care a „fost tradus excelent” de A., cum a remarcat Edith Ottschofski în revista müncheneză „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”. În anii
AESCHT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
ADAMS-MUREȘANU, Eugenia (11.X.1913, Defiance-Ohio, SUA), poetă și traducătoare. Născută din părinți români, emigrați în America, al șaptelea copil din cei zece ai Paraschivei și ai lui Nicolae Mărgineanu, viitoarea scriitoare se întoarce împreună cu mama sa, rămasă văduvă, în ținuturile de obârșie de la Ocna Sibiului, profesând ca învățătoare. A.-M. a făcut studii de teologie la Sibiu (1947) și a urmat la Cluj cursurile Facultății de Filologie (1949). Debutează cu proză
ADAMS-MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
se reprezentase pe front, în 1919). După război, conduce revistele populare „Apărătorii patriei” și „Eroii”. Reia colaborarea la „Flacăra” și „Convorbiri literare”, aici îndeplinind și sarcini redacționale. Semnează, de asemenea, în „Gândirea”, „Propilee literare”, „Munca literară”, „Muzică și poezie”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „România literară” ș.a. E vorba însă de texte mai vechi, reluate, unele sub alt titlu. Dintr-o seamă de proiecte, între care și o culegere de tălmăciri din Pindar și Anacreon, încerca să valorifice în 1953 manuscrisele
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
Erotica sună și ea mai puțin extatic în Intermezzo, metaforele sugerează stingeri printre „frunzele remușcării” sau transformă arghezian mierea în venin. Decupajele lirice ale realității israeliene se mențin totuși la nivelul consemnării. Abia versurile din Revolta sângelui fixează temele proprii scriitoarei într-o stilistică personală. Discursul are acum ritmul strangulat, răsuflarea tăiată. Realitatea - sechelele dictaturii comuniste, descoperirea traumatică a legii banului și a inechității, eroziunea erosului - se proiectează într-o frazare sobră, puternică și laconică. Focul și sângele, două simboluri convergente
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
pseudonime diferite, redacta în același număr de ziar sau de revistă o suită de articole. A colaborat la „Bilete de papagal”, „Caiet”, „Viața de azi”, „Bis”, „Vestea”, „Știrea”, „Informatorul”, „Convorbiri literare”, „Litere”, „Pământ bănățean”, „Azi” (unde a fost redactor), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista dobrogeană”, „Comuna”, „Floarea de foc”, „Răboj”, „Viața literară”, „Lumea românească”, „Cuvântul”, „România satelor”, „România literară”, „Familia”, „Meridian”, „România”, „Almanahul ziarului «Timpul»”, „Teatrul Național”, „Biruința noastră”, „Arta nouă”, „Dumineca”, „Vremea” (unde, peste ani, își mută rubrica „Țintar
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
nuvela Mama, M. debutează la „Universul literar” în 1934. Volumul de schițe Oropsiții îi apare în 1938, prefațat de Liviu Rebreanu. Marele prozator remarcă limba „pură” și „caldă”, cu o discretă nuanță regională. Atmosfera rurală e încărcată de idilism, atenția scriitoarei îndreptându-se către firile sensibile, înfrânte în lupta cu duritatea vieții. În Semnele dușmanului (1947) investigația psihologică devine mai profundă, motivația gestului mai subtil camuflată. Tot din această perioadă datează și începuturile preocupării pentru spațiul literaturii pentru copii - Soare-Răsare (1943
MATASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288057_a_289386]
-
Expres”, „Tribuna”. Începând cu Ora severă (1982), eseu poematic despre întâlnirea cu Israelul, îi apar, tot în românește, mai multe cărți de memorialistică, proză și versuri. Face parte din Confederația Scriitorilor din Israel și din Organizația Internațională a Ziariștilor. Interesul scriitoarei se îndreaptă spre proza memorialistică, în care creionează îndeosebi portrete de artiști, dar și spre proza de ficțiune. Nucleul magic (1986) este conceput ca o evocare a avangardei românești interbelice de sorginte evreiască. În centrul acesteia se află privirea cercetătoare
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]