5,506 matches
-
necontestat, atât prin efigie gravata cu multă măiestrie și reprodusa pe avers cât și prin imaginile simbol foarte sugestive și ușor accesibile de pe revers, care au darul să întregească dimensiunea personalității (capul Meduzei, pe reversul medaliei savantului Ion Cantacuzino, discobolul sculptorului Myron, din secolul al V-lea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului, pe reversul medaliei profesorului Rainer, sau, cel mai simplu, bogatul ram de laur, pe reversul medaliei doctorului Juvara). Și în zilele noastre s-au realizat medalii pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de Medicină și Farmacie ,,Gr. Ț. Popa" din Iași, pe holul Laboratorului de Microbiologie, te întâmpină un medalion dedicat profesorului universitar Petru Condrea. Este implantat într-o placă cu aspect ceramic, înrămata. Medalionul a fost modelat în ipsos de un sculptor ieșean al cărui nume, din nefericire, nu l-am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
chipul clasic al personalității, inscripții adecvate pe revers și simbolul solidității, al forței - frunză de stejar). Pe avers (fig. 128av) este prezentat chipul omagiatului în profil spre stânga, flancat de inscripția DR. GR. Ț. POPA în stânga și semnătură celor doi sculptori realizatori ai modelajului medalistic Gh. ADOC / V. G. (Vasile Gabor) Reversul (fig. 128rv) prezintă o inscripție circulară și orizontală pe un motiv ornamental alcătuit din frunze stilizate de stejar, flancat de inițialele gravorilor, G.A. și V.G. (Gheorghe Adoc și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
o avea, a adus îmbunătățiri laboratorului și a organizat sediul catedrei într-un imobil achiziționat în acest scop (imobilul „Borcea”, din strada Buzdugan){\cîte 118}. Savantul român s-a bucurat de o dublă reprezentare medalistica, chipul sau fiind modelat de sculptorul Ion Jalea. În anul 1966, s-a realizat o medalie (tombac și tombac argintat, 70 mm) de omagiere, cum deducem din datele oferite de acest document medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe avers, (fig. 130av) este prezentat capul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acest document medalistic, la cea de a șaptezecea aniversare. Pe avers, (fig. 130av) este prezentat capul în profil spre stânga, având în partea de sus inscripția semicirculara ACAD. PROF. DR ȘTEFAN S. NICOLAU, iar în dreapta jos semnătură incizata a gravorului, sculptorul I. JALEA. Pe revers, (fig. 130rv) este imaginea clădirii institutului creat din inițiativa savantului, având deasupra inscripția pe șase rânduri INSTITUTUL / DE / INFRAMICROBIOLOGIE / AL / ACADEMIEI / REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. În exerga, deasupra a doua ramuri de lauri dispuse arcuit, o legendă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu bust în costum de diplomat al lui Nicolae Titulescu (fig. 137av), iar pe revers biserică Sf. Nicolae, din Scheii Brașovului, unde sunt reînhumate rămășițele pământene și citat cu dorința în sensul respectiv, exprimată testamentar(fig. 137rv). Medalia machetata de sculptorul Gheorghe Adoc are pe avers(fig. 138av) chipul cu bust orientat spre stânga, iar pe revers (fig. 138rv), pe două ramuri de lauri dispuse simetric, legenda pe cinci rânduri RECUNOȘTINȚĂ / PENTRU / CONTRIBUȚIA LA DEZVOLTAREA / RELAȚIILOR CU / ROMÂNIA. Mesajul legendei reversului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Capul lui Decebal, modelata și turnata în bronz masiv de Romică Scorțescu, la Uzina Mecanică Nicolina, meseriaș cu mână de aur, stins din viață la o vârstă tânără în urma unei necruțătoare boli profesionale de plămâni, după o lucrare originală a sculptorului ieșean, profesorul Ion Tamâș (fig. 94). Pentru a evidenția notă de originalitate a realizării medalistice ieșene, în fig. 93av reproducem o medalie cu tematică similară, realizată din inițiativa SNR;} {\footnote 33. N.A.Bogdan, Orașul Iași, monografie istorică și socială ilustrata
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de medalii la absolvirea sau întâlnirea promoțiilor este practicată de toate Universitățile din România și că imaginea este primită de la doctorul în istorie Laurențiu Popescu;} {\footnote 59. Basorelieful din fronton, alcătuit dintr-o scenă principala și două laterale, este opera sculptorului Vladimir Hegel și reprezintă o lecție de anatomie. Memorialistul Rudolf Suțu ne informează că dintre personajele scenei centrale ale basoreliefului pot fi recunoscute personalități ale timpului, precum dr. Aristide Peride, decanul Facultății de Medicină, Nicolae Culianu, rectorul Universității, Ștefan Emilian
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe această cale;} {\footnote 103. Neavând date despre autorul medalionului respectiv, ne mulțumim să remarcam că acesta nu este cu nimic mai prejos față de cele ale lui Gheorghe Asachi, Miron Costin, Vasile Lupu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, lucrate de talentatul sculptor Ștefan Ionescu - Valbudea. Vezi, George Oprescu, Ștefan Ionescu-Valbudea în Scrieri despre arta, Editura Meridiane, 1966, pag. 108-120;} {\footnote 104. Vol. I, pag. 321-322; C. Romanescu Un secol de învătământ medical superior la Iași, vol. I, pag 85-86;} {\footnote 105. C.
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
seauton ("Cunoaște-te pe tine însuți"). A doua este discursul rostit la procesul său din Atena, din Apărarea relatată de Platon. Cunoașterea operei unui geniu pe baza scrierilor altora, oricât de fideli i-ar fi fost, rămâne aproximativă. Fiu de sculptor (mama era moașă) este întemeietorul metodologiei, eticii, pedagogiei și filosofiei perioadei grecești. A trăit în perioada tranziției de la hegemonia ateniană la cea spartană, ca urmare a războiului peloponezian la care a participat. S-a ferit de amestecul în politică, aceasta
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Ca arhitect, este creatorul coridoarelor din fața clădirilor, numite străzile Renașterii. Cea mai cunoscută este Loggia dei Palazzo degli Uffizi a străzii Renașterii și domul octagonal al Bazilicii "Doamnei Umilinței" din Pistoia. Ca istoric scrie cartea Viața celor mai excelenți pictori, sculptori și arhitecți. Cartea, publicată în 1550, utilizează, pentru prima oară în istorie, cuvântul Rinascita ("Renaștere") în sensul de reînviere a artelor, îl descrie pe larg pe Leonardo da Vinci. El utilizează pentru prima dată termenul de artă gotică, în sensul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pe larg pe Leonardo da Vinci. El utilizează pentru prima dată termenul de artă gotică, în sensul de stilul barbar al artei germane. 13 Michelangelo Buonarroti (1475-1564), contemporan cu Leonardo și cu Rafael. Cei trei sunt considerați "trinitatea marilor maeștri". Sculptor, pictor, arhitect, poet și inginer italian, este arhetipul omului Renașterii, egal ca valoare artistică cu Leonardo. Capodoperele lăsate de Michelangelo sunt statuile "Pietà" și "David". Pietà și David de Michelangelo Buonaroti Pentru amplasarea statuii lui David, au fost convocați Leonardo
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ci prin intermediul calităților ce sunt reprezentate de obiectul de artă. Astfel, mătura și statuia nu sunt calul și leul adevărați, ci doar reprezentări ale lor. Pentru ca reprezentarea să fie completă este necesară o cunoaștere atât din partea subiectului cât și a sculptorului, a modelului de copiat. Simbolul și semnele funcționează doar în cadrul social și în cadrul unei anumite culturi. Simbolul simbolizează ceva doar în și prin intermediul unui culturi, el apelează la propria istoricitate pentru a putea fi definit. În cadrul artei, simbolul devine un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau Collingwood, de exemplu, numesc obiecte ficționale. Existența acestor obiecte este specială și se deosebește de obiectele autonome prin structura lor ontologică. Cu alte cuvinte, astfel de obiecte își au fundamentul ființei în evenimentul mental al autorului, pictorului sau al sculptorului (al creatorului, în general). Obiectul pur intențional este determinat de un conținut (Gehalt) care însumă toate atributele și proprietăți sale, i.e. în cadrul structurii obiectului există anumite proprietăți ontologice exterioare. Totodată, obiectele pur intenționale au un spațiu al indeterminării, tot ceea ce
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
este conferențiar universitar doctor și secretar științific al Facultății de Arte Plastice, Universitatea Națională de Arte din București. A mai publicat Materialitatea în gravură. Tehnici și maniere (2007). mulțumesc părinților mei ! ...un gravor analizează ca un pictor, vede ca un sculptor și se exprimă și redă materialitatea ca un grafician. CUVÂNT ÎNAINTE Lunga tradiție a literaturii artistice ne învață că la început a fost manualul: rețetar sau erminie, era menit să ofere sfaturi și să livreze soluții tehnice ori iconografice. Pe
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
imprimării finale... Nu este de neglijat însă faptul că, pe lângă interesul de a multiplica operele pictate sau sculptate - scumpe și unice - ale unor mari artiști, în exemplare - ieftine și multe -, a mai apărut și interesul declarat al unor pictori și sculptori de a se exprima în această tehnică. Fenomenul, atât de important pentru prestigiul în creștere al gravurii ca gen artistic, a debutat încă din Renaștere și a dat prilejul unor prestigioși artiști consacrați să lase posterității opere de artă în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
1881-1955) și futuriștii sunt primii care au utilizat această tehnică 1958 - Picasso dezvoltă tirajele mari în tehnica linogravurii 1965 - Michael Rothenstein folosește suprafețele mari colorate în linogravură METALOGRAFIA 1500 - Franța, Cărțile orelor 1825 - William Blake, „Book of Job” GIPSOGRAVURA 1890 - Sculptorul Pierre Roche experimentează această manieră prin colarea gipsului cu mai multe materiale GRAVURA ÎN ADÂNCIME GRAVURA ÎN DĂLTIȚĂ 1430 - Apar primele gravuri în dăltiță în Germania 1470 - Pollaiuolo „La battaglia dei nudi” 1548 - În Antwerp (Belgia) încep primele distribuții comerciale
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
limitat. Fragilitatea gipsului nu permite presarea hârtiei la presa tradițională verticală sau la cea rotativă, deoarece, presiunea fiind prea mare, placa se poate sparge. După gravare se obține un basrelief, suprafața activă fiind la înălțime. Tehnica a fost inventată de sculptorul Pierre Rosche, student al lui Rodin, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Semnul plastic este asemănător celui din tehnicile xilogravurii. Este de preferat să se folosească hârtie subțire specifică în tehnicile xilogravurii. Etapele tehnice ale gipsogravurii: (Fig. 42), desenul cu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
să întregească posibilitățile de reprezentare a unei materialități mai ușor de recunoscut, iar prin multiplicare, să le facă mai bine receptate de categorii largi de oameni. Necesitatea informației cât mai exacte l-a făcut pe artistul gravor, față de pictor sau sculptor, să fie mult mai atent cu reprezentarea realului, pentru a nu confunda reperele reale, cerul cu pământul, mediul mineral cu cel vegetal, morfologia umană. Gravorul acestei perioade are sarcini grele și specifice, mai cu seamă pentru că se adresează unei mari
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în metal. Metalul este un material care a precedat lemnului și care s-a impus datorită orfevrilor destul de ușor în tehnicile gravurii. Semnele grafice care până nu demult erau săpate cu grijă în lemn printr-o muncă mai mult specifică sculptorilor sunt preluate acum cu ușurință de acest material care este mai docil și mult mai lesne de folosit. Metalul, prin apariția sa, a creat o serie de tehnici și maniere de lucru noi, cum ar fi: aquatinta, pointillé, sucre, mezzotinta
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
a conduce la o expresie artistică cu totul nouă. În Brazilia, viziunea artistică a Africii negre va contribui și ea la prefacerea aporturilor Bătrânului Continent (portugheze, dar și olandeze, În nord-estul țării), dând naștere unui stil specific, simbolizat de arhitectul, sculptorul și decoratorul metis Antonio Francisco Lisboa, mai cunoscut sub numele de Aleijadinho, care a trăit Între anii 1730 și 1814. Operele sale cele mai remarcabile sunt fără Îndoială bisericile Sao Francisco de Assis din Ouro Preto și Bom Jesùs de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
curtea Muzeului de Istorie din Sibiu, populată de calfele călătoare, pornite din Germania și ajunse la Sibiu în lungul lor drum ce reconstituie o tradiție păstrată de secole. Rockeri teleportați Expoziția „Calfe călătoare“ ilustrează tradiția tinerilor dulgheri, tâmplari, zidari, pietrari, sculptori și este însoțită de demonstrațiile practice ale calfelor. Conform tradiției, calfele pleacă de acasă pentru trei ani și o zi, pentru a dobândi experiență profesională și de viață. Tradiția s-a păstrat în țări ca Germania, Austria, Elveția, Norvegia, Suedia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Arcadele dentare sunt perfect suprapuse, dar bolta palatină este întotdeauna ogivală. Caractere dinamice Dominanța mișcărilor sale este eleganța, distincția naturală a atitudinii și a gesturilor armonioase. Toate gesturile sale sunt firești, estetice și expresive; este un model foarte apreciat de sculptori. Fluoricul Caractere generale Hipermineralizare, tendință la scleroză, rezistență foarte mare la tuberculoză. Fluoricul este esențialmente instabil, cu gesturi și atitudini largi și dezordonate, cu impulsuri lipsite de continuitate. Este tipul dezechilibratului în gesturi, atitudine și activitate, fizică și psihică. Este
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
sa, care este sursa sa de venit și de unde vine? Este fermier? Este el de aici?" Într-o regiune din vest, alegătorii rurali au avut de ales o dată între un candidat al cărui tată "a fost un model pentru un sculptor care a gravat în piatră țăranul în vârstă care îngenunchează în fața unui luptător muribund la Monument des Morts" sau "acest jurnalist care vine de Dumnezeu știe de unde și care este complet ignorant în ceea ce privește speranțele și nevoile frumosului nostru județ". Candidații
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
căsătorit cu o amabilă franțuzoaică, psiholog și... rișisimă! La acest cenaclu, au venit ani În șir, dacă nu decenii, personalități române artistice, literare, ca și unii veleitari, medici, arhitecți, ingineri; aici i-am cunoscut pe Cioran, Mircea Eliade, Horia Stamatu, sculptorul Ion Vlad, din „vechea emigrație”, nemaivorbind de „nou-veniții” de la sfârșitul deceniului șapte, când te puteai strecura prin sita vămilor ceaușiste. Aici tronau „senatorii de drept”, soții Ierunca, În primul rând, care dădeau și tonul, neuitând, aproape ca la București, că
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]