112,413 matches
-
Vecerniile“ (op. 37), 25. 03, ora 19. Dirijor: Ethan Sperry ( S.U.A.). Expoziții Muzeul Banatului, Secția de Artă: Expozițiile Ferdinand Gallas și Pictura bisericilor de lemn din Banat; Secția de Etnografie: Opregul bănățean (10-16,30); Secția de Istorie: Ordine și distincții. Secolele XIX-XX (10-17); Secția de Artă a BJT: Calculul probabilităților și tapiseria - Rodica Banciu Regep; „Pro Armia“: Pictură Denisa Mihăilă; „Vitralia“: Oraș noaptea - pictură Andreea-Diana Dogaru (10-18); Café Papillon: ZAȚ/28. 02/3-5 p.m., de Ana Adam; Art Club din Bastion
Agenda2004-12-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282216_a_283545]
-
în principal, clădirile din zidărie și cărămidă, care nu au fost conformate seismic, pe vremea când au fost ridicate neexistând astfel de reguli. Foarte expusă, din acest punct de vedere, este zona istorică a Timișoarei, unde există clădiri ridicate în secolul XVIII și apoi supraetajate. Fenomene distrugătoare Seismologii afirmă că, în fapt, cutremurele produc o mișcare a solului, asemănătoare cu legănatul unui vapor, în funcție de intensitate - solul fiind mișcat în valuri fine sau smucit cu putere. Majoritatea cutremurelor durează doar câteva secunde
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
Alecsandri numărul 6 găzduiește o masă rotundă în cadrul căreia sunt dezbătute atât problemele cu care se confruntă familiile celor suferinzi de Alzheimer, cât și cei care îi îngrijesc, urmată de prezentarea Ghidului îngrijitorului și al ultimului număr al publicației „Bătrânul secolului XXI“. De asemenea, după cum ne-a informat doamna dr. Aurora Heim, președintele S. R. A. - Filiala Timișoara, de la ora 17, Sala Orpheum din Piața Libertății găzduiește un concert de binefacere, accesul fiind liber. Persoanele cu suflet mare pot ajuta bătrânii bolnavi
Agenda2004-13-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282235_a_283564]
-
de a XII-a consfătuiri de lucru a Federației Asociațiilor Literare din euroregiunea D.K.M.T. este municipiul Arad. Despre începuturile literaturii, presei și presei de limbă maghiară din Arad, despre evoluția demografică a populației din zonă, precum și despre activitatea de peste trei secole a călugărilor din ordinul minorit au susținut conferințe și expuneri istorici și cercetători din Arad, Cluj-Napoca, Budapesta, Szeged. Sâmbătă, cu începere de la ora 9, vor fi susținute prelegeri, iar despre personalitatea și opera renumitului scriitor, arhitect și grafician maghiar din
Agenda2003-29-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281255_a_282584]
-
de pe vatra Timișoarei, care apăreau „pe neașteptate cu ocazia săpării unor pivnițe și fântâni“. După 1849, întreaga populație a orașului se aproviziona cu apă de la 130 de fântâni; puține corespundeau, însă, din punct de vedere igienico-sanitar. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, Timișoara evoluează pe un făgaș modern, afișând un spirit european care se regăsea în gradul ridicat de urbanism și în manifestarea factorilor de progres tehnic: iluminatul cu gaz și apoi cu electricitate, transportul cu tramvaiul cu cai
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
castele de echilibru de câte 500 mc fiecare. Prin lucrări de întreținere și refacere a forajelor active, de captare a unor noi surse subterane, capacitatea Uzinei nr. 1 s-a dezvoltat până la 18 000 mc/zi. În anii ’50 din secolul trecut, trebuințele orașului, care avea aproape 150 000 de locuitori, deveniseră, însă, mult mai mari. Pe făgașul tradiției Posibilitatea de a folosi rezervele „practic nelimitate“ din Bega, demonstrată de ing. Ignátz Orban în 1897, a revenit în actualitate în... 1955
Agenda2003-28-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281241_a_282570]
-
Aventurierii (Ed. Lucman- 150 000 lei); Rodica Ojog-Brașoveanu: Apel din necunoscut (Ed. Dareco - 130 000 lei); Dan Gîju: Pumnul de fier (Ed. Phobus - 155 000 lei); Alain Guerrean: Viitorul unui trecut incert. Un fel de istorie a Evului Mediu în secolul al XXI-lea (Ed. Cartier - 133 000 lei); Al Jashi Cristina Gladys: Enciclopedia dezintoxicării organismului uman (Ed. Rovimed Publishers - 369 000 lei); Gregory Benford: Teama Fundației (Ed. Teora - 170 000 lei); Iris Murdoch: Marea, marea (Ed. Polirom - 259 000 lei
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]
-
arhitectură populară, de port popular (10-16,30; luni, închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ - expoziție de pictură Igor Isac; Arhitectura populară din Banat (9-17; duminica, 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Grafica din secolul al XIX-lea în colecțiile de artă ale Muzeului Banatului“; Expoziția retrospectivă Vetró Artúr; Expoziția de pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor al XIX-lea și al XX-lea“ (10-17; luni, închis); Galeria „Helios“: Grafică
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]
-
populară din Banat (9-17; duminica, 12-18; luni, închis); Muzeul de Artă: „Grafica din secolul al XIX-lea în colecțiile de artă ale Muzeului Banatului“; Expoziția retrospectivă Vetró Artúr; Expoziția de pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor al XIX-lea și al XX-lea“ (10-17; luni, închis); Galeria „Helios“: Grafică Grupul „Graphium“ din Timișoara (marți-sâmbăta, 9-18; luni, 10-15; duminica, închis); Facultatea de Arte Plastice: Bienala Internațională de Grafică Mică „Comunicarea simbolică - Reperele începutului“ (8-20); Biblioteca Județeană: „Zbor
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]
-
Ed. Motiv, 120 000 lei); Viorel Pătrașcu - Jurnal de la Filipeni (Ed. Paralela 45, 75 000 lei); J. -K. Hyusmans - Liturghia neagră (Ed. Polirom, 129 000 lei); John Stuart Mill - Eseuri etice (Ed. Paideia, 98 000 lei); François-Charles Mougel - Marea Britanie în secolul al XX-lea (Ed. Corint, 99 000 lei). Țara magiei Ramses al II-lea al Egiptului, ziditor de temple și piramide, îndrăgit de popor, părinte al multor fii și fiice, care a domnit 64 de ani, sorbind din elixirul pregătit
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]
-
fizica viorii. O serie de obiecte și documente - un birou, obiecte personale și fotografii - reconstituie ceva din atmosfera în care a trăit muzicianul-lutier, cărți din biblioteca personală, instrumente de studiu pentru cercetător. O țiteră și o pochetă, cunoscută încă din secolul al XVI-lea, ne introduc în lumea instrumentelor cu coarde. Într-o vitrină este pusă în valoare o vioară Amati, datată Cremona, 1616, care în decursul a celor aproape patru secole a cunoscut o serie de modificări constructive. Sub genericul
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
cercetător. O țiteră și o pochetă, cunoscută încă din secolul al XVI-lea, ne introduc în lumea instrumentelor cu coarde. Într-o vitrină este pusă în valoare o vioară Amati, datată Cremona, 1616, care în decursul a celor aproape patru secole a cunoscut o serie de modificări constructive. Sub genericul «De la lăuta orientală la vioara Renașterii» se prezintă o lăută din secolele XIII-XV și alta din secolul al XIX-lea, un exponat din aceleași veac - chitara rusească; în aceeași secvență expozițională
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
o vitrină este pusă în valoare o vioară Amati, datată Cremona, 1616, care în decursul a celor aproape patru secole a cunoscut o serie de modificări constructive. Sub genericul «De la lăuta orientală la vioara Renașterii» se prezintă o lăută din secolele XIII-XV și alta din secolul al XIX-lea, un exponat din aceleași veac - chitara rusească; în aceeași secvență expozițională se găsește și o «viola d’a braccio» din secolul al XVI-lea. Se pot observa, apoi, părțile componente ale viorii
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
valoare o vioară Amati, datată Cremona, 1616, care în decursul a celor aproape patru secole a cunoscut o serie de modificări constructive. Sub genericul «De la lăuta orientală la vioara Renașterii» se prezintă o lăută din secolele XIII-XV și alta din secolul al XIX-lea, un exponat din aceleași veac - chitara rusească; în aceeași secvență expozițională se găsește și o «viola d’a braccio» din secolul al XVI-lea. Se pot observa, apoi, părțile componente ale viorii, fragmente ale unor instrumente de
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
De la lăuta orientală la vioara Renașterii» se prezintă o lăută din secolele XIII-XV și alta din secolul al XIX-lea, un exponat din aceleași veac - chitara rusească; în aceeași secvență expozițională se găsește și o «viola d’a braccio» din secolul al XVI-lea. Se pot observa, apoi, părțile componente ale viorii, fragmente ale unor instrumente de serie, dar și de maestru (secolul al XIX-lea); remarcăm o limbă de la o vioară J.F. Pressenda, 1849. Luteria face obiectul unei alte secțiuni
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
din aceleași veac - chitara rusească; în aceeași secvență expozițională se găsește și o «viola d’a braccio» din secolul al XVI-lea. Se pot observa, apoi, părțile componente ale viorii, fragmente ale unor instrumente de serie, dar și de maestru (secolul al XIX-lea); remarcăm o limbă de la o vioară J.F. Pressenda, 1849. Luteria face obiectul unei alte secțiuni în care se prezintă uneltele necesare construcției viorii, șabloane, un banc de lucru. Este prezentată de asemenea o altă dimensiune a activității
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
dedicată cercetării științifice, în care dr. Cornel Șuboni a excelat“. Vioara la români Vioara (violină, ceteră, diblă, scripcă) este menționată în țara noastră în anul 1663 de către italianul N. Barsi. A fost adusă probabil din Polonia sau Rusia. Abia în secolul al XIX-lea va cunoaște o mai mare răspândire, grație lăutarilor. Luteria a început să se dezvolte în secolul al XIX-lea, o dată cu constituirea primelor orchestre profesioniste. Modelele preferate au fost cele de proveniență italiană și ale tirolezului J. Steiner
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
menționată în țara noastră în anul 1663 de către italianul N. Barsi. A fost adusă probabil din Polonia sau Rusia. Abia în secolul al XIX-lea va cunoaște o mai mare răspândire, grație lăutarilor. Luteria a început să se dezvolte în secolul al XIX-lea, o dată cu constituirea primelor orchestre profesioniste. Modelele preferate au fost cele de proveniență italiană și ale tirolezului J. Steiner. Dintre lutierii români menționăm: D. Cărbunescu, V.V. Bianu, Șt. Meszaros, Th. Zach, A. Apăteanu, J. Paraiciuc, D. Știrbulescu, R.
Agenda2003-29-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281269_a_282598]
-
socială și nomenologia filosofică în lirica romanescă contemporană”, la aceeași universitate. Posedă limbile rusă, engleză, franceză, germană, portugheză și română. În 2004 a publicat o carte în două volume cu titlul “Care este numele dumnezeului vostru? Marile afaceri oneroase ale secolului XX”, în care descrie peste douăzeci de afaceri oneroase din Statele Unite ale Americii, începând cu scandalul panamez și terminând cu cazul Enron. Este autor al cursului multi media “TeachPro Internet Trading”, care, potrivit revistei de bursă “Technical Analysis Of Stocks
UN JURNALIST RUS SCRIE CORECT ŞI ÎN PREMIERĂ DESPRE TEZAURUL ROMÂNIEI LA MOSCOVA! SERGHEI GOLUBIŢKI. In: Editura Destine Literare by Serghei Golubițki () [Corola-journal/Journalistic/95_a_380]
-
din lucrările realizate pe parcursul taberei vor rămâne la Varallo și vor constitui nucleul Muzeului de artă contemporană. IOAN STANCIU Vestigiu unicat expus la Muzeul Banatului l Un coif ilir a fost descoperit pe malul Timișului Un coif ilir datând din secolul IV î.Hr., singurul din România absolut intact, confecționat din bronz cu aplicații de argint, a fost descoperit recent pe malul Timișului, în dreptul localității Găvojdia. Găsitorul vestigiului este Petru Ioan Stoica, student la „Politehnica“ timișoreană. Articolul 45 al Legii nr. 182
Agenda2003-30-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281283_a_282612]
-
cu populație germană din zonele de câmpie și de munte în care se mai păstrează tradiții folclorice și etnografice șvăbești. Se vor face cercetări la fața locului, se vor purta discuții despre obiceiurile și datinile specifice ale germanilor colonizați în secolul al XVIII-lea în ținuturile dintre Mureș și Dunăre. În 2 august, la Casa „A. M. Guttenbrunn“ va avea loc o seară interetnică, la care alături de formațiile organizatoare vor evolua Ansamblul folcloric „Mladost“ al Casei de Cultură a Studenților și
Agenda2003-30-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281283_a_282612]
-
a trăit în Timișoara măcar 2 ani fără a fi bolnav de febră. În oraș, dacă există abia trei persoane care s-au născut și au trăit stabil acolo“. Într-adevăr, faima sa de ținut insalubru îi aduce Banatului din secolul al XVIII-lea renumele de „Mormântul coloniștilor“ - și pe drept cuvânt: la sfârșitul veacului, aici nu mai trăia nici un urmaș de-al primilor coloniști germani. Banatul era considerat de Viena drept un loc unde se trimiteau răufăcătorii, vagabonzii, pentru a
Agenda2003-30-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281294_a_282623]
-
în decurs de zece ani, de la 1784 și până în 1793, din 9 479 de locuitori mor nu mai puțin de 7 682! Situația sanitară a Timișoarei se prezintă tragic în continuare, o vădită îmbunătățire intervenind abia în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și la începutul veacului următor, ea datorându-se canalizării moderne a orașului și apaductului. Timișoara, înaintea Vienei Despre instituția spitalelor în orașul nostru nu putem vorbi decât după ocuparea Timișoarei în anul 1716. La 5 decembrie 1723
Agenda2003-30-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281294_a_282623]
-
arhitectură populară, de port popular (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Rituri agrare de primăvară“; „Icoana între tradiție și modernitate“ - expoziție de pictură Igor Isac; Arhitectura populară din Banat (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Grafica din secolul al XIX-lea în colecțiile de artă ale Muzeului Banatului“; Expoziția retrospectivă Vetró Artúr; Expoziția de pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor XIX și XX“ (10-17; l., închis); Galeria „Helios“: Grafică Grupul „Graphium“ din Timișoara
Agenda2003-30-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281291_a_282620]
-
populară din Banat (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Grafica din secolul al XIX-lea în colecțiile de artă ale Muzeului Banatului“; Expoziția retrospectivă Vetró Artúr; Expoziția de pictură și grafică Octav Grigorescu; „Portrete de femei în pictura secolelor XIX și XX“ (10-17; l., închis); Galeria „Helios“: Grafică Grupul „Graphium“ din Timișoara (m. -s. , 9-18; luni, 10-15; d., închis); Facultatea de Arte Plastice: Bienala Internațională de Grafică Mică „Comunicarea simbolică - Reperele începutului“ (8-20); Galeria „Acces“: Design vestimentar Corina Comarnițchi
Agenda2003-30-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281291_a_282620]