3,493 matches
-
sarcinilor, target-urilor, primite sau vizate, dar și din punct de vedere al sănătății fizice și psihice. Studii MAPP<footnote MAPP = Motivational Appraisal of Personal Potential și care este a world-class personal assesment ce identifică adevăratele motivații în muncă și permite selecționarea personalului pentru munca (job-ul) care i se potrivește footnote>, în esență, în urma analizării impactului stress-ului în diferite structuri organizaționale din Europa și America, au evidențiat următoarele acțiuni mai importante de a fi intreprinse de fiecare dintre membrii unei organizații
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
însăși mesajul, cînd vestitorul este el însuși o veste în sine, preocuparea pentru eficacitate conspiră cu alte sentimente mai greu de mărturisit pentru a înlocui dorința de istorie prin ambiția de a cunoaște, sau dorința de a controla centrele de selecționare și de punere în pagină. Fiindcă cel ce face evenimentul este cel care-l transmite, protagoniștii istoriei universale devin controlorii rețetelor mondiale de difuziune. Mediocrii aspiră la Panteon, în timp ce oamenii serioși îl gestionează. Napoleon se numește astăzi Ted Turner. Ambivalența
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
instituții, orientarea profesională fiind unul dintre obiectivele adolescentului. Activitățile unui cerc olimpic școlar poate sprijini demersul instructiv și formativ al tinerilor, reprezintă o formă de manifestare cultural, artistică și sportivă cu implicații majore în atitudinea și socializarea acestora, oferă posibilitatea selecționării și promovării aptitudinilor deosebite ale elevilor. 2.3.2. Obiective Aprofundarea cunoștințelor despre Olimpism; Dezvoltarea oportunităților în vederea îmbunătățirii calității vieții și a performanței în sportul preferat; Afirmarea personală în contextul spiritului de echipă; Atitudine fermă de combatere a factorilor care
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
la multe din ele figurând ca prim autor. În efortul de integrare învățământ-cercetareclinică multe din temele de cercetare au vizat o finalitate practică (utilizarea de noi preparate medicamentoase în ORL, pentru care a obținut brevet de invenție și omologarea preparatelor, selecționarea materialelor de grefă în timpanoplastii, în vederea recuperării funcționale auditive, evidențierea unor caracteristici biofizice și biochimice în tumori etc.) A abordat cu succes dificila chirurgie a faringelui, inițiind metode originale de practicarea faringo-plastiilor după exereze largi pentru cancer sau după stenoze
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
care susțin posibilitatea cunoașterii nemijlocite a „esenței lui Dumnezeu” ori a esenței divinității cu ajutorul unei „iluminări” și al unei intuiții mistice aparte 45. tradiționalism = tendință de supraevaluare a tradiției (folclorului, istoriei) și de respingere a modernismului și a ideii de selecționare critică și de interpretare a lor; ex. doctrina iudaică susține că adevărurile absolute au fost revelate de Dumnezeu lui Adam; transmise prin tradiție 46. transcendentalism = doctrină filozofică idealistă întemeiată de Kant; formele anterioare experienței (apriorice) conștiinței precedă experiența și constituie
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a revistei, În literatura aleasă și modernă, În cronicele atât de variate, În prezentarea ei grafică totală și cu titluri seducătoare sau pur și simplu amăgitoare pentru cititor. O adevărată galvanizare se produse atunci În toate mădularele revistei printr-o selecționare, puricare și o „toaletă“ mai atentă dată materialului, de preferință rezervat actualității, destul de vie pe vremea războiului balcanic (1912-1913) și a războiului celui mare care Îi urmă. Galvanizare care reuși În parte, printr-o redresare chiar artificială, cu ajutorul unor trucuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la Liceul Teoretic "Elisabeta Doamna", că acolo mi-e locul. Pentru moment, am avut îndoieli, dar mai târziu, am apreciat părerea tatei. După 1948, când a avut loc și reforma învățământului, după fiecare an de liceu dădeam un examen de selecționare. Asta a durat până în 1952 când am absolvit liceul și am susținut examenul de bacalaureat (public). Pentru a mă pregăti mai bine pentru examenul de admitere la facultate, la sfatul tatei am intrat în învățământ, ca profesoară suplinitoare, clasele V-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
punctul critic, iar accesul la universitate este din ce în ce mai selectiv din punct de vedere socio-spațial, ceea ce readuce în actualitate inegalitatea de șanse. Rezultatul nu este doar refluxul valorilor democrate, ci el are și o dimensiune concretă: reducerea periculoasă a ariei de selecționare a elitelor. Urgentă mi se pare și problema reformei statului, văzută ca o construcție a unui actor legitim și recunoscut ca arbitru între interesele private și cele publice și capabil să promoveze o politică coerentă de administrare a țării. Vastă
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
a școlii - școală generală sau liceu ............................................... ..........32 6 Constantin Șufaru 3.2. Statutul, cadrul organizatoric și locul echipei reprezentative de handbal în activitățile extrașcolare ............................................... ....................35 Unitatea de curs 4. Determinarea modelului de joc al unei echipe reprezentative școlare de handbal selecționarea elevilor pentru formarea echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului....................................... .39 4.1. Conceptul de model de joc aplicat la nivelul echipei reprezentative de handbal (băieți și feteă a școlii generale și liceului....................................... .....40 4.2. Componența echipei
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
posturi, în atac și în apărare:......................... 44 4.2.5. Evaluarea modelului de joc în competițiile oficiale .................. 56 4.3. Determinarea operațională a modelului de joc a echipei reprezentative școlare de handbal...................60 4.4. Criteriile, cerințele și demersurile necesare selecționării elevilor pentru formarea echipei (m și fă reprezentative de handbal a școlii ........................62 4.4.1. Principalele criterii și probe de control...................................... 66 Unitatea de curs 5. Elaborarea modelelor de pregătire ale echipei reprezentative școlare de handbal și demersurile necesare
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
de conducerile școlilor, în condiții de autonomie din partea elevilor (autoconducere, autoorganizareă, competițiile de handbal pot constitui valoroase elemente formativ-educative pentru elevii școlii respective, completând sau chiar suplinind alte activități educative din școală. Competițiile pe clase, între clase, pe școală, asigură selecționarea celor mai competitivi jucători sau jucătoare, asigură chiar pregătirea lor, pentru echipele reprezentative de handbal ale școlii. Handbal III 31 Unitatea de curs 3. Echipa reprezentativă de handbal a școlii: statut, obiective, activități specifice Scopul unității de curs Cunoașterea rolului
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
2-4 ore extracurriculare afectat pregătirii echipei reprezentative de handbal, direcția strategică metodico-organizatorică se deosebește de a altor unități școlare cu profil sportiv. Handbal III 39 Unitatea de curs 4. Determinarea modelului de joc al unei echipe reprezentative școlare de handbal selecționarea elevilor pentru formarea echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului Scopul unității de curs Cunoașterea modelului generalizat al jocului de handbal, a conceptului de model de joc al echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului. Cunoașterea
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
reprezentative de handbal a școlii generale și liceului Scopul unității de curs Cunoașterea modelului generalizat al jocului de handbal, a conceptului de model de joc al echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului. Cunoașterea modelului selecției, a cerințelor selecționării elevilor pentru echipa de handbal masculină și feminină a școlii. Obiective operaționale 1. Să cunoască conceptul de model de joc aplicat la nivelul echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului; 2. Să cunoască determinarea operațională a modelului de
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
model de joc aplicat la nivelul echipei reprezentative de handbal a școlii generale și liceului; 2. Să cunoască determinarea operațională a modelului de joc a echipei școlare de handbal (masculină și femininăă; 3. Să cunoască cerințele, criteriile și demersurile necesare selecționării elevilor pentru echipa reprezentativă de handbal a școlii. 40 Constantin Șufaru 4.1. Conceptul de model de joc aplicat la nivelul echipei reprezentative de handbal (băieți și feteă a școlii generale și liceului Pregătirea unei echipe reprezentative de handbal a
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
valorilor jocului pe tot anul de pregătire. De aici încolo începe programarea realizării modelului de joc ca o altă etapă a modelului (a planuluiă de instruire, de pregătire a echipei școlare de handbal. 4.4. Criteriile, cerințele și demersurile necesare selecționării elevilor pentru formarea echipei (m și fă reprezentative de handbal a școlii Selecția este o componentă importantă în orice model de joc al unei echipe datorită implicațiilor directe în realizarea obiectivelor modelului de pregătire. Ea cuprinde mai multe elemente care
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
este o componentă importantă în orice model de joc al unei echipe datorită implicațiilor directe în realizarea obiectivelor modelului de pregătire. Ea cuprinde mai multe elemente care pot genera un subsistem aparte, cu propriul model operațional. În jocul de handbal selecționarea copiilor și tinerilor, elevi de școală generală sau liceu, este un proces continuu, sistematic, are caracter activ și obiectiv. Ea vizează un evantai larg de laturi ale personalității celor care încep să practice organizat jocul de handbal, laturi care sunt
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
capacitatea psihică 20% încredere în sine 45% precizie rapidă 30% Ju că to rii d e 9 m et ri combativitate 25% La acestea se adăugă o stare de sănătate bună, ușurință în învățarea motrică, preocupări bune pentru învățătură. Concepând selecționarea elevilor pentru echipa reprezentativă de handbal ca pe o activitate cu reduceri cantitative pe fondul preocupărilor calitative, profesorul întreprinde demersuri metodico-organizatorice eșalonate astfel: în prima etapă va urmări, din exterior, talia și aptitudinile psiho-motrice ale elevilor; în a doua etapă
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
forme de organizare ca: jocuri de pregătire, activități independente de pregătire a elevilor, jocuri oficiale, analize, etc. Din toate aceste forme de organizare - practicare, lecției de antrenament ca formă principală îi revin obiectivele operaționale generale ale întregului proces, respectiv: 1. selecționarea elevilor pentru echipa reprezentativă a școlii; 2. învățarea acțiunilor de joc individuale și colective, a tacticii de joc în atac și în apărare a echipei respective; 3. realizarea celorlalte componente ale pregătirii specifice handbalului de performanță la acest nivel, respectiv
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
presupune o cunoaștere și un studiu adecvat Handbalului de performanță aplicat la acest nivel școlar. În scopul realizării eficienței lecțiilor de antrenament, profesorul trebuie să aibă în vedere mijloacele care contribuie la creșterea eficienței lecției: raționalizarea exercițiilor și structurilor, respectiv selecționarea acelor exerciții care au eficiență crescută în realizarea temelor lecției de antrenament; standardizarea execuției unor exerciții și structuri care asigură corectitudinea execuției și intensitatea de lucru. În utilizarea diferitelor metode pentru dezvoltarea calităților motrice și a dinamicii efortului în lecția
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
de știință aleși în acest înalt for au însărcinarea de a conduce institute și laboratoare care să se ocupe cu soluționarea practică a tuturor problemelor ce se pun în această lume nouă. Industrializarea, mecanizarea și tehnicizarea agriculturii, asanarea terenurilor neproductive, selecționarea de plante și de vite, higiena poporului, punerea în valoare a bogățiilor din extremul nord etc. etc. * Muzeul Tretiacov, galeria Statului Vizităm cătră amiază muzeul orășenesc, întemeiat de doi cetățeni moscoviți, frați, încă de multă vreme. În fața clădirii, astăzi, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în curs de desvoltare; e înființată nu de mult. Am văzut castraveți și tomate. Iarna, aceste sere se încălzesc. Li se dă, apăsându-se pe un buton, ploaie artificială etc. Mai mult mi-a plăcut grajdul de vaci încrucișeri și selecționări de Siementhal și Schwitz cu vaci locale. Grajd de vară, cu tot confortul, grajd de iarnă. Producția celor 200 vaci merge până la 6000 litri zilnic. Conducătoarea grajdului de vaci, o tânără simpatică și însuflețită. La una din vaci, pe tabla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost specializat din nou ca pilot de transport pe avioane medii curier la Ulianovsc și Moscova. După aceste intense pregătiri absolvite cu succes, în anul 1969 am fost selecționat ca pilot commandant la Flotila prezidențială, unde am activat până la pensionare. Selecționarea pentru o asemenea funcție a fost foarte dificilă căci între criteriile de profesionalism tehnic și aptitudini trebuiau luate în calcul iscusința și alte abilități umane. Prin realizările obținute am fost înaintat la gradul de Comandor (colonel) în 1970, la 36
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by ONICA VIOREL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93317]
-
teze a II-a, cu următorul conținut: „Învățământul militar se organizează pentru formarea maiștrilor militari, a subofițerilor, a agenților de poliție și a agenților de penitenciare”. (2 Structura organizatorică, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de școlarizare și criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se propun Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului de ministerele interesate și de alte instituții cu responsabilități în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de funcționare a persoanelor fizice și juridice subordonate”. h elaborează studii de diagnoză și de prognoză în domeniul învățământului; i asigură omologarea mijloacelor de învățământ; Nu este definită în cuprinsul legii sintagma „mijloace de învățământ”. j asigură cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; (Pentru unitate de reglementare, este necesară înlocuirea termenului „elevilor” cu sintagma „beneficiarii direcți”. k asigură școlarizarea specializată și asistența psihopedagogică adecvată a copiilor și tinerilor cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
supun reglementărilor referitoare la asigurarea calității, inclusiv celor legate de autorizare și acreditare, în aceleași condiții cu instituțiile de învățământ superior civil. (3 Structura organizatorică, oferta de școlarizare care conține profilurile, programele de studii, cifrele anuale de școlarizare, criteriile de selecționare a candidaților pentru învățământul superior militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională se stabilesc, după caz, de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații și alte instituții cu atribuții în domeniile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]