5,139 matches
-
având cerințe comune: progresia stânga-dreapta; orientarea sus-jos în pagină; însușirea deprinderii de „rând”; formarea câmpului vizual lexic corespunzător câmpului grafic în care este necesară și deprinderea respectării distanțelor. Factorul important care condiționează remedierea acestor tulburări este nivelul intelectual și integritatea senzorială, afectivă și socială, căci așa cum se știe, scrisul și lexia presupun o maturitate afectivă (J. de Ajuriaguerra, C. Păunescu, E. Verzea). La deficitul de intelect sunt foarte frecvente dificultățile în înțelegerea simbolurilor grafice având o cauză genetică și o inerție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
citire confuză neclară și o scriere inegală, tremurată, neproporționată. Aici, dezvoltarea psihomotorie vizează atât aspectul grafomotric cât și perceptivmotric în care, un rol important îl au coordonările oculo-manuale. Concluzii Având în vedere că la debilul mintal se manifestă frecvent deficiențe senzoriale (văz, auz, motricitate și psihomotricitate) cât și ale contextului, simptomele specifice tulburărilor dislexo disgrafice se asociază cu acestea, ceea ce accentuează dificultățile comportamentului lexicografic. Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Referindu-ne la cei dislalici (12), în proporție de 50% au prezentat și dislexie-disgrafie, în cele mai diverse grade de deteriorare. Din punct de vedere al etiologiei acestora, unele erau o urmare a dislaliei, altele o urmare a unui deficit senzorial (auz-văz), dar în cea mai mare parte ele au fost determinate de eșecul școlar. Acest fapt ridică probleme pedagogice de un mare interes, asupra cărora nu ne referim în lucrarea de față. Sunt bine cunoscute trăsăturile dominante ale acestor vârste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
spunea: . Rezumat În condițiile vieții actuale organismul uman este solicitat la maximum în vederea adaptării. Energia fizică și psihică se epuizează incomparabil mai repede ca altădată. Ritmul accelerat al existenței pe de o parte, dar pe de altă parte, tirul excitațiilor senzoriale somatice și afective ne mențin într-o permanentă stare de crispare și disconfort somatic și spiritual. Orice stare tensionată și orice efort mental se materializează pe planul sensibilității somatice printr-o senzație de tensiune musculară, care la rândul ei, întreține
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
parazitara sau insuficientă a vorbirii. În rinolalie, pronunția sunetelor este defectuoasă, cu precădere a consoanelor „m” [i „n”. Alte cauze care pot genera dislalii funcționale sunt date de anomaliile sau leziunile organice periferice ale aparatului vorbirii sau de anumite deficite senzoriale. Astfel, o pondere semnificativă a dislalicilor cu deficiență de învățare prezintă tulburări de articulație, dificultăți de coordonare și control al mișcărilor de vorbire, viteza deficitară a mișcărilor articulatorii, omisiuni și distorsiuni de sunete etc. Alți școlari întâmpină greutăți de diferențiere
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mișcărilor de vorbire, viteza deficitară a mișcărilor articulatorii, omisiuni și distorsiuni de sunete etc. Alți școlari întâmpină greutăți de diferențiere și de discriminare a sunetelor apropiate că structura acustică, cum sunt siflantele și șuierătoarele. Acest comportament denotă apariția unei dislalii senzoriale, în care este afectat, de cele mai multe ori, auzul fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această disabilitate senzorială de realizare a articulației sunetelor pe care am constat-o la logopatii de vârstă școlară mică se datorează, în mare măsură, insuficientei analize
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
greutăți de diferențiere și de discriminare a sunetelor apropiate că structura acustică, cum sunt siflantele și șuierătoarele. Acest comportament denotă apariția unei dislalii senzoriale, în care este afectat, de cele mai multe ori, auzul fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această disabilitate senzorială de realizare a articulației sunetelor pe care am constat-o la logopatii de vârstă școlară mică se datorează, în mare măsură, insuficientei analize și sinteze kinestezice a mișcărilor de vorbire. Dislalia senzorială se asociază cu tulburările dislexice și disgrafice și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fonematic, precum și memoria și atenția auditiva. Această disabilitate senzorială de realizare a articulației sunetelor pe care am constat-o la logopatii de vârstă școlară mică se datorează, în mare măsură, insuficientei analize și sinteze kinestezice a mișcărilor de vorbire. Dislalia senzorială se asociază cu tulburările dislexice și disgrafice și se manifestă chiar de la primele lecții de scris citit. Tulburările lexico grafice, a[a cum le denumește Emil Verza, sunt „incapacități paradoxale totale în învățarea și formarea deprinderilor de citit-scris, cunoscute sub
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sunt localizate mai ales la nivelul aparatului fonoarticulator. Inexistentă vorbirii articulate din cauza imposibilit\ții executării mișcărilor verbale este suplinita prin limbajul mimicogesticular. Persistentă agramatismelor, chiar și pe parcursul terapiei logopedice, face ca dislexodisgrafia să fie consecutivă (la majoritatea cazurilor). În alalia senzorială, auzul fonematic este foarte tulburat, la fel și atenția și vorbirea `n comunicarea orală. În compensație, motricitatea fiind bine dezvoltată, copilul alalic senzorial poate imită sunete și cuvinte, dar fărĂ a intelege semnificația acestora. Studiile clasice (Lerner, W. J., Mititiuc
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
agramatismelor, chiar și pe parcursul terapiei logopedice, face ca dislexodisgrafia să fie consecutivă (la majoritatea cazurilor). În alalia senzorială, auzul fonematic este foarte tulburat, la fel și atenția și vorbirea `n comunicarea orală. În compensație, motricitatea fiind bine dezvoltată, copilul alalic senzorial poate imită sunete și cuvinte, dar fărĂ a intelege semnificația acestora. Studiile clasice (Lerner, W. J., Mititiuc, I., Stanica, C.., Vrăjmaș, E.., Tobolcea, I., Verza, E.) prezintă alalia și tabloul ei descriptiv că pe un mutism de origine centrală ce
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
special la cuvintele polisilabice cu o structură fonologica dificilă în ceea ce privește analiza și sinteză fenomen denumit de către C. Păunescudisfonografie. O parte dintre tulburările limbajului scris citit se datorează unei imaturități școlare. Acești copii prezintă întârzieri în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptiva și receptarea adecvată, în special a stimulilor vizuali și auditivi. Uneori copiii nu pot percepe și diferenția la nivel de fonem grafem și nu pot stabili legături între simbolurile grafice. Toate aceste aspecte ale imaturității
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ap re ci er i v er ba le m ot iv at ia ex tri ns ec a 77 ANEXĂ 7 PROIECT DIDACTIC Dată: Clasa: Profesor: Gabriela RAUS Obiectul: Lecție cu caracter interdisciplinar Educație muzicală, opțional „Amicii portativului” Educație senzorială, psihomotorie Limbaj și comunicare Tema: „Diferențiere sunet-zgomot” Subiectul: Verificare: „Graiul animalelor” Predare: „Spune ce ai auzit” Scopul activității: • Diferențierea zgomotelor produse în natură de cele produse de om • Identificarea și diferențierea unor surse sonore din mediul înconjurător Obiective operaționale: • Să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o activă opoziție socială, bazată pe respingerea din start a educației diferențiate. în mod ciudat, aceeași opinie publică a acceptat de la bun început formele de învățămât diferențiat care se adresau, însă, nu elitelor, ci populației 6 școlare cu deficiențe mintale, senzoriale, motorii, chiar caracteriale, încadrate și acestea, conform autorilor Tiberiu Bogdan și Iulian Nica (9, p. 5), tot în categoria excepționalității. Această mentalitate specifică secolului trecut continuă să se perpetueze în contemporaneitate și este foarte evidentă, încă, și în orientarea învățământului
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
că unii autori folosesc termenul de capacitate pentru ceea ce a fost definit mai sus, considerând aptitudinea drept substratul constituțional al unei capacități, preexistent acesteia. Pentru M. Stoica (33, p. 78), aptitudinile Autorul face și o clasificare a aptitudinilor: a) Aptitudini senzoriale, cum sunt: acuitatea vizuală și auditivă, rapiditatea percepțiilor, simțul ritmului, etc.; b) Aptitudini psihomotorii: rapiditatea și suplețea mișcărilor, coordonarea și precizia acestora, mobilitatea corpului, dexteritatea manuală, etc.; c) Aptitudini intelectuale cu grade diferite de complexitate, care se sub-împart în: aptitudini
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ale mediului în care trăiește; se poate vorbi de mai multe forme de adaptare: biologică, psihologică și socială. Cerințe educative speciale (CES) - cerințele în plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psiho motrice, fiziologică, etc. sau a unor condiții psihoafective, socio-economice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului, etc.) care plasează elevul într-o stare de dificultate în raport cu ceilalți
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
existența factorilor nonevolutivi sau involutivi, la nivelul blocului energetic, în general la nivelul sistemului nervos. 2. Deficiența mintală de tip DCCI - tipul de organizare cu disfuncționalitate cognitivă comunicațional-intelectivă - se caracterizează prin prezența dominantă a factorilor disfuncționali la toate nivelele. Deficiențele senzoriale Determinate de anumite disfuncții sau tulburări la nivelul analizatorilor principali (vizual și auditiv), deficiențele senzoriale au implicații deosebit de importante asupra desfășurării unei vieți normale. Deficiențele de auz se clasifică astfel (1, pp. 138-139): 1. în funcție de existența unor malformații sau dereglări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
2. Deficiența mintală de tip DCCI - tipul de organizare cu disfuncționalitate cognitivă comunicațional-intelectivă - se caracterizează prin prezența dominantă a factorilor disfuncționali la toate nivelele. Deficiențele senzoriale Determinate de anumite disfuncții sau tulburări la nivelul analizatorilor principali (vizual și auditiv), deficiențele senzoriale au implicații deosebit de importante asupra desfășurării unei vieți normale. Deficiențele de auz se clasifică astfel (1, pp. 138-139): 1. în funcție de existența unor malformații sau dereglări anatomo-fiziologice ale structurilor analizatorului auditiv: deficiențe de transmisie, deficiențe de percepție și deficiențe mixte. 2
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
percepții slab diferențiate); viața afectivă e redusă la trăirea impulsurilor primare. Persoanele cu acest tip de deficiență au un grad ridicat de dependență, sunt irecuperabile, fără șanse de profesionalizare, cu un potențial foarte scăzut de integrare și adaptare socială. Deficiențele senzoriale Deficiențele de auz conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul că reprezentările sunt generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial-motrice; gândirea copiilor nedemutizați operează, în general, cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați la vârste mici, a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
îndeosebi în cazul preșcolarilor, iar raportul reprezentare-suport/intuitivnoțiune are un grad redus de funcționalitate, afectând înțelegerea semantică; memoria este foarte dezvoltată, pentru a compensa deficitul vizual; gândirea are particularități generate de tipul orbirii (congenitală sau dobândită) și de modalitățile cunoașterii senzoriale în care este antrenată persoana, însă în condițiile unor activități educative normale, cu exploatarea optimă a dominanțelor senzoriale ale elevului deficient de vedere, se pot asigura condiții de evoluție normală în plan intelectual (sublinierea ne aparține - n.a.); atenția e mereu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
este foarte dezvoltată, pentru a compensa deficitul vizual; gândirea are particularități generate de tipul orbirii (congenitală sau dobândită) și de modalitățile cunoașterii senzoriale în care este antrenată persoana, însă în condițiile unor activități educative normale, cu exploatarea optimă a dominanțelor senzoriale ale elevului deficient de vedere, se pot asigura condiții de evoluție normală în plan intelectual (sublinierea ne aparține - n.a.); atenția e mereu îndreptată în direcții diferite sau concentrată într-o direcție sau alta, de aceea este necesară educarea calităților atenției
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
psihice; asociate cu deficiențele de intelect, tulburările de limbaj pot determina accentuarea tulburărilor psihice și de comportament datorită deficitului funcțiilor de cunoaștere și exprimare, a imaturității afective, a creșterii sugestibilității, impulsivității și rigidității psihomotorii; Dacă apar pe fondul altor deficiențe (senzoriale sau fizice), tulburările de limbaj accentuează tulburările de personalitate existente în mai toate cazurile, ceea ce constituie un argument în plus pentru a le corija. Copiii/elevii cu dificultăți de învățare (learningdizabilities) Literatura de specialitate analizează raportul tulburări dificultăți de învățare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
p. 211), Tabloul psihopedagogic va avea următoarele caracteristici: dificultăți în dezvoltarea unor abilități de comunicare (necesită tipuri de comunicare adaptate); dificultăți în dezvoltarea motorie și a formării mobilității (necesită adaptarea mediului); dificultățile de integrare a informației provenite pe celelalte canale senzoriale (necesită abordare multisenzorială); acces limitat la mediu (necesită structurarea mediului astfel încât să se încurajeze explorarea și întărirea experiențelor); întârzieri în dezvoltarea generală, relaționări sociale reduse ca număr, ocazii puține de dezvoltare a inițiativei și a autonomiei personale. în ciuda problemelor ridicate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Analizatorul gustativ își are drept sediu limba care este organul care deși aflat în interior (cavitatea bucală), se lasă, într-un procent mare, autoexaminată și examinată cu minime instrumente. Perceperea gustului se face cu ajutorul unor muguri gustativi formați din celule senzoriale specializate. Gustul permite selectarea hranei și elaborarea reflexelor secretorii digestive. Omul distinge câteva sute de gusturi, fiecare senzație gustativa rezultând din combinația unor senzații primare sau fundamentale. Există receptori gustativi pentru dulce, care atunci când este natural este mai usor de
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de lichid. 49 Simptome: tulburări de echilibru, amețeli, senzație de zgomot în urechi, grețuri, vărsături, mai ales la mișcările capului, surditate de percepție uni sau bilaterală dificultate de deplasare și de menținere a echilibrului, intoleranță digestive, comunicare ineficientă la nivel senzorial auditiv, anxietate, risc de complicatii-surditate. Primele îngrijiri: liniștirea și repausul pacientului pe partea sănătoasă într-o cameră obscură alimentație mai puțin sărată și reducerea cantitativa a lichidelor prezentarea la medicul specialist. Bolile nasului Epistaxisul Este scurgerea sângelui din nas care
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]