3,287 matches
-
and Diary Show", câștigând premiul al doilea (cinci dolari și posibilitatea de intra gratis la toate atracțiile târgului). La această vârstă, primește în dar și prima chitară, părinții neputându-și permite bicicletă mult dorită de fiu. În 1948, cu ocazia serbării de final a anului școlar, micul Elvis cântă la chitară și voce piesă "Leaf on a Tree" ("O frunză într-un copac"). Nu după mult timp se mută în nordul orașului Memphis, în încercarea părinților săi de a-si croi
Elvis Presley () [Corola-website/Science/297788_a_299117]
-
vechiul Iuda și din Israel, iar această asociere fermă cu cultul regilor ar putea lămuri dispariția completă a zeiței atunci când monarhia a dispărut. William G. Dever a sugerat că Așerah era adorată drept împărăteasa cerului (evreii coceau mici prăjituri pentru serbarea sărbătorii ei), dar John Day afirmă că „nu există nimic din primul mileniu î.e.n. care să denote că Așerah era «împărăteasa cerului» sau s-o asocieze pe ea în mod special cu cerul.” Figurinele Așerei sunt mărturii arheologice extrem de întâlnite
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
10/22 aprilie) și "" (22 aprilie/4 mai și 29 aprilie/11 mai) În luna martie 1870, alături de N. Teclu, președinte, Eminescu, în calitate de secretar al comitetului de organizare a aniversării mănăstiriii Putna, semnează un apel pentru strângerea de fonduri în vederea serbării de la Putna. În 15 aprilie poetul va publică în "Convorbiri literare" din Iași poezia "", analizată de Titu Maiorescu în studiul său, " Direcția în poezia și proza română", 1872. Pe data de 17 iunie îi scria lui Iacob Negruzzi, redactorul revistei
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
I. Slavici, președinte și Eminescu, bibliotecar. Pe data de 15 iunie, Apar în "Convorbiri literare" poeziile "Înger de pază" și "Noaptea ..." Pe data de 1 august, În ședința Asociației care s-a ținut în Cernăuți, s-au desăvârșit pregătirile pentru serbarea de la Putna, fixată pentru 15/27 august. Cu această ocazie Eminescu revede locurile copilăriei și ale adolescenței sale. Se oprește chiar pe la Botoșani și Ipotești. În numărul din 3/15 august, în ziarul "Românul" Eminescu publică împreună cu Pamfil Dan, membru
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
fixată pentru 15/27 august. Cu această ocazie Eminescu revede locurile copilăriei și ale adolescenței sale. Se oprește chiar pe la Botoșani și Ipotești. În numărul din 3/15 august, în ziarul "Românul" Eminescu publică împreună cu Pamfil Dan, membru în comitetul serbării, o scrisoare în care explică semnificația întâlnirii tineretului român în jurul mormântului lui Ștefan cel Mare. Pe data de 1 septembrie 1872 participă la o ședință a "Junimii" din Iași, unde citește fragmente din "Panorama deșertăciunilor", "Egipetul" și începutul "Evului de
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
noiembrie , "Și dacă..." În luna aprilie, poemul "Luceafărul", în românește, vede lumina tiparului în Almanahul societății studențești "România jună" din Viena. Pe 4 iunie, "Timpul" anunță plecarea la Iași a lui Eminescu, pentru a asista în calitate de corespondent al ziarului la serbarea dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare. Își regăsește vechii prieteni, I. Creangă și Miron Pompiliu. Cu această ocazie citește junimiștilor din Iași, strânși în casa lui Iacob Negruzzi, poezia "Doină". Pe 1 iulie se tipărește în "Convorbiri literare" poezia "Doină
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
dovedește a fi combinația perfectă pentru prietenele snoabe și aspirante ale lui Ines, care încep treptat să-i acorde atenție tatălui acesteia, speculând un posibil câștig. Finalul înseamnă risipirea tensiunilor și cere o rezolvare a problemelor inițiale. Aflată în pragul serbării zilei sale de naștere, pe care o programează cu minuțiozitate și care se anunță extrem de plictisitoare, Ines renunță, într-un moment de furie, la toată organizarea și decide să își primească invitații dezbrăcată. Surprinși de absurdul situației, aproape toți musafirii
Drumul dezumanizant al ascensiunii sociale - Toni Erdmann () [Corola-website/Science/296156_a_297485]
-
parastas, conversează cu bărbații, lipsește ore în șir de la eveniment. În scena care deschide filmul, o vedem furioasă pentru lucruri aparent superficiale, pe care soțul i le ia în râs: pare ne-important pentru Lary că a încurcat rochița pentru serbarea fiicei lor și că nu și-a ascultat cu atenție copilul, după cum nu are importanță nici ce mănâncă Laura dimineața. Din nou, e treaba femeii să se ocupe de nevoile emoționale sau concrete ale membrilor familiei, și a bărbatului să
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
1 mai a fost transformată de către naziști într-o sărbătoare propagandistică. Se suținea că "ziua de 1 mai trebuie să devină o sărbătoare a întregii națiuni și nu poate fi transformată într-un simbol al luptei proletare și a decadenței". Serbările câmpenești, chioșcurile cu bere și spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizațiile muncitorești au fost înlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grupări radicale folosesc retorica nazistă, participând la proteste violente având ca pretext ziua de 1 mai
Ziua Muncii () [Corola-website/Science/307015_a_308344]
-
familie cu noua copii, Gil fiind cel mai mic. La 14 ani și-a luat fratele cel mare și a plecat la Craiova, la școala de meserii, unde a devenit strungar. A colindat toată țara cu Cenaclul Flacăra și cu „Serbările Scânteii Tineretului“. Un coleg de muncă era un mare iubitor de muzică neagră și i-a insuflat viitorului solist pasiunea pentru Ray Charles, care a devenit în scurt timp idolul sau. Gil a început să cânte piese rock și soul
Gil Dobrică () [Corola-website/Science/307017_a_308346]
-
eram elevă învățam cu plăcere pentru o mulțime de motive. Pentru că voiam și îmi făcea plăcere să fiu lăudată de profesori, pentru a-i bucura pe părinți și pentru acea cunună de flori pe care o primea școlarul premiant la serbarea de sfârșit de an, spre mândria lui, a profesorilor și a părinților". "Sigur-afirma Raluca Ripan-pe măsură ce anii trec și te maturizezi, ești tot mai conștient că motivele pentru care trebuie să înveți sunt mult mai serioase". Terminând liceul, Raluca
Raluca Ripan () [Corola-website/Science/307160_a_308489]
-
perfecționa bătrâna surlă a curuților. I-a plăcut timbrul ei și a socotit-o potrivită cântărilor bănățene, reușind să-i dobândească o foarte mare popularitate în Banat. Cântă cu acest nou instrument la Caransebeș, Orșova și Reșița, pe la nunți, „rugi” (serbări de hram) și petreceri. În Primul Război Mondial, pe frontul italian, reușește să oprească lupta cântând la taragot „La Paloma” și câteva cântece românești. A fost aplaudat și ovaționat de ambele părți. Vine la București, împreună cu familia, în 1923. Aici
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
un timp membru cleric al Adunării Eparhiale și al Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și membru în Comitetul tehnic al Institutului Biblic și de Misiune. A participat la întruniri ecumeniste peste hotare (mai ales la consfătuirile de la Chambesy în legătură cu data serbării Sfintelor Paști), susținând conferințe în Austria, Franța, Germania, Anglia. Prof. dr. Ene Braniște a trecut la cele veșnice la data de 18 martie 1984 în orașul București, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu. De asemenea, prof. Braniște a diortosit, după textele
Ene Braniște () [Corola-website/Science/308491_a_309820]
-
de expresie în creația ei, o îmbinare unică de simplitate și forță, este remarcabilă. Ca și Arhiloh urmând tradiția poetică urmată de Terpandru, Sappho acordă o deosebită grijă înfățișării stilistice și metrice a poemelor ce le compunea cu diferite ocazii: serbări religioase, căsătorii, ocazii festive, etc . Ordinea cuvintelor, de un firesc rar întâlnit, lipsa epitetelor pompoase, sonore, de rigoare în poezia epică, conferă versurilor safice o deosebită naturalețe. Abia la câteva lectrui cititorul își dă seama că impresia neasemuită care se
Sappho () [Corola-website/Science/308762_a_310091]
-
de întreprindere. S-a afirmat și ca un inspirat jurnalist de turism și a fost, mai mulți ani, membru al "„Federației Internaționale a Tinerilor Jurnaliști de Turism”", cu sediul la Bruxelles. A fost unul dintre inițiatorii și organizatorii spectacolelor intitulate „Serbările Scânteii Tineretului”. În anii '80 este redactor al ziarului "Scînteia tineretului", organizator al serbărilor "„Scînteia tineretului”", conducător al taberelor și turneelor cenaclului "Suplimentului Literar-Artistic al Scînteii tineretului". Membru al conducerii "Suplimentului Literar-Artistic al Scînteii tineretului", al revistei Flacăra și al
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
fost, mai mulți ani, membru al "„Federației Internaționale a Tinerilor Jurnaliști de Turism”", cu sediul la Bruxelles. A fost unul dintre inițiatorii și organizatorii spectacolelor intitulate „Serbările Scânteii Tineretului”. În anii '80 este redactor al ziarului "Scînteia tineretului", organizator al serbărilor "„Scînteia tineretului”", conducător al taberelor și turneelor cenaclului "Suplimentului Literar-Artistic al Scînteii tineretului". Membru al conducerii "Suplimentului Literar-Artistic al Scînteii tineretului", al revistei Flacăra și al ziarului "„Dreptatea”". Ca jurnalist la "Dreptatea" a scris zilnic despre fenomenul Piața Universității. Este
Eugen Mihăescu (scriitor) () [Corola-website/Science/308152_a_309481]
-
concursul său. Donna Anna a recunoscut însă glasul necunoscutului care i-a adus nefericirea. În acest timp elegiacul ei logodnic o asigură încă o dată de dragostea și credința lui. În grădina palatului său, Don Giovanni e mai vesel ca oricând. Serbarea pe care o dă în cinstea Zerlinei e grandioasă. Cei doi logodnici, Masetto și Zerlina s-au împăcat, dar apariția lui Don Giovanni stârnește din nou gelozia lui Masetto. În grădină au apărut trei oaspeți mascați: Donna Elvira, Donna Anna
Don Giovanni () [Corola-website/Science/307540_a_308869]
-
Giovanni, Donna Elvira se simte totuși cuprinsă de milă și compasiune, presimțind ca pedeapsă nu va mai întârzia. În cimitirul unde s-a ascuns împreună cu Leporello, Don Giovanni zărește statuia comandorului ucis. Bătându-și joc de el, îl invită la serbarea pe care o dă în acea seara la palatul său. Spre groaza lui Leporello, statuia pare a înclina capul în semn de încuviintare. O voce de tunet îi anunță lui Don Giovanni apropiatul sfârșit. Fără a lua în seamă cumplitul
Don Giovanni () [Corola-website/Science/307540_a_308869]
-
Conjurații sunt iertați, iar fata va aparține lui Ernani. Singur de Silva nu se alătură uralelor recunoscătoare, chinuit cum e de nepotolita sa sete de răzbunare. De pe terasa palatului din Zaragoza al lui Don Juan de Aragon se aude ecoul serbării nunții acestuia cu Elvira. Printre invitați, își face loc o siluetă sumbră. Fericirea tinerilor miri durează însă prea puțin: răsună semnalul de corn - de Silva a sosit să-i amintească lui Ernani de îndeplinirea legământului și, neîndurător, îi lasă o
Ernani () [Corola-website/Science/307553_a_308882]
-
Hietzing. ACTUL AL III-LEA, care se desfășoară pe fundalul parcului de distracții din Hietzing, presupune o discuție anterioară între Gabriela și Vercingetorix, în urma căreia acesta s-a hotărât să o cucerească pe Franzi și să o ajute pe contesă. Serbările populare, care se desfășoară sub cerul unei nopți de vară, au darul magic al destinderii sufletești, dând eroilor revelația unui fior de voluptate și dragoste de viață necunoscut sub eticheta de la contele Bitovski. După ce mai întâi cele trei perechi își
Sânge vienez () [Corola-website/Science/307565_a_308894]
-
Suceava, într-o familie de oameni simpli, muncitori, credincioși și iubitori de frumos, de cântec și joc. Încă din fragedă copilărie i-a plăcut să cânte din cântecele auzite la clăcile din sat, la șezători, la nunți, la hramuri, la serbările de sfârșit de an școlar, pe scena Căminului Cultural din Grănicești. Mai târziu, între anii 1973-1977 apare pe scena Casei de Cultură din Rădăuți, împreună cu Orchestra Populară “Brădulețul” dirijată de Mircea Băncescu. În anul 1977 obține premiul I la Festivalul
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
a concursului “Floarea din grădină”, colaboratoare a Radioului, Televiziunii Române, efectuând multe turnee în țară și străinătate. “Am început să studiez muzica din clasa întâi, când cântam din repertoriul Irinei Loghin, în mare vogă atunci, apoi, an după an, la toate serbările școlare. Dar șansa mi-a fost oferită mai ales la Colegiul pedagogic, unde am avut dirigintă pe profesoara de muzică Elena Zavelea. Acolo am urmat și 5 ani cursuri de vioară. În perioada 1980-1983 am frecventat cursurile Școlii Populare de
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
evantai în capelă familiei Attavanti și, înainte de a asista la „Te Deum”-ul care celebrează înfrângerea lui Napoleon, strecoară în sufletul Floriei Țoșca bănuiala că a fost mințita. Scarpia așteaptă cu nerăbdare întoarcerea agenților săi. Prin fereastră apartamentului aude muzică serbării de la Palatul Farnese. Spoletta îi raportează că, deși au urmărit-o pe Țoșca și au perchiziționat vila lui Cavaradossi, agenții de poliție nu au reușit să-l găsească pe Angelotti; de aceea l-au arestat pe Cavaradossi. Cu toate torturile
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
(în trad. "Sărbătoarea lui octombrie"), în dialect "d’Wiesn", este una din cele mai mari serbări populare din lume. Se desfășoară anual, în München, de la mijlocul lui septembrie până în octombrie. lIdeea a pornit de la un subofițer din garda națională bavareză. Acesta a sugerat organizarea unei curse de cai cu ocazia festivităților legate de căsătoria prințului moștenitor
Oktoberfest () [Corola-website/Science/306496_a_307825]
-
vara anului 1957, în tabăra Țigănești, când recită, în cadrul programului artistic de la sfârșitul taberei, poezia „Sergentul” de V. Alecsandri, fiind aplaudat cu frenezie de toți cei aflați în sală, elevi și profesori. În toamna aceluiași an, Școala 146 organizează o serbare care se desfășoară în sala de spectacole a Uzinelor „Vulcan”. Elevul Ion Niculescu joacă în sceneta „Leneșul la lecție” de Mircea Sântimbreanu. Mama, observând atracția copilului către scenă, dorește să-i aprofundeze cunoștințele despre teatru și îl înscrie la cercul
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]