3,422 matches
-
la sfatul lui Phil, nu-l dezvăluisem niciodată. Mama și Bea nu m-ar fi sunat atât de târziu decât în caz de urgență... la gândul ăsta, inima mi s-a făcut cât un purice și n-am mai observat sertarul tras al noptierei și... AU, AU, AU. Ce forță cosmică malefică dictează ca, după ce ți-ai bușit fluierul piciorului o dată, să ți-l mai lovești din nou, în exact același loc, de toate obiectele dure și ascuțite care se găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
și de cină, dacă mâinile n-ar fi început să-mi tremure pe tastele computerului. Așa că am îngurgitat un baton de Snickers, pe jumătate mâncat și ușor pietrificat, pe care-l depozitasem, în urmă cu mai multe săptămâni, în fundul unui sertar al biroului. L-am rugat pe David să nu mă mai dea la telefon nimănui, cu excepția lui Vivian, și am reușit să muncesc destul de mult. Pe la 10:00, am stins lumina și-am plecat. Afară, aerul era rece, revigorant. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
lui Alice, care arăta atât de recunoscătoare, de-ai fi zis că tocmai o scosesem dintr-o clădire în flăcări. Programul Prime Publishing nu era pe birou, așa că m-am îndreptat către zidul cu dulapurile cu dosare și am deschis sertarul N-P. Era încuiat. — Stai puțin. Aduc cheia! Alice a fugit și s-a întors după o nanosecundă cu cheia. Am descuiat sertarul și l-am deschis. Era plin ochi. — Personal... Prezentări... Publiciști, Din Țară și Din Străinătate... uite: Prime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
nu era pe birou, așa că m-am îndreptat către zidul cu dulapurile cu dosare și am deschis sertarul N-P. Era încuiat. — Stai puțin. Aduc cheia! Alice a fugit și s-a întors după o nanosecundă cu cheia. Am descuiat sertarul și l-am deschis. Era plin ochi. — Personal... Prezentări... Publiciști, Din Țară și Din Străinătate... uite: Prime Publishing. Era vorba despre o inițiativă menită să prezinte și să vândă cărți direct către consumatori, în ideea de a construi un reflex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să verifice cotorul copertei înainte de a se decide ce să aleagă din librărie. Era un concept interesant, dacă nu de-a dreptul grandios, la a cărui prezentare, în fața mai marilor de la Mather-Hollinger, Vivian pusese umărul. Am tras dosarul afară din sertar, dislocând tot ce se găsea în jurul lui. Alice l-a înșfăcat ca un alergător care preia ștafeta într-o cursă pe echipe și a ieșit pe ușă, strigându-mi peste umăr: — Dumnezeu să te binecuvânteze, Claire. Te rog să încui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
o combinație de succes. Așa cum de succes nu era nici părul de pe pieptul lui Stanley, care se ițea prin dantela feminină a neglijeului. Un fior involuntar mi-a străbătut tot trupul. Am aruncat dosarul înapoi, în dulap, și am încuiat sertarul. Asta e o chestie greșită din mai multe puncte de vedere, m-am gândit în timp ce mă furișam, neobservată, din biroul lui Vivian. N-ar fi trebuit să mă uit - dar, sincer, faptul că-l văzusem pe Stanley în ipostaza aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
rost ca niciodată. David m-a sunat pe intercom. — A venit Luke. Ce zi! Ai un minut? — Sigur că da, David. Vrei să-l iei tu din hol și să-l aduci încoace? Fără să mă gândesc, am scormonit prin sertar, în căutarea unui gloss - apoi mi-am ridicat părul într-o coadă de cal și am făcut un calcul rapid. Semi-rapid. Un gând ciudat, dar incitant mi-a trecut prin minte: ce-ar fi fost dacă l-aș fi invitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
incredibil de catifelate ale lui Randall și epuizarea întregii zilei erau aproape prea mult pentru mine. O să aprind niște lumânări, m-am gândit, forțându-mă să mă ridic în capul oaselor, ca să pregătesc atmosfera pentru atunci când se întoarce. Am deschis sertarul noptierei, în căutare de chibrituri - dar n-am avut noroc. Poate că le ținea în sertarul de sus al biroului. Timbre, un coup-papier, niște plicuri... și o fotografie cu Randall și o blondă frumoasă la plajă. Minunat. Era a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
O să aprind niște lumânări, m-am gândit, forțându-mă să mă ridic în capul oaselor, ca să pregătesc atmosfera pentru atunci când se întoarce. Am deschis sertarul noptierei, în căutare de chibrituri - dar n-am avut noroc. Poate că le ținea în sertarul de sus al biroului. Timbre, un coup-papier, niște plicuri... și o fotografie cu Randall și o blondă frumoasă la plajă. Minunat. Era a doua fotografie pe ziua respectivă pe care regretam c-o văzusem. și nici urmă de chibrituri. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
decât evidenta stare de fericire a subalternilor ei. După o despărțire urâtă, vestea mea ar fi putut să-i dezlănțuie toată răutatea. În timp ce David îmi citea articolul, mi-am scos inelul de pe deget și l-am pus, pe furiș, în sertarul de sus al biroului. — Vivian este citată ca declarând că ea s-a despărțit de Prizbecki atunci când l-a prins îmbrăcat într-una din rochiile ei de seară! — Îi e loială până la capăt. Nu mă gândesc decât la bieții lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
un pachet de țigări. Nici nu m-am mai deranjat să mă simt vinovată de această achiziție. Tocmai îmi aprindeam o țigară, în față la La Goulue, când am văzut-o. Pe blonda din fotografia pe care o găsisem în sertarul biroului lui Randall. Era peste drum de mine, îmbrăcată cu un pulover subțire și o fustiță drăguță de vară, care-i punea în evidență picioarele cu mușchi frumos definiți. Fata era fenomenal de frumoasă. Când un taximetrist a încetinit ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să știu odată. — N-am auzit nimic din ce mi-ai spus, sînt străin complet de ce mi-ai propus, nu ne cunoaștem decît din auzite. Pentru asta, uite-ți cadouașul, luptătorule, îi spune Comandantul scoțînd ceva la iveală dintr-un sertar al biroului, și cu asta, basta. — Două grenade? face Regizorașul ochii cît cepele, îți bați joc de mine? se răstește privind la mîinile Comandantului, care se joacă între degete cu bulgărașii verzi. Nu încape vorbă c-a vrut să vă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Gulie diagnosticul, va trebui s-o coasem, altfel nu o să se cicatrizeze, foarte bine voluntarule, zice Dendé, că eu m-am săturat să tot fac pe mama răniților, ia-l tu în primire, adaugă și dispare în spatele tejghelei, deschide un sertar și începe să caute într-o cutie de plastic ustensilele necesare. Nici urmă de vreun ac, asta-i tot ce avem, trebuie să ne descurcăm cu astea, spune scoțînd la iveală un ghemotoc de ață și un cui. — Tîrnăcop o să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lui Roja de pe bulevardul Dacia, cazinoul de lîngă intrarea Michelet și barul restaurant al lui Timișoara din Lahovari. Între timp Angelina mai uita de bosumflare, se ridica de la locul ei și încerca să facă ceva util. Începea să cotrobăie prin sertarul în care aduna tot felul de nimicuri și, pînă să dea de lama subțire pe care o căuta, se înțepa în acele de cusut, se julea în șurubelnițe, se zgîria în desfăcătorul de conserve, dar nu scotea nici măcar un icnet
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
roiul, să nu te mai prind azi pe-aici că e de rău. Se execută, se echipează la chibrit ca un adevărat soldat și, fără să mai pună nici o întrebare, o tulește afară. Încep să scormonesc prin dulapuri, să răstorn sertarele cu fundul în sus, să mișc fiecare obiect de la locul lui. Așa se întîmplă cînd ești nevoit să faci totul în pripă, lucrul pe care-l cauți ți-e sub nas, dar nu-l zărești decît după ce îți pierzi toată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
este diferită de atitudinea noastră față de viața „inferioară“ de pe această planetă. Toate aceste lucruri constituie moștenirea nefericită lăsată de știința victoriană, care a fost atât de caracteristic obsedată de mașini și de taxonomiile riguroase. Chiar zilele trecute, căutând Într-un sertar uitat dintr-un mic muzeu al cărui custode sunt, am dat peste o scrisoare. Era din partea unui binecunoscut expert În ferigi din epoca victoriană și privea cele aproximativ douăzeci de specimene pe care acesta le primise din Dorset - toate, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
le-a deschis seiful. Unul dintre spărgători l-a adormit pe director cu un baston în scăfârlie, iar ceilalți doi au înșfăcat saci cu bani adevărați și s-au îndreptat spre ușă. Între timp șoferul intrase în bancă și golise sertarele funcționarilor de la ghișee. Apoi i-a mânat către seif, i-a pocnit în cap, și i-a lăsat inconștienți, după care a închis ușa seifului și a încuiat-o. Când o mașină de patrulare a poliției de la secția Hollywood, alertată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
întuneric spre ușa pe jumătate deschisă a dormitorului și am pipăit peretele, căutând un întrerupător. Am găsit unul și l-am apăsat. Am luminat un pat nefăcut, patru pereți decorați cu steaguri japoneze și un scrin mare, ponosit. Am deschis sertarul de sus și am dat cu ochii de trei pistoale nemțești Luger, încărcătoare de rezervă și o grămadă de gloanțe împrăștiate. M-am amuzat copios de gusturile lui Johnny Axă. Apoi l-am deschis pe cel din mijloc și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Sclavele infernului sau vreo legătură cu Duke Wellington, o mină de aur - bice ca în remarca legistului „urme ușoare de bici“, ca ceea ce era îndeajuns ca să-l salt pe Johnny Vogel drept suspectul numărul unu în cazul Dalia. Am închis sertarele, am stins lumina, m-am dus înfiorat în camera de zi și am aprins lampa, după care am deschis agenda telefonică. Numărul lui „Tati și mami“ era GRanite-9401. Dacă nu-mi răspundea nimeni, a doua intrare prin efracție urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
uniformă, în haine civile și în poziție de drepți, împreună cu restul promoției din 1925 a Academiei. În dreptul peretelui din fund era un birou cu fața la o fereastră acoperită cu draperii de catifea, un scaun cu pivot și un fișet. Am deschis sertarul de sus și am dat de bibliorafturi inscripționate „Raport de informații - Fraude și înșelătorii“, „Raport de informații - Jafuri“, „Raport de informații - Spargeri“, toate având dactilografiate pe cotor nume de persoane. Vrând să le găsesc un numitor comun, am verificat primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
federale. Dar nimic despre Johnny Vogel, Charlie Issler sau Betty Short. Am răsfoit alte paisprezece dosare și am găsit în fiecare dintre ele același rapoarte financiare mâzgălite pe margini. Am memorat numele de pe cotorul fiecărui biblioraft, apoi am trecut la sertarul de jos. Pe ultima filă din dosar era scris „Rap. contravenient cunoscut - Departamentul Moravuri“ și am înțeles că am dat lovitura. Prima pagină descria în detaliu arestarea, modus operandi și cariera de mărturisitor a lui Charles Michael Issler, bărbat alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am făcut fărâme. Am răsturnat măsuța de cafea cu picioarele în sus și am folosit-o drept berbec, spărgând fereastra din față, după care am trântit-o pe verandă. Am adunat în șuturi covoarele în grămezi dezordonate, am tras afară sertarele, am dărâmat frigiderul și m-am năpustit cu un ciocan asupra chiuvetei din baie. Am dat în ea până când s-a desprins de țevi. Mă simțeam ca după un meci de zece runde desfășurat în forță. Când mi-am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
făcea curat la biroul Personal și am încercat varianta a treia. Bătrânul a ascultat aiurelile pe care i le-am îndrugat, a primit cei douăzeci de parai, mi-a deschis ușa și m-a condus la un fișet. Am deschis sertarul pe care scria MUNCA ÎN FOLOSUL SOCIETĂȚII - JUMĂTATE DE NORMĂ, am scos lupa și bucata de lemn cu amprentele și... mi-am ținut respirația. Tilden, George Redmond, născut la Aberdeen, în Scoția, în data de 4.03.1896, 1,82
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la mijloc. Amprentele de la mâna stânga și de la dreapta în josul paginii: una, doua, trei, patru, cinci, șase, șapte, opt, nouă puncte perfect compatibile - trei pentru condamnare și încă șase pentru un bilet către camera de gazare. Salutări, Elizabeth! Am închis sertarul, l-am mai mituit pe bătrân cu încă zece parai, ca să-și țină gura, mi-am strâns trusa de probe și am ieșit. Am marcat momentul: ora 8.10, în seara zilei de miercuri, 29 iunie 1949, seara în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Nu, dragă Daniel, uitarea e indivizibilă. Ceva mai târziu, când a descoperit că i se umblase prin lucruri, mi-a încredințat mie jurnalul, rugându-mă să-l păstrez. N-am avut curiozitatea să-l răsfoiesc, l-am aruncat într-un sertar și l-am lăsat acolo. Abia după moartea lui Dinu l-am citit și am descoperit parcurgând însemnările din acest caiet de matematică, uzat, cu foile asprite de umezeala care s-a uscat, cât de simplist îl judecasem pe acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]