5,259 matches
-
înalță pe „scări de flori". Toate aceste „corespondențe arhitectonice mitice" care „înalță în ceruri palatul și doma ca tainice echivalențe ori prelungiri ale cetăților și templelor dacice" fac posibilă comunicarea între cer și pământ. Izvorâte dintr-o „memorie ancestrală", ele simbolizează tipul de spiritualitate dacică, deschis cunoașterii, motiv pentru care formele și structurile vizuale circumscrise acestui spațiu devin reprezentări simbolice ale infinitului, expresii ale aceleiași . O altă expresie poetică a dimensiunii infinite a naturii se poate regăsi și-n descrierea peisajelor
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
ca și arborele cu frunziș des și învăluitor unde se cuibăresc păsările și care rodește periodic, evocă imaginea arhetipală lunară a mamei fertile.” Simbol al dezvoltării unei familii, salcâmul face trimitere la mitul biblic al arborelui Iesei (Isaia,11,1-3), simbolizând șirul generațiilor al căror istoric ni-l rezumă Biblia și care va culmina cu venirea Fecioarei, a lui Hristos; se unesc, prin asimilare, ambele simboluri: al mesei, prin simbolul cinei celei de taină, și al copacului, prin simbolul crucificării. Familia
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
de mare artist. Vida Gheza a fost un om fără cultură specială de sculptor, dar lucrările lăsate de el,au o valoare artistică deosebită. Cine a văzut Complexul Monumentului Eroilor de la Carei, construit în memoria eroilor căzuți pentru eliberarea României, simbolizând data de 25 octombrie 1944, atunci când au fost înlăturate ultimele rămășițe ale armatei hortiste de pe pământul românesc, cred că are ce admira și este păcat să treci prin zonă și să nu te oprești să vezi o capodoperă concepută după
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
-ți fure admirația, încât să poți înțelege că a fost lucrat de o mână de om obișnuit. Monumentul de la Moiesei Dar să revin la complexul de la Moisei. Am urcat cele 44 de trepte pentru a ajunge sus la monument. Cifra simbolizează anul crimei, 14 oct.1944, când au fost uciși mișelește 39 de români și 3 evrei, aflați la muncă forțată în zonă. Oamenii au fost închiși în două case din Moisei, sat evacuat din zona frontului. Ușile celor două case
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
un cadavru nu a fost identificat. Locatarii comunei, în semn de omagiu, au ridicat o troiță în acel loc blestemat. După câțiva ani a fost construit un ansamblu de statui și simboluri ale obiceiurilor maramureșenilor, cu 12 coloane din piatră, simbolizând lunile anului. Ele erau așezate în cerc, simbolizând totodată și soarele. Unele coloane ne reamintesc de tragedii și personaje importante din Maramureș, altele de evenimente din zona Ardealului, precum cele din Trăsnea. Cine a auzit de ele sau de localitatea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în semn de omagiu, au ridicat o troiță în acel loc blestemat. După câțiva ani a fost construit un ansamblu de statui și simboluri ale obiceiurilor maramureșenilor, cu 12 coloane din piatră, simbolizând lunile anului. Ele erau așezate în cerc, simbolizând totodată și soarele. Unele coloane ne reamintesc de tragedii și personaje importante din Maramureș, altele de evenimente din zona Ardealului, precum cele din Trăsnea. Cine a auzit de ele sau de localitatea Ip, din zona Sălajului, din anul 1944. Referitor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
să-l argumenteze cu lux de amănunte prin reacțiile personajului personificat, ales ca pretext al demonstrației. Izolarea și reducția satirică a obiectului constituie un important proces de stilizare, prin care obiectul satirei este ridicat la rang de simbol. Astfel, Vulpea simbolizează viclenia dar și lăcomia, Corbul - tirania, Struțocămila - prostia etc. Victimă a unui astfel de proces reducționist al anamorfozei este Struțocămila, personaj care stârnește râsul tuturor prin prostia sa nelimitată. Violența anamorfotică a lui Cantemir construiește o mască grotescă, atât prin
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
de către cor și actorii mascați. Odată cu reapariția teatrului în Europa, prin intermediul misterelor medievale, a apărut un gen de decor simultan și simbolic. Dat fiind subiectul religios al pieselor, actorii evoluau în mijlocul unui decor format la stânga dintr-o gură de monstru simbolizând infernul, iar la dreapta de un soi de templu sugerând fericirea paradisiacă. Se realiza astfel o alegorie vizuală ce prezenta, simultan, cei doi poli metafizici între care se situa existența omului. „Tipul decorului simultan - în care sunt vizibile, în același
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
convins că Negoițescu ar fi revenit, pe parcurs, asupra „dragonilor“ ce-i străjuiesc Autobiografia. Căci sugestii ținând de simbolismul universal planează peste întreaga lui confesiune. Un cuplu de dragoni care se mușcă reciproc ori un dragon ce își devorează coada simbolizează conflictul, urmat de conciliere, dintre două impulsuri contrare ale inconștientului. Iar pentru Jung - atât de bine cunoscut de autorul Strajei... -, dragonul, acoperit pe tot corpul, ca un cer înstelat, de nenumărați ochi, este o proiecție mitică a inconștientului, cu „luminișurile
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
liric, în versuri lascive, nu lipsite de ironia deprinsă poate de la acel Picasso ale cărui monstruozități mă făceau să mă înfior de plăcere, în adolescența mea atât de tulbure, de străină de lume: „Trei sâni avea femeia / Și pântecul metalic simbolizând pudoarea întâiului amor / Chema în ritm de jale săgețile cu miere“: opulență carnală, virginitate și viol. De Ion Barbu am luat cunoștință abia spre sfârșitul liceului, după Arghezi și Blaga. Prozatorii noi, G. Călinescu, Cezar Petrescu (Calea Victoriei m-a dat
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
probabil tot prin intermediul revistei L’Illustration, care, ea însăși atât de luxoasă, îmi nutrea tainicele impulsuri contemplative și unde m-au întâmpinat poate și figurile tinerilor (pe atunci) prinți Sufanuvong și Suvanafuma, frații inamici de mai târziu, ale căror nume simbolizau în mintea mea frumusețea trupească, asiatic senzuală, a adolescenților din întreg sud-estul continentului de la soare-răsare. Mă fascinau însă mai ales civilizațiile moarte, din regiunea babiloniană, adică dintr-o Asie ceva mai apropiată, cu folos cotropită odinioară de unul de-ai
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
face societate", în condițiile în care mondializarea și noile forme de organizare a muncii mai mult separă decât unesc oamenii. A spune: orașul este un laborator politic înseamnă a formula o propoziție situată istoric. La începutul secolului XX, atunci când orașul simboliza în Occident modernitatea și domnia individualismului, sociologii urbanului (Școala de la Chicago) îl considerau un laborator social. Orașul părea un obiect de studiu privilegiat pentru identificarea transformărilor liantului social în condițiile trecerii de la comunitate la societate, de la dezvoltarea agrară la dezvoltarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în restul orașului. Apartamentele erau mari, cu tot confortul modern al epocii. Era un paradis"117. O atmosferă asemănătoare de euforie a cuprins și primii locatari ai Lyon-ului care s-au instalat în 1966 în Minguettes. Blocurile de aici simbolizau opțiunile municipalității comuniste pentru habitatul colectiv și locuințele sociale. În 1967, un raport al orașului făcea aprecierea următoare: "Dacă orașul în curs de constituire nu este încă ideal din punct de vedere al locuințelor și echipamentelor, acesta oferă totuși avantaje
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să nu eșueze în misiunea sa în materie de echipamente publice"118. A conduce orașul însemna așadar a face să crească din pământ aceste noi cetăți "în care orașul era invitat să-și contemple modernitatea și forța"119. Marile ansambluri simbolizau accelerarea progresului tehnic și creșterea în putere a raționalității economice. Realizarea lor reprezenta un indiciu al mutației în desfășurare, de la ruralul artizanal la industria modernă. Vechea artă a constructorilor se pierdea în fața utilizării noilor materiale (betonul, oțelul, sticla) și a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care o simțim în acord cu aceea a lumii, determină mișcări variate ale spiritului și inimii; atunci resimțim frumusețea"137. Această transparență susținea predispoziția statului și a Mișcării moderne pentru forma urbană a marilor ansambluri. Universul urban raționalizat, funcționalizat, uniformizat simboliza un ideal de justiție (ceea ce este drept nu are de suferit dacă e transparent) și dezvolta un mecanism de autosupraveghere (panopticul). Ideea presupusă era aceea că, într-un astfel de cadru, modurile de viață devin ele însele transparente și raționale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de grija pentru binele public" (Carta de la Atena, articolul 93) 144. Planificarea urbană, măsură far a raționalizării dezvoltării urbane, a moștenit caracterul statal și centralizat al legii urbanismului din 15 iunie 1943. Pentru numeroși juriști specialiști ai orașului, această legislație simboliza, pe planul principiilor, victoria interesului general asupra intereselor private, a urbanismului statal asupra proprietății funciare. Dar, spre deosebire de pretențiile moderniste, statul de la Vichy se comporta mai mult ca un jandarm decât ca un pilot. Chiar dacă urbanismul a fost întotdeauna interesat de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Delegația Amenajării Teritoriului și a Acțiunii Regionale), înființată în 1963, a fost considerată figura emblematică a acestei reînnoiri a acțiunii publice, inspirată de administrarea de misiune. Trăgând învățăminte din limitele administrării tradiționale în tratarea problemelor legate de amenajarea teritorială, ea simbolizează învățarea unui nou mod de administrare pus în slujba unei adevărate filosofii a amenajării (politica metropolelor de echilibru), primul act veritabil al acestei "geografii voluntare" căutate după război. Din punctul de vedere strict al științei administrative, este discutabil să se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
decât o operă estetică, urbanismul trebuie să fie un fapt uman și civic. Într-o societate dominată de tendințe tehnocratice și birocratice, urbanismul reprezintă oportunitatea unei reintegrări civice a cetățenilor în oraș"176. Legea de orientare funciară (LOF) din 1967 simbolizează această voință de a modifica în profunzime maniera de a face urbanism, asociind concertarea și planificarea în același demers: "elaborarea conjugată". Această lege înțelegea să instaureze noi raporturi între stat, colectivitățile locale și persoanele de drept public și de drept
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
proclama un slogan din mai 1968. Excelentă rezumare. Empirismului bidon-ville-urilor, arhitectura contemporană nu a știut să-i răspundă decât prin formula "orașelor-bidon"2. Dintre relele puse pe seama urbanismului progresist, cel mai cumplit era, fără îndoială, cel referitor la stradă. Aceasta simboliza disprețul modernilor pentru moștenirea istorică a orașelor. "Sectarismul unui Le Corbusier subliniază Bernard Oudin -, escamota una dintre îndatoririle esențiale ale urbanismului: crearea unei legături între trecut și viitor"187. Dacă uneori trece prin nostalgia pentru orașul medieval, cu străzile sale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în mod plăcut locuințele."190 Orașul este "un tot", îi place lui Henri Lefebvre să amintească; o prea mare concentrare asupra habitatului generează o concepție atrofiată a acestuia, habitatul nu formează singur un oraș, ci un oraș-dormitor pradă plictiselii. Pentru că simbolizau ambiția de a crea un mediu înconjurător agreabil și igienic, spațiile verzi au fost cu regularitate avute în vedere în studiile critice la adresa urbanismului modern. Nu numai că aceste spații se arătau a fi un ersatz al câmpiei de la sat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tehnocratism, procedura orașelor mijlocii a repurtat un succes neîndoielnic pe lângă aleșii locali, până atunci iritați, în cadrul regional, de insistența pe participare pusă în act de administrația consultativă. Șaptezeci și trei de contracte au fost semnate între 1973-1979. Cu toate că politica contractuală simboliza sfârșitul proclamat al neîncrederii în stat și în capacitățile bazei, în special cele legate de folosirea fondurilor publice de către colectivitățile locale 292, ea apărea încă din anii 1970 ca o politică de inspirație iacobină ce viza descentralizarea. Miza acestei contrac-tualizări
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
categoria celor cu o situație precară sau a celor marginalizați, și pe cei cu salarii modeste, care nu mai dispun de veniturile cerute de piața imobiliară. "Habitatul devine, astfel, oglinda și barometrul transformărilor economice și sociale ale perioadei" 361. Locuința simbolizează în primul rând dificultatea de a îmbina performanța economică și solidaritatea. În problema politicii locuințelor, factorii economici și sociali par să devină din ce în ce mai ireconciliabili. Producția urbană pare a fi compartimentată între marile grupuri BTP și organismele HLM. Primii își selectează
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Profesioniștii urbanului caută mai degrabă să vândă imaginea orașului și să pună în valoare politica municipală, decât să integreze opiniile locuitorilor în elaborarea acțiunii publice. Persuasiunea primează în fața ascultării cetățenilor. Eficacitatea se împacă greu cu dezbaterea publică. "Interesul general urban, simbolizat de proiectul orașului subliniază Serge Wachter presupune realizarea unui consens care să nu fie afectat de procedurile de deliberare și de confruntările de idei și interese ale diferiților actori ai "jocului" municipal. În plus, mediul nesigur și oportunitățile în care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de muncă acolo unde locuiesc. În această nouă configurație urbană, clasele mijlocii pun mai multe probleme decât soluții privind edificarea coeziunii sociale. În epoca industrială, "mijlocizarea" societății apărea ca un mod de dezamorsare a antagonismului dintre capital și muncă. Ea simboliza victoria Statului-providență asupra luptei de clasă, iar noile clase mijlocii salariate, distincte de vechea clasă mijlocie comerciantă mai conservatoare, încarnau adevărații agenți ai transformării societății. Votul protestatar periurban, așa cum am menționat mai înainte, lasă să se întrevadă astăzi ostilitatea claselor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
celor șase state europene. Imperiul carolingian rămâne astfel de referință pentru Europa unită, cronicarul Angilbert denumindu-l pompos pe regele franc Carol cel Mare „conducătorul adevărat al Europei” (Fondation Robert Schuman, 1993, 22). Încoronarea lui la Roma, în anul 800, simbolizează faptul că Dumnezeu i-a conferit stăpânirea asupra tuturor frontierelor Europei. Acum s-a născut ideea despre Respublica christiana reprezentată de o Europă formată din mai multe regate barbare, creștinismul alcătuind liantul puternic al acestora. Prin intermediul religiei creștine se reeditează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]