5,503 matches
-
asistență din partea conducătorului. Cele trei situații ilustrează practicarea a trei stiluri de conducere pe care Lewin, Lippitt și White le‑au denumit autoritar, democrat, liber (laissez‑faire). Nu ne propunem caracterizarea fiecăruia dintre aceste stiluri de conducere, încercăm doar să sintetizăm și să condensăm o mare cantitate de informație în tabelul următor care va contura, pe de o parte, specificul fiecărui stil de conducere și, pe de altă parte, principalele efecte pe direcția câtorva parametri. Tabelul 1 Deși cercetările lui Lewin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Manageri și lideri: sunt ei diferiți?”, recurgând la un sistem de criterii în funcție de care se fac analiza și caracterizarea liderilor și managerilor, el a ajuns la concluzia existenței unor diferențieri majore între cele două categorii de conducători. În tabelul 7 sintetizăm concepția lui Zaleznik. C.M. Watson (1983), aplicând procedura celor 7S (strategie, structură, sistem, stil, staff - echipă de conducere, skills - abilități complexe, scopuri împărtășite), ajunge la concluzia că liderii se orientează mai pregnant spre ultimii 4S: stil, staff, skills, scopuri împărtășite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau holistică a liderului față de subordonații săi. În unele organizații, liderii consideră că informarea asupra circumstanțelor personale ale fiecărui angajat nu se încadrează în atribuțiile lor, în timp ce, în altele, tocmai o asemenea implicare devine parte importantă a rolului de lider. Sintetizând cele șapte dimensiuni, Ouchi și Jaeger au descris tipul A (american) și tipul J (japonez) de leadership pe care le prezentăm în figura 26. Figura 26 - Tipul A și tipul J de management În leadership‑ul de tip A, controlul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
diferă în mod pregnant sunt tipurile de scopuri urmărite de fiecare, ca și procesele prin care conducătorii își motivează subordonații. O analiză comparativă a leadership‑ului tranzacțional și transformațional o întâlnim la o serie de autori (House, 1996; Bass, 1998). Sintetizând, desprindem două dimensiuni ale conducerii tranzacționale și patru dimensiuni ale conducerii transformaționale. Dimensiunile conducerii tranzacționale sunt următoarele: # - răsplata contingentă (în conformitate cu efortul cheltuit și cu nivelul de performanță atins); - conducerea prin excepție (liderul intervine numai atunci când lucrurile merg prost și standardele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Slocum și Woodman, care fac această afirmație, arată că problemele etice influențează deciziile luate de angajați în decursul unei zile, iar unele caracteristici ale lor fac dificile alegerile între „bine” și „rău”. Autorii prezintă un tabel sinoptic în care sunt sintetizate 26 de dileme etice, așa cum au fost ele furnizate de 711 companii investigate. Cei trei autori propun, în continuare, cinci întrebări (ce este intensitatea etică?; care sunt principiile deciziilor etice?; cine este afectat?; care sunt beneficiile și costurile?; cine are
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prezentate a contribuit la elucidarea și înțelegerea unuia sau mai multor aspecte, a unuia sau mai multor componente și mecanisme ale satisfacției muncii. Fără îndoială că pentru o viziune complexă asupra satisfacției ar fi necesară o teorie care să le sintetizeze și integreze pe toate. Cum până acum o asemenea teorie nu a apărut, ne mulțumim să prezentăm un tabel sinoptic al celor patru teorii care precizează sursa satisfacției, suportul empiric al teoriei și aplicabilitatea organizațională a teoriei (apud Muchinsky, 2000
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivelul intraorganizațional al conflictului. De data aceasta intră însă mai pregnant în joc elementele strict organizaționale (statute și roluri, structuri, activități specifice, norme și reguli) cu extensii foarte largi și, mai ales, cu efecte, mult mai puternice. Robert Miles (1980), sintetizând literatura de specialitate, găsește șapte surse majore ale conflictului: interdependența sarcinilor (indivizii sau grupurile depind unii de alții în satisfacerea muncii lor, își elaborează expectații reciproce care, nu de puține ori, sunt nerealiste, fapt care se convertește într-o sursă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acestei etape − diminuarea raționalității normative -, încep să reintroducă în studii variabilele sociopsihologice omise până acum. Se trece în felul acesta la o nouă psihologie socială a negocierii. 6.1.3. Etapa renașterii abordării psihosociale a negocierii Bazerman et al. (2000) sintetizează patru direcții de cercetare apărute în cadrul acestei etape. O primă direcție de cercetare se referă la reafirmarea rolului relațiilor sociale în negociere. Deși o asemenea problematică a făcut obiectul de studiu al primei etape, de data aceasta ea este sistematizată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cognitiv-comportamentale • tehnici de relaxare Scop: autovindecarea. • tehnici de autoterapie Scop: asigurarea unei mai bune adaptări. • schimbarea ocupației sau organizației Tabel 17.1 − Principalele modalități de management al stresului organizațional Un tabel sinoptic își are virtuțile, dar și limitele lui. El sintetizează și sistematizează o mare cantitate de informații, dar în același timp schematizează foarte mult și, implicit, sărăcește fenomenul avut în vedere. Bineînțeles că strategiile de gestionare a stresului sunt mult mai numeroase decât cele cuprinse de noi în tabelul respectiv
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
relativ ușoare a celor două concepte. Pe de altă parte, propun și ușoare diferențieri în interiorul fiecăreia dintre categoriile respective, deschizând în felul acesta posibilitatea stabilirii unei palete largi și variate de manifestări particulare ale workaholism-ului și nonworkaholism-ului. Tipologia lui Outer sintetizează poate cel mai bine aceste semnificații. Într-adevăr, ea reușește să diferențieze workaholicii veritabili (patologici) de workaholicii de mijloc (middle workaholics), de persoanele care nu au atins încă pragul patologic, dar care își controlează din ce în ce mai puțin pornirea spre muncă, se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a copilului deficient de auz se impun anumite cerințe (referitoare la modul de organizare a clasei, la metodele de prezentare a conținutului si formele de comunicare utilizate la nivelul clasei) care trebuie respectate de către cadrul didactic. Aceste aspecte au fost sintetizate de către Alois Gherghuț<footnote Neamțu, C., Gherghuț, S., Psihopedagogie specială. Ghid practic pentru IDD, Editura Polirom, Iași, 2002, pp.222- 223 footnote> în modul următor: a. așezarea băncilor elevilor în formă de „U”, scaunul profesorului fiind situat la aceeași înălțime
Atitudini necesare profesorilor ?n comunicarea cu copii/tinerii deficien?i de auz by Daniela Anton () [Corola-publishinghouse/Science/84047_a_85372]
-
o societate intrinsec rasistă”) este mai Întâi că rasismul nu poate fi eliminat fără o transformare radicală a societății În toate componentele sale. Apoi, că lupta care trebuie dusă tinde să se confunde cu procesul revoluționar și că mobilizarea antirasistă sintetizează sau rezumă toate mobilizările socio-politice: rasismul explică totul (tot ce merge prost și tot ce rănește), iar antirasismul Înlocuiește tot ceea ce rămâne. În sfârșit, această viziune holistă sau puternic sociologizantă („Societatea este rasistă”) ocultează orice diviziune socială ireductibilă la opoziția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
caută în permanență să descopere istoria naratorului. Ajungem astfel la următorul aspect important ce trebuie luat în considerare: complexitatea fiecărei povești a vieții. O formă de interpretare a poveștilor vieții este să încercăm să înțelegem modului în care oamenii organizează, sintetizează și prezintă evenimentele, circumstanțele și percepția vieții lor. Se percep pe ei înșiși clar sau vag? Poveștile lor ne spun cine cred ei că sunt? Ne spun cuvintele, tonul, starea de spirit și stilul ceva despre povestitori? Poveștile exprimă clar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
și a unui mod de investigație propriu, analiza discursului rămîne deschisă către o pluralitate de abordări, printre care cea sociolingvistică, psiholingvistică, pragmatică, semiotică, argumentativă, ceea ce confirmă multitudinea formelor de analiză la care se pretează discursul. P. Charaudeau și D. Maingueneau sintetizează definițiile analizei discursului din perspectiva relației dintre text și context, excluzînd direcția pragmatică asupra enunțurilor decontextualizate. Astfel, analiza discursului poate fi definită ca studiu al discursului (pentru Teun van Dijk, D. Schiffrin, John J. Gumperz ș. a.), ca studiu al conversației
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
putea spune... etc. Desigur, asemenea mijloace apar îndeosebi în cazul discursului dialogic, însă sînt folosite destul de frecvent și în alte categorii de discurs, fiindcă opinia, atitudinea și voința vorbitorului se manifestă explicit de foarte multe ori și în forme variate. Sintetizînd, se poate aprecia că a n a l i z a d i s c u r s u l u i identifică mai multe niveluri și maniere de concretizare a principiului individuației: 1) ca manifestare a creativității specifice limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pierzînd proporțional din siguranța pe care o conferă cifrele, înspre analiza fenomenelor observabile (raport pertinent de mărturie), a discursurilor vizate (raport de ilustrare), a faptelor explicative (raport de interpretare), pentru a le îngloba în final într-o teorie, menită să sintetizeze explicația prin relațiile de structurare. Studiile de lexicometrie își dovedesc utilitatea la ora actuală în cadrul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i pentru o mai bună înțelegere a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
München, 1992; ediția a doua, 1994. 23 Jean-Michel Adam, Lingvistică textuală. Introducere în analiza textuală a discursurilor, traducere de Corina Iftimia, Institutul European, Iași, 2008 (ediția originară, în franceză, a apărut în 2005). 24 Ibidem, pp. 46-47. 25 Au fost sintetizate aici informații din următoarele lucrări lexicografice: DÉTRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. 26 BUSSMANN 2008, s.v. Diskursanalyse, Textanalyse. 27 VARO - LINARES 2004, s.v. Análisis del discurso, Análisis del texto. 28 CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, Avant-propos
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sfera publică, legată de politică și muncă. Excepția în acest caz este România în cazul căreia religia mai are un cuvânt de spus în alegerea unei slujbe. Și în acest caz România se dovedește a fi un outlier în regiune. Sintetizând, se poate spune că secularizarea a afectat puternic cele mai multe țări ex-comuniste, și cu precădere spațiul public al acestor societăți. În cele mai multe dintre aceste societăți valorile religioase nu mai exercită nici o influență asupra valorilor politice, valorilor din sfera muncii și asupra
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
protecție și stabilitate într-un context social supus multiplelor schimbări ce implică numeroase riscuri. Într-o societate în care se petrec transformări profunde, biserica reprezintă un factor de stabilitate și furnizează protecție la nivel simbolic, promițând o viață mai bună. Sintetizând cele expuse anterior este de așteptata ca nivelul crescut al încrederii în biserică în România post-comunistă să fie rezultatul unei combinații de factori de ordin individual, cum ar fi credința religioasă crescută, orientarea ideologică, insatisfacția față de funcționarea celorlalte instituții ale
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
afla. Deși continuă să producă unii produși caracteristici celulelor diferențiate din care descind, celulele maligne pierd multe dintre trăsăturile caracteristice acestora. Astfel, celulele maligne care apar în țesuturile endocrine continuă să secrete hormoni ca și celulele normale, după cum celulele care sintetizează anticorpi pot continua să producă anticorpi, chiar și după ce au suferit transformarea malignă. Dar, cel mai adesea, celulele maligne suferă un proces de dediferențiere, revenind la o stare nediferențiată, analogă celei de tip embrionar, ceea ce face ca în ele să
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pot continua să producă anticorpi, chiar și după ce au suferit transformarea malignă. Dar, cel mai adesea, celulele maligne suferă un proces de dediferențiere, revenind la o stare nediferențiată, analogă celei de tip embrionar, ceea ce face ca în ele să fie sintetizate proteine caracteristice țesuturilor embrionare, așa cum este alfa fetoproteina (AFP) sau antigenul carcinoembrionic (ACE). Astfel de proteine sunt produse în cantitate mare în cursul dezvoltării embrionare normale dar, pe măsură ce are loc diferențierea celulară, ele sunt produse în cantități din ce în ce mai mici. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de hamster chinezesc (CHO) supuse unor concentrații progresiv ridicate de mtx, devin rezistente la acest medicament citostatic, prin mutații care modifică activitatea enzimei dihidrofolatreductază (DHFR). Ca alternativă la modificarea activității enzimatice DHFR se înregistrează o creștere a cantității de enzimă sintetizată în celulă, prin amplificarea numărului de gene structurale dhfr. Amplificarea are loc cu o frecvență mai mare decât frecvența cu care apar mutațiile punctiforme în secvența genei dhfr care este între 10-4 și 10-6. Numărul de gene dhfr în linia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
esențială pentru replicarea genomului viral. Retrovirusurile defective codifică majoritatea etapelor ciclului de replicare: revers-transcrierea, integrarea, sinteza ARN și traducerea. Ele produc transformarea malignă a celulelor pe care le infectează, dar nu se realizează asamblarea de virusuri progene, deoarece nu se sintetizează proteine structurale pentru acest proces. Virionii progeni se asamblează numai dacă ocazional aceiași celulă este infectată cu un retrovirus cu genom viral complet, incluzând genele de replicare. Un asemenea virus are valoare de virus helper care suplinește deficiențele virusului defectiv
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN se dublează trecând de la 2C la 4C. Celula traversează apoi cel de al doilea gol sintetic al ciclului celular (G2) în care nu mai are loc sinteza de ADN, dar în care ea se pregătește pentru continuarea ciclului celular, sintetizându-și alte componente moleculare necesare realizării diviziunii celulare. Celulele care nu se mai divid (neuronii, de exemplu) rămân permanent blocate în G1 și dacă nu mai inițiază un nou ciclu celular se poate spune că ele se află de fapt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ciclină (Cdk). În condiții normale, celulele sunt blocate în G1 până ce sistemul reparator asigură repararea leziunilor din ADN. La rândul său, activitatea Cdc2 este esențială în derularea ciclului celular. Printr-un mecanism necunoscut încă, leziunile din ADN stabilizează proteina P53 sintetizată sub direcția genei p53. Această proteină activează gena WAF1, codificatoare a proteinei P21. Proteina P21 se leagă la complexul Cyc/Cdk blocând activitatea kinazei, activitate necesară celulei spre a trece din stadiul G1 în stadiul S al interfazei (fig. 18
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]