5,527 matches
-
pe care îl implică, căutând să surprindă cu o anumită certitudine corelarea. Ipoteza trebuie să fie verificabilă (la capătul cercetării, o vom confirma sau infirma). Este de preferat să cautăm date care s-o invalideze, să căutăm ipoteze rivale, contraipoteze. Sociologii sănătății acceptă pluralitatea metodologică. Metoda inductivă surprinde dinamicile microsociale, analizele calitative dau seama de procese în desfășurarea lor, analiza discursului permite construirea reprezentărilor realității, toate fiind la fel de legitime ca și statisticile etc. Sociologia este "supusă unor reguli cărora se supun
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
capabile să dea seama de un vast număr de fapte observabile empiric și susceptibile de a fi refuzate de modele mai puternice, care se supun acelorași condiții de coerență logică, de sistemicitate și falsifiabilitate empirică ... O zi tipică din viața sociologului, cu tatonările sale, cu analizele sale statistice, cu lecturile din articolele de specialitate și discuțiile cu colegii, seamănă foarte mult cu cea a unui savant obișnuit"396. Deși mulți afirmă că esențiale sunt observația și chestionarul, nu există restricții sau
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de folos să ne punem în locul celor care ne răspund, în locul celor cu care dialogăm, pentru a încerca să vedem cum am reacționa noi înșine într-o atare situație. Acest fapt ne poate ajuta să construim ghidurile instrumentelor de cercetare. Sociologii cu experiență indică folosirea triangulării (să culegem informații de la indivizi diferiți, în situații diferite, cu tehnici diverse). Urmărim să pricepem situații particulare și indivizi în situații, nu numai socialul cu "rază medie" sau de mare cuprindere. Facem analiza datelor culese
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
privind raportul dintre cultură și formarea personalității, privind "hipersocializarea" în comunitate și societate, construcția sinelui în relație cu celălalt (G. H. Mead), construcția identității într-un spațiu-timp intergenerațional, în care oamenii sunt în interrelații, interacțiuni și-și urmează traiectoria biografică. Sociologii ne spun că oamenii sunt membri constrânși și abilitați de către societate, sunt autonomi, liberi, responsabili atât timp cât respectă reguli, norme, legi. O schemă utilă pentru inteligibilitatea procesului educațional include: tipurile de societate, tipurile de comunitate în care se face educație, făcând
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
atitudinile, comportamentele egoiste și sunt încurajate cele altruiste. "A acționa moral nu înseamnă doar să respecți disciplina, să fii atașat grupului, ci să te supui regulilor, să te atașezi idealului colectiv, să ai conștiința clară a motivelor comportamentului zilnic"408. Sociologul Pierre Bourdieu consideră societatea un sistem de câmpuri (al economicului, al politicului etc.) și piețe pe care se schimbă bunuri diferite, în care mizele sunt specifice. Cei care vin pe aceste piețe au "capitaluri" (economic, cultural, social, simbolic) diferite. Mai
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
impulsivitate, de deficiențe ale gândirii, limbajului, memoriei, de lipsa motivației intrinseci. Copilul care trăiește în izolare prelungită poate ajunge retardat mintal, copilul timid nu se poate exprima, chiar dacă și-a pregătit lecțiile. Au probleme copiii fără încredere în ei, autiști. Sociologii pun "cauzele" eșecului pe seama mediului familial, școlar, comunitar, societal. Elevul fără "cei 6 (7) ani de acasă" întâmpină dificultăți la școală. Copilul stă la școală circa 6 ore/ zi, iar restul timpului îl petrece în familie. Copilul capătă încredere în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
etnice sau a unui popor, datorită faptului că nu au țară proprie, că nu pot trăi în ea (datorită regimului comunist, de exemplu), că au ales singuri alt loc și mod de viață (n.a. conform DEX). 4 Afirmă Saskia Sassen sociolog și economist american, specialist în tematica mondializării, profesor la Universitatea din Chicago și la London School of Economics în "L'émergence d'une multiplication d'assemblages de territoire, d'autorité et de droits", în Les sciences sociales en mutation, PUF
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acțiunii sociale, precum și numeroasele lucrări din colecția "Argumente-Sonderbände". Bund Demokratischer Aerzte (Asociația medicilor democrați) s-a angajat încă în 1981 în alegerea medicilor militanți în instanțele oficiale ale profesiei. 329 Exemplu, în proiectul Ulm, trei domenii sunt de interes pentru sociologi și puterea publică: personalul spitalului, pacienții, comunicarea. Sunt identificate exigențele instituției la spitalizare, așteptările pacienților, comunicarea în situații de risc etc. 330 Cei care au studiat constrângerile au evidențiat: constrângeri ce țin de "evenimentele vieții" (de exemplu, pierderea unei persoane
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
investigatori sociali", ar deține o poziție privilegiată care să le permită o cunoaștere a realității liberă de orice influență ideologică este una dificil de susținut. Și asta e cu atât mai vizibil în contextul în care sarcina unui astfel de sociolog al cunoașterii ar fi aceea de a realiza o sinteză "adevărată" (în sensul coerenței sale) a tuturor perspectivelor (astfel încât să rezulte un "tot comprehensiv"), fără a se implica el însuși în mod partizan. Totuși, Mannheim subliniază că o astfel de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conceput la modul socio-cultural, se insinuează în acest proces de cunoaștere a realității. Deși este accesat de fiecare individ în parte, acest proces este condiționat de mecanismele proprii unei ordini sociale date. O astfel de idee nu apare numai la sociologi precum Berger și Luckmann. Referindu-se la constituirea socială a realității, anumiți teoreticieni sociali contemporani, precum Castoriadis, sunt interesați să releve mecanismul procesului de semnificare socială prin care indivizii ajung să cunoască realitatea. În această direcție, este subliniată puterea pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sfârșitul ideologiei" se regăsește la nivelul premiselor lor, care, deși clar definite, sunt discutabile. Astfel, se susține că "premisele cele mai evidente sunt legătura dintre ideologie și totalitarism, formulată de câțiva teoreticieni politici proeminenți ai perioadei imediat postbelice, și încercarea sociologilor de a opune ideologia științei"458. Din acest punct de vedere, Daniel Bell poate fi înscris alături de alte figuri importante alte filosofiei și teoriei social-politice, cum sunt Friedrich von Hayek și Hannah Arendt într-o tradiție care, operând cu un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
științelor naturii, este în mod indisolubil socială. Prin urmare, numai un efort interdisciplinar poate să dea seama de noua formă a cunoașterii umane. Este vorba de o cunoaștere care nu mai reprezintă doar apanajul "experților" fie aceștia filosofi ai științei, sociologi ai cunoașterii sau, efectiv, oameni de știință -, ci se deschide spre public și permite participarea unor segmente sociale diferite, eterogene, precum "(...) creatorii de politici sociale, feminiștii, activiștii politici, profesorii, jurnaliștii, ca și teoreticienii politici ori economiștii implicați administrativ, oamenii de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Așa cum subliniază Alan Scott, "odată ce am renunțat la speranța adevărului absolut, rămâne posibilitatea unei sinteze a ceea ce este adevărul în ideologiile existente. Într-adevăr, recunoașterea relativității credințelor este cea care ne deschide această posibilitate. Datorită sensibilității istorice și auto-reflexivității sale, sociologul e într-o poziție specială vizavi de acest proiect" (Alan Scott, op. cit., p. 49). 118 Paul Ricoeur, op. cit., p. 205. 119 Idem, p. 275. 120 Ibidem, p. 279. 121 Ibidem, p. 280. 122 O excelentă analiză, pe urmele lui Mannheim
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ricoeur, op. cit., p. 206. 135 Idem, p. 207. 136 Ibidem, pp. 204-205. 137 Karl Popper, "Logica științelor sociale", în volumul În căutarea unei lumi mai bune, Editura Humanitas, București, 1998, p. 81. 138 Așa cum indică Raymond Boudon, "conform opiniei acestui sociolog, trebuie să se distingă enunțurile universale (de exemplu: "2 + 2 = 4") de enunțuri pe care le numește relaționale (de exemplu "încasarea de dobânzi la un împrumut este un lucru bun"). Numai explicarea celui de-al doilea tip de enunț ține
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
spațiului geografic respectiv și oamenii care l-au locuit de-a lungul vremii. Specialiștii implicați în acest studiu sunt, în primul rînd, lingviștii, pregătiți să „devoaleze“ istoria cuvintelor implicate în procesul devenirii numelor de locuri, dar și geografii, istoricii, etnologii, sociologii, demografii etc., în a căror sarcină și competență stă descoperirea amănuntelor sociogeografice care au determinat sau au facilitat folosirea cuvintelor respective pentru denominarea topicului în cauză. Așadar, toponimia (sau topomastica), disciplină lingvistică avînd ca obiect studiul numelor de locuri, este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
său. Fiind mai apropiate de cuvintele comune care denumesc aspecte geografice și avînd frecvent implicații sociale, istorice, etnografice etc., numele de locuri sunt mai potrivite pentru cercetările interdisciplinare, fiind studiate în primul rînd de către lingviști, dar și de către geografi, istorici, sociologi, etnografi etc. E drept că și numele de persoane constituie obiect de studiu pentru cercetătorii literari (numele personajelor literare pot avea relevanță estetică, socială, culturală etc.). De altfel, numele de persoane sunt implicate în formarea numelor de locuri într-o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
inima omenească și să descopere firea și viclenia oamenilor". Același talent îl admiră la pictorii venețieni contemporani, în special la Canaletto, Guardi, Longhi, care au o "manieră originală de a exprima pe pânză caracterele și pasiunile oamenilor". Această privire de sociolog pe care Goldoni o ațintește asupra societății italiene a timpului său îi dictează noua sa lectură a lui Molière din care apreciază în mod cu totul deosebit Mizantropul. Așa cum va face mult mai târziu Planchon, el citește, în teatrul lui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acestora și a satisface spiritul omenesc. Pierre Brunel urmează raționamentul lui Durkheim în explicație, deși cu o viziune pesimistă asupra importanței miturilor: "Religiozitatea poate exista și în afara instituțiilor specializate, a recunoașterii formale a unei divinități sau a unui panteon. Marele sociolog Emile Durkheim susținea teza conform căreia religia exprimă societatea, îi asigură coerența, exercitând asupra membrilor săi o constrângere reală, dar difuză și garantează o tradiție unitară. Religia "programează" comportamentele umane, îndeamnă ființele să-și pună întrebări în aparență imposibile, pentru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
483 Arthur Asa Berger, Mediatribes Making Sense of Popular Culture, The Mass Media, p. 382. 484 Ibidem, p. 382. 485 James Heilbrun, The Competition Between High Culture and Popular Culture as Seen in the New York Times, p. 31. Dacă unii sociologi vorbesc de principiul "cu cât mai mult, cu atât mai mult", referindu-se la implicarea în activități culturale (cu cât cineva participă la o activitate culturală, cu atât e mai probabil să se implice și în altele), după explozia din
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
polițistul de pe stradă, și caută să-și reprezinte cum vor acționa hotărârile luate asupra țăranului Isidor sau asupra muncitorului Onufrie.“ Ceea ce nu vrea să spună altceva decât că Lenin a fost un istoric, un romancier, un poet, iar nu un sociolog sau un ideolog, un om de stat, iar nu un simplu politician.] A trăi în istorie și a trăi istoria, a mă face în istorie, în Spania mea, și a-mi face istoria mea, Spania mea, și cu ea universul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
51: „Prea mult vorbim de ei; tu-i vezi și treci“ (trad. G. Coșbuc). José Francos Rodríguez (1862-1931), jurnalist, scriitor, medic și politician spaniol. Horacio Echevarrieta (1870-1963), mare industriaș și om de afaceri basc. Gumersindo Azcárate Menéndez (1840-1917), economist și sociolog spaniol. Francisco [Francesc] Pi y Maragall (1824-1901), politician, istoric și eseist spaniol. Unamuno traduce literal textul grecesc al Rugăciunii Domnești, Mt., 6, 9-15, așa cum procedează și de-a lungul Jurnalului intim. „Su monte Mario“, în Odi barbare (1877, ed. def.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
binelui și a răului, Îngerul și diavolul, dar, În realitate, aveți un singur lucru: capacitatea de a imagina. Sper că ți-a plăcut acest discurs, pe care intenționez să-l prezint la următoarea Întrunire a Asociației Americane a Psihologilor și Sociologilor care va avea loc În martie, la Houston, Cred că va fi destul de bine primit. „Ce-ai spus?“ gândi el surprins. Cu cine crezi că ai vorbit până acum? Cu Dumnezeu? „Dar cu cine?“ Cu tine, bineînțeles. „Bine, dar tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Îi explic că el va fi viitorul președinte, așa că să fie atent cum se poartă-n societate, cum mănîncă, deoarece mănîncă cu bavețică. Nu poate invoca scuza că are numai doi ani. Deschid din nou aparatul și dau peste un sociolog marinar care explică cauza atacurilor haitelor de rechini din apele Floridei: Îi confundă pe Înotători cu focile. Mai ales labele, ochelarii și furtunul de scafandru Îi derutează, asemănarea e totală. Unde mai pui că rechinii nu văd bine și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de rechini din apele Floridei: Îi confundă pe Înotători cu focile. Mai ales labele, ochelarii și furtunul de scafandru Îi derutează, asemănarea e totală. Unde mai pui că rechinii nu văd bine și au și boală pe foci. Închid televizorul. Sociologul pare să fie Băieșu, În costum de scafandru cu balanță pe viață, pîndind cu ferocitate foca, mamifer acvatic din ordinul pinipedelor, cu corp fusiform și membre transformate În lopeți Înotătoare (Phoca). ÎMBLÎNZIREA VIERMELUI Am fost ultimul scriitor care-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tragă o palmă Patriciei. Bin Ishmael Îi face o injecție cu cronodină. Helga Micaleff e biochimistă. Are loc un alt atentat, asupra tau-cetienilor. Indowegiatuk e de negăsit. Atunci, Kay Îi propune lui Roald să emigreze pe Stellaris. Micky, care este sociolog și genial ca un uomo universale, descoperă că Stellaris a trecut În fruntea planetelor ocupate de oameni și propune un plan prin care să i se cedeze acest rang pe cale pașnică, iar pămîntenii să fie avertizați că vor locui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]