22,065 matches
-
respective, se găsește angrenat. Cu alte cuvinte, cel dedat somnului interzis eșuează să răspundă așteptărilor pe care societatea le are cu privire la el. Probabil îmi spun tot aici trebuie căutată cheia care să-mi permită să luminez cât de cât misterul somnului japonez. Ce așteptări, altele decât în cazul nostru, are societatea japoneză de la membrii săi, dacă dormitul în asemenea situații nu este condamnat? Nu știu dacă aș fi avut mijloacele să răspund singură la această întrebare dacă, iată, nu mi-ar
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ale japonezilor adormiți pe unde îi podidea nevoia), un studiu consacrat exact acestui subiect. Doi cercetători francezi de la Universitatea din Kyushu au realizat o anchetă interculturală, în rândul francezilor și al japonezilor, cu privire la obiceiurile de zi cu zi subsumate tematicii somnului (Gestionarea somnului în Franța și în Japonia: o anchetă-pilot de Jean-Luc Azra și Bruno Vannieuwenhuyse). Fără să pot rezuma întreaga analiză, extrem de elaborată, vreau să punctez anumite rezultate clarificatoare. Într-adevăr, raționamentul meu a fost confirmat. Așteptările/cerințele societății japoneze
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
adormiți pe unde îi podidea nevoia), un studiu consacrat exact acestui subiect. Doi cercetători francezi de la Universitatea din Kyushu au realizat o anchetă interculturală, în rândul francezilor și al japonezilor, cu privire la obiceiurile de zi cu zi subsumate tematicii somnului (Gestionarea somnului în Franța și în Japonia: o anchetă-pilot de Jean-Luc Azra și Bruno Vannieuwenhuyse). Fără să pot rezuma întreaga analiză, extrem de elaborată, vreau să punctez anumite rezultate clarificatoare. Într-adevăr, raționamentul meu a fost confirmat. Așteptările/cerințele societății japoneze, calificate drept
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
prezenței cât mai masive a individului în cadrul grupului respectiv, de unde și atitudinea total diferită față de cel care doarme în public. Există însă și un alt aspect, la fel de important, al problemei. Cumva, el este legat tot de ideea apartenenței la grup. Somnul este, în societatea noastră, un ritual prin excelență privat și normat a se desfășura în sfera restrânsă a cuplului (de aici și implicațiile erotic/maritale ale ideii de a "dormi împreună"). În Japonia, aceste granițe rigide nu există. Copiii dorm
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
coborâtă de pe Sirius-Vega, sau cel puțin așa susține iubitul meu, cu naivitatea poetului care hotărăște cu de la sine putere că, pe Sirius-Vega, ziua are patruzeci și opt de ore sau, poate, nouăzeci și șase. Am nevoie de douăsprezece ore de somn, pentru ca sângele meu de copil să mă reîntoarcă la viață, la o nouă zi care pentru mine este tot timpul aceeași. Am nevoie de trei ore pentru a face baie, de două pentru a mânca, de două sau de trei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
centrul unei bule eterne, nu pot nici măcar să-mi acord eroismul recuzării timpului. Pentru că nu am fost atinsă de el, dăruită sau blestemată cu această lipsă congenitală a unei forme apriorice de sensibilitate, o oroare care i-ar fi tulburat somnul bătrânului filosof. Vă întrebați cum am supraviețuit până în prezent, spre a vă încerca răbdarea cu aceste rânduri. Vă atrag atenția că, acum, vă țin de vorbă pentru a vă arăta că mult mai interesant decât această mirare cu caracter general
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în registrul opus, nefast, îl condamnă pe japonez la o aparență deficitară, pe vecie. Mânuite cu implacabilitatea formulelor rituale, aceste chei te remodelează fără drept de apel, oricât ai încerca tu să le denunți falsitatea, drept străinul arhetipal, zămislit în somnul colectiv japonez, de secole, cu precizia luminoasă pe care numai imaginile din vis o pot avea. Umilul, imperfectul, suferindul înveliș de carne pe care ai învățat să-l porți cu necesitate este retranscris conform unor stindarde celeste și o icoană
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
orice om se poate ascunde un neom. Norocel a ascultat zâna cu luare aminte și când aceasta a terminat de explicat s-a apropiat de ea, s-a așezat în genunchi, i-a sărutat mâna și s-a trezit din somn, astfel că visul a luat sfârșit. Pentru că era dimineață, a început a se pregăti de drum. Și-a făurit un băț zdravăn din lemn uscat de salcâm noduros și-a băgat în buzunar lanterna împreună cu câteva lumânări și o cutie
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
îi va da de mâncare? Și tot întrebându-se, l-a podidit plânsul. Guițatul de foame al lui Mozorel se auzea de departe. La un moment dat glasul nu i s-a mai auzit iar copilul a căzut într-un somn adânc. Noaptea a trecut repede și a fost trimisă pe alte meleaguri de o dimineață ce se anunța a fi plăcută pentru că a îndemnat păsările la cântat, cerul în albastru s-a curățat iar norii au plecat departe ca locul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
vântului creanga nu se mai legăna, dacă vântul spulbera, frunza nu mai cânta, așa că fagul încetul cu încetul în moarte intra. Costinel era tare necăjit pentru că nu mai avea, ce să-i dea de mâncare porcului. Pe gânduri stând, în somn intrând și lacrimi de pe obraz ștergând, cu fagul de vorbă intrând, în vis Costinel călătorind. Când dimineața s-a trezit, la poartă s-a dus, pe fag să-l întrebe, de ce-i face gândul gheme: -În primăvară, te-am curățat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
găsi o colibă și o iapă cu șase mânji mititei. Și merse crăiasa, merse până luna peste pământ se întinsese, plantele dormitau, copacii pe razele blânde umbra își desenau, animale peste tot mișunau iar păsările pe la cuiburi sporovăiau. După un somn profund, crăiasa a fost întâmpinată cu zâmbete molatice de flori și foșnet viu al pădurii. Își aținti urechile după tufișuri, când un cocoș dădu semnalul să anunțe că peste bătătură este stăpân și nu are chef de izbitură. Dacă totuși
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și deosebit de disciplinate. Odată cu apusul soarelui au ajuns într-o pădure în apropierea castelului Regelui Hapcău, unde au hotărât să poposească fiind obosite peste măsură. A doua zi, în timp ce zorii se grăbeau să vestească sosirea unei noi zile și când Somnul soarbe cu nesaț din dulceața Timpului care se grăbește să intre triumfal în orânduirea viețuitoarelor pământului, s-a dat atacul. Bătrânul Crai a condus un grup de fete la iatacul regelui. După o luptă pe viață și pe moarte între
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
acesta avea mult pământ și gospodărie frumoasă, gard în gard cu a lui Căiță. De ce are mult, omul vrea și mai mult, pentru că lăcomia, odată încolțită, crește și sufletul omului învrăjbește. Atunci omul nu mai are liniște, nu mai are somn și acestea două din urmă duc o luptă crâncenă cu inima omului, până în momentul în care acesta ori își vede în ceea ce crede săvârșit, ori inima se înnegrește și omul de viață se lipsește. Așa s-a întâmplat și cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
el și alegerea făcută de Căiță. -Atunci, în liniște și pe rând, să ne lăsăm în grija Buburuzei, a mai hotărât Căiță. -Fiecare va primi câte o porție de băutură din curcubețică. Nu vă speriați; la început o să vă fie somn; când vă veți trezi, veți fi invizibili. În afară de această băutură Trotinel va primi și o gustare din iarba fiarelor. Stăpâne, și tu vei urma același tratament, zise gărgărița către Căiță. -Nu mai înțeleg nimic, se plânse Zvârluga. De ce Trotinel va
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
bine. Fără ca acel concert minunat al păsărilor să se întrerupă m-am ridicat din acel loc unde mă așezasem, cu gândul de a încerca să văd cum arată măcar una dintre ele. În timp ce m-am ridicat, m-am trezit din somn ... Nu mă deranja că m-am trezit inopinat, m-a surprins faptul că, deși m-am trezit, auzeam afară același concert al păsărilor identic cu acel pe care l-am ascultat în vis. M-am deplasat către fereastră și am
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
care este în măsură să aline multe din durerile sufletului și corpului, să depășească unele situațiile dificile, să înfrumusețeze viața noastră cotidiană? Ce ar însemna viața fără râs, care pentru seriosul Immanuel Kant este unul dintre cele trei lucruri, împreună cu somnul și speranța, pe care cerul le-a dăruit omului pentru a-i compensa neliniștile vieții? Vom vorbi despre aceasta, în capitolele privitoare la sensul și fundamentul vieții. Pas cu pas ne continuăm urcarea spirituală, despre care vorbeam la început: acum
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
distrug sănătatea ducând o viața dezechilibrată: fumatul, alcoolul, drogurile, excesele de orice tip, lenea, boala psihică. Chiar dacă nu își distrug viața, este probabil că îi produc daune și o scurtează. Nu intenționez să ofer rețete pentru o alimentație și un somn sănătos, pentru menținerea liniei și bunăstării, deoarece o fac deja zilnic cei din mass-media. Desigur, faptul că mă mențin în formă practicând zilnic puțin sport, având o alimentație sănătoasă, consumând vin cu măsură și ducând în general o viață regulată
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
elimină "hormonii fericirii", endorfinele, cele ce relaxează. În ceea ce mă privește, râsului îi face concurență muzica, cunoscută ca cel mai dulce medicament. Pentru a echilibra grijile acestei vieți, cerul ar fi dăruit omului trei lucruri, cum afirmase chiar Kant: speranța, somnul și râsul. Speranța nu am abandonat-o niciodată, în ciuda tuturor problemelor mele cu Biserica. În casa noastră se râde des; în general cu toții avem o viață foarte grea, dar și fericită. Când am griji importante însă, rar pot dormi bine
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
născut multele și frumoasele concepții despre "lumea cealaltă", despre suflet și trup, cum și diversele monumente funerare și opere de artă. Creștinismul, vorbind despre moartea fizică a omului, o socotește nu ca o dispariție definitivă, ci pur și simplu un somn vremelnic, după care va urma strălucita înviere a tuturor corpurilor. Marele și învățatul Apostol Pavel vorbind despre cei morți zice: Fraților! Nu voiesc să nu știți voi despre cei ce au adormit (au murit), ca să nu vă întristați ca și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
credința Scandinavilor, Dumnezeu a dat oamenilor un suflet nemuritor și care are să trăiască în urma distrugerii lumii. Locuitorii din Valhala nu mor în luptele ce le fac decât a trăi din nou o viață nouă. Moartea lor scurtă ca și un somn ușor, nu le întrerupea deloc nemurirea. Asemenea este și cu viața celor osândiți. Religia păune ca o datorie bătrânilor, de a-și schimba rămășițele unei vieți aproape de a se stinge, pentru nemurirea ce li este făgăduită. Ceremonii la moarte. Scandinavii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
-i este rezervată în cer, dacă el va fi credincios. Această lume este câmpul în care semănăm pentru cealaltă. Aveți într-însa destulă odihnă spre a afla cui îi destinată fericirea eternă. Vița din lumea aceasta nu este decât un somn a cărui deșteptare este în cealaltă viață. În cer este un lăcaș destinat fiecăruia dintre noi, dar trebuie a umbla mult spre a ajunge acolo. Numai acela care a fost drept în noaptea lumii acesteia, și-a clădit o casă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
MIHAI EMINESCU, în poezie, ultima dorință: "Mai am un singur dor! În liniștea serii Să mă lăsați să mor La marginea mării. Nu voi sicriu bogat, Făclii ori flamuri Ci să-mpletiți un pat Din tinere ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape Să am un cer senin Pe-ntinsele ape...!" Sunt foarte rare excepțiile când cineva și-a formulat ultima-i dorință, în afară de sentimentul comun al societății, ca de pildă: "Las cu limbă de moarte, ca urmașii mei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
coborât. E vorba de niște oameni sus-puși. O treabă sigură, fără alte riscuri decât cele obișnuite... Pe bani frumoși. Căpitanul se uită la prietenul lui, interesat. În momentele acelea, cuvântul bani ar fi fost de ajuns ca să-l trezească din somnul cel mai adânc sau din beția cea mai cumplită. — Cât de frumoși? Vreo șaizeci de scuzi. În dubloni de patru. — Nu-i rău. Pupilele ochilor deschiși la culoare ai lui Diego Alatriste se micșorară. Trebuie omorât careva? Saldaña făcu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
lângă ceilalți. Casa - lucrul acesta l-am aflat mai târziu - avea trei asemenea saloane. Paturile erau așezate pe lângă pereți. Pe fiecare pat erau o saltea, un cearșaf, o pernă, două pături cu dungi albastre și un needucabil. Era ora de somn. După ce mi s-a arătat locul meu și m-am culcat, numărul paturilor și al needucabililor a devenit egal. Deasupra ușii atârna stema Västerbottenului, făcută din gips colorat: un ren măreț, cu coroană și copite roșii, gonind printre stelele Căii Lactee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ținea în legătură cu restul lumii, se duse să verifice dacă încuiase bine ușa de la intrare, apoi se trânti istovit și plictisit pe pat. Ar fi vrut să adoarmă, ca să uite de tot și de toate. Dar, în loc să se lase furat de somn și de vise, se pomeni gândinduse în continuare la viața sa de până atunci cu strângere de inimă, fiindcă avea sentimentul că ratase deja tot ce era mai important și mai de preț pentru un om. Chiar dacă el de-abia
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]