12,786 matches
-
cu celălalt picior pe cealaltă parte, ci cu amândouă picioarele de aceeași parte. El este înfățișat stând ca pe un tron; nu pe tronul slavei ci pe tronul smereniei, pe asin, animalul cel mai smerit socotit întotdeauna, față de cal, simbolul stăpânirii acestei lumi. La acest înțeles al șederii Mântuitorului pe asin ne conduc atât cuvintele Evangheliei, luate din prooroci (Isaia 62, 11; Zaharia 9, 9): "Bucură-te foarte fiica ionului, iată Împăratul tău vine la tine drept și biruitor, smerit și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
răsplată a nepatimirii, poartă a veacului ce va să vină. Și se vestește aceasta prin Lazăr, care se întoarce din străfundurile Iadului, sculându-se el din morți după patru zile, doar prin cuvântul și porunca lui Dumnezeu, Cel ce are stăpânire și putere asupra vieții și morții. Și copiii cântă imnuri înaintea Lui, iar poporul cel lipsit de răutate ÎI cântă, prin insuflarea Duhului Sfânt, pe Cel ce izbăvește din moarte, pe cel ce înalță sufletele din iad, pe cel ce
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
de îndeplinit și virtuțile sunt oare mai anevoioase decât răutățile? Eu nu văd că lucrurile ar sta astfel. Căci cel bețiv suferă mai multe necazuri din beție și cel neînfrânat mai mult îndură decât cel înfrânat, și cel lipsit de stăpânire decât cel înțelept, și cel ce caută cu ardoare să se îmbogățească decât cel ce trăiește cu cele ce îi sunt îndeajuns, și cel ce caută să se înconjoare pe sine de slavă (suferă mai multe) decât cel ce își
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
pe Fiul Care grăiește, și astfel Lazăr a fost înviat. 6. Priviți împreună-cinstirea si împreună-voirea, ce mari sunt ele! Pentru că înfățișarea era ca de rugăciune, din pricina mulțimii ce stătea împrejur, dar cuvintele nu erau ale unei rugăciuni, ci ale unei stăpâniri împărătești: "Lazăr, ieși afară!", și îndată cel mort de patru zile s-a înfățișat viu dinaintea Lui. Dar oare s-a făcut aceasta prin porunca Celui Viu sau prin rugăciunea Celui ce dă viață? Căci El a strigat cu glas
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
fetei venită din Grecia, Marianthi, de care tânărul student se îndrăgostește. Mărturisesc, că de foarte multă vreme nu am mai întâlnit un autor bărbat, care în proză, să reușească a transmite fiorii acestui sentiment atât de nobil, iubirea. „Amurgul pusese stăpânire pe parc, apele Someșului clipoceau între maluri, mirosea a sevă de primăvară. Ne așezăm pe prima bancă, învăluiți în albăstrimea înserării. Mâna Marianthei tremură ușor în mâna mea, la fel de tremurătoare. Ochii mei se scufundă în diamantele negre, amețitoare, ale ochilor
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
OPACĂ Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Evoluție. A lăsat în urmă șpanul Și prin fente populiste, S-a înșurubat golanul In hoții postdecembriste! Munca la mezat. Robi am fost sub stăpânire Si am ridicat edificii. Azi sub noua cârmuire, Ne-nbătăm cu artificii! Indolentul. Transparent ca o meduză, Cu privirea lui confuză Stâ cu zâmbetul pe buză Si te calcă...fără scuză! Speranțe înăbușite Construim și azi palate Din străine cărți de
SUB LUPĂ OPACĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378664_a_379993]
-
plece în cel mai scurt timp spre Ierusalim iar acesta care se interesase deja de rute îi spuse că găsise o caravană ce urma să plece curând într-acolo. Între timp, magistrul nu-și putea aduna gândurile și descumpănirea pusese stăpânire pe dânsul. Apoi se gândi să lase toate calculele pe care le știa spunându-și că trebuia să se gândească la altceva iar acel altceva erau tocmai veștile despre moartea și învierea lui Iisus din Nazaret, Fiul Celui Preaînalt. Abandonă
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
din secolul al VI-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul antic Callatis sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, macedonenilor, dacilor și ale romanilor, deveniți bizantini prin creștinare. Marele om de știință Vasile Pârvan a făcut numeroase studii și cercetări arheologice despre Mangalia, iar strada pe care ai venit tu poartă numele său. Acolo este și
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
veche. Cetatea a dispărut odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele al VIII-lea și al al IX-lea, fiind înlocuită cu o simplă așezare de pescari. Ea a fost parțial reclădită în secolul al XI-lea, odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar a dispărut din nou în 1225, arsă, de data aceasta de tătari, care și-au stabilit aici o tabără, crescând cai și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
masa-bar și m-am lăsat ușor în genunchi, înconjurându-i cu brațele picioarele și propunându-i în șoaptă, să rămână peste noapte la mine. Fără să aștept răspunsul, m-am ridicat încet și am îmbrățișat-o cald și tandru, punând stăpânire peste gura ei. Cred că nici nu avea intenția să răspundă ceva, căci s-a lăsat abandonată în brațele mele și în plăcerea sărutului prelungit. Nu s-a simțit deloc deranjată de faptul că mâinile mele nu mai erau cuminți
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
trăgea furios de nailonul voltei. Cu mișcări repezi l-am scos din apă și l-am aruncat în minciogul larg, fixat de strapazanul bărcii. Încet, încet, creștea greutatea capturată și minciogul se afunda tot mai adânc în apă. Ziua punea stăpânire peste întuneric. La orizont începu să apară soarele, ca o dungă de foc. Treptat, din adâncimea mării se ridica maiestuos un cerc imens de jar. Înainte de a se despărți de linia infinitului, cercul de foc avea forma unui glob de
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
fir, l-am înțepat și pe agresor. Parcă erau niște monștri în miniatură. Aveau gura mare ca știuca și dinții puternici, ascuțiți. Ei îți pot pătrunde foarte ușor în deget, dacă nu ești atent când recuperezi cârligul. Căldura a pus stăpânire peste liniștea mării, doar unduiri ușoare se vedeau deasupra apei. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
avu puterea sa meargă pînă la banca de lîngă școală și obosită se așeză ca o umbră, tinînd în mînă coronița aproape ofilită și cele trei fire de crini luate pentru tovarașa dirigintă. Zăpușeala zilei de vară începea să pună stăpînire peste toate ,dar nu îi putea usca obrajii de pe care se prelingeau încet lacrimile ,direct in podul palmei. Sarafanul albastru îi devenise - dintr-o dată -foarte drag. Îl mîngîia domol și îi întindea o cută imaginară. Își scoase cu o mînă
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
abținere de la violență asupra ființelor, reverență față de părinți, reverență față de preoți și asceți, supunere față de mamă și de tată, supunere față de bătrîni" (edictul IV); "amabilitate față de sclavi și servitori, [...] generozitate față de asceți și preoți" (edictul IX); pentru toate ființele "siguranță, stăpînire de sine, obiectivitate și amabilitate" (edictul XIII) [24]. Așa cum observă G. Pugliese Carratelli, "în lumea greacă a timpului, interesul stăpînitorilor și al filozofilor era îndreptat asupra problemelor asemănătoare cu cele pe care tradiția etică și religioasă indiană le-a pus
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
abia de au mai fost atinse de europeni" [121], [5 td]. După Alexandru, "statele grecești care s-au format după el în Asia sînt chiar dinastia sa... Pornind de aici, au luat grecii contact cu India și cu însăși China. Stăpînirea grecească s-a întins peste partea de nord a Indiei și Santracotto (Ciandragupta) a fost acela care a eliberat-o primul..." [122], [6 td]. În opera Ideea frumosului artistic (Partea I din Prelegeri de estetică) (îngrijită de H.G. Hotho, traducerea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
prin urmare, și-n acest caz se plutește în cea mai deplină nesiguranță. Atîtea discordanțe există în punctele cele mai luminoase ale istoriei Indiei! Cînd europenii au intrat în contact cu India, ei au gîsit acolo o mulțime de mici stăpîniri, în fruntea cărora se aflau prinți mahomedani și indieni. Și în unele și în celelalte domnea aceeași stare de lucruri; principii indieni se numeau Rajahi, cei mahomedani Nababi. Existau și familii conducătoare, unele mai vechi, altele mai recente; cele mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
capitolele I-II cuprind o analiză a temelor mutației fantastice în timp și spațiu, abordând teme ca: deschiderea într-un spațiu transcendent, transfigurarea edenică a realului, răsturnarea cronologiei, oprirea timpului, ieșirea din timp și spațiu, accelerarea timpului biologic, problema timpului, stăpânirea ritualică a timpului, irealitatea lumii (viața ca vis), fuziunea oniricului cu realitatea și visul; al treilea capitol cuprinde simbolistica camerei Sambô; iar capitolul al patrulea vizează o analiză psihologică a sindroamelor care intervin, aceasta pentru. Despre elementul irațional din ideea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
prima lucrare a lui Mircea Eliade în care fantasticul este provocat de intervenția activă, pregnantă a unor forțe exterioare lumii: strigoiul, iar în acest sens romanul a fost numit „jocul cu spaima“. Un conac din părțile Dunării se află sub stăpânirea vampirică a domnișoarei Christina, ucisă în timpul răscoalei din 1907. Strigoiul este atras de sângele celor vii și va fi răpus prin împlantarea unui fier în inimă. Filonul popular al romanului servește numai ca suport epic. De fapt, Mircea Eliade a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
rană pe care i-o făcuse ceasul; [aceasta se infectează] - n.n. M.V. - când a sosit doctorul, trăgea să moară. Un ceas care mușcă din carne, otrăvește, ucide...“. Simbolul este „ceasornicul, timpul care ucide, care nu ucideși toate celelalte porcării“. f) stăpânirea ritualică a timpului în: Secretul doctorului Hönigberger, unde se vorbește despre țara mitică Shambala = Agarttha = tărâmul nevazut, situat undeva la nordul Indiei. În jurul acestei țări miraculoase gravitează intriga, echivalentă cu destinul celor două personaje principale: doctorul Zerlendi, aflat pe calea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cunosc simbolul șarpelui, încercând să-i atragă lângă el: „D-ta știi câte simboluri se leagă de șarpe în credințele tuturor popoarelor...“. În credința populară, șarpele este un animal cu puteri magice, din multiplele sale însușiri o importanță deosebită având stăpânirea exercitată asupra timpului, capacitatea de netamorfoză și transformare în simbol erotic. Tot potrivit concepției populare, el devine mesager al dragostei, acționând prin vrajă la fata la care este trimis. Tot în această operă se recreează mitul androginului pe insula veșniciei
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Otomanii reacționează, ocupă și controlează Bulgaria și îi iau lui Mircea cuceririle recente. În 1394, ei încearcă să asedieze Bizanțul, apoi se reîntorc spre Țara Românească. După bătăliile de la Rovine, în 1395, și de la Nicopole din 1396, Dobrogea revine în stăpînirea lor, iar garnizoanele otomane ocupă punctele de trecere ale Dunării. Aceste schimbări antrenează un nou avînt al mobilizării Ungariei și a regelui său, Sigismund susținut de către Manuel II al Bizanțului, de Ordinul Ospitalierilor din Rhodos și de cavalerii ducelui de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ritm și de un stil de viață pe care înțeleg să-1 păstreze, de represiunea amănunțită exersată de către prinț și susținută de consulul Rusiei. "Singura libertate respectată, declară tînărul Alecsandri, este libertatea de a fi docil, supus și umil în fața unei stăpîniri calificate drept "patriarhală"". El subliniază greutatea vieții pentru tinerii educați în străinătate care, după revenirea în țară, sînt bănuiți că ar fi revoluționari, sanculoți și carbonari. În viziunea tînărului Alecsandri, atmosfera este apăsătoare și grotescă. Dacă părinții, marii boieri patriarhali
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de către țărani era însoțit de un impozit ce trebuia vărsat la Stat și de zile de lucru datorate stăpînului, fixate la 12 pe an. Practic, acestea erau mult mai numeroase, atingînd 42 de zile în Muntenia și 48 în Moldova. Stăpînirea unei treimi din moșie de către proprietari trebuia să răspundă nevoilor crescînde de producție cerealieră, pentru profituri mai bune la export în momentul în care otomanii ar fi pierdut dreptul lor de preempțiune pe piața Principatelor. Avînd nevoie de munca țăranilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legilor pieții și ca ei să promoveze ideea unei naționalizări a petrolului în ajunul Primului Război mondial. Din punctul lor de vedere, modernitatea nu se poate reduce la introducerea de tehnologii noi. Ar mai trebui ca românii să ajungă la stăpînirea acestor tehnologii și să fie în măsură să recupereze profiturile ce decurg de aici. STĂPÎNIREA TEHNOLOGIEI De mai bine de patruzeci de ani, această stăpînire a tehnologiei a fost cerută de rege într-un domeniu îndrăgit de el, acela al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Război mondial. Din punctul lor de vedere, modernitatea nu se poate reduce la introducerea de tehnologii noi. Ar mai trebui ca românii să ajungă la stăpînirea acestor tehnologii și să fie în măsură să recupereze profiturile ce decurg de aici. STĂPÎNIREA TEHNOLOGIEI De mai bine de patruzeci de ani, această stăpînire a tehnologiei a fost cerută de rege într-un domeniu îndrăgit de el, acela al armatei și al armamentelor. Dacă dăm crezare mărturiilor atașaților militari francezi care observă transformarea armatei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]