5,507 matches
-
În scopul exteriorizării acestor intenții, emițătorul produce două categorii de stimuli adresați receptorului: 1) un enunț verbal ce constituie, de regulă, vehiculul principal al informației și 2) un set de semne para și non verbale care Însoțesc stimulul lingvistic. Acești stimuli de natură diferită nu sînt specializați În vehicularea unui anumit tip de informație/intenție. Ei participă Într-o relație de puternică interdependență la transmiterea ambelor tipuri de informații/intenții. Cu alte cuvinte, un enunț sau un anumit gest, expresie a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
necesar, ceva o dorință, o nevoie pe care emițătorul vrea să o satisfacă. Satisfacerea ei se realizează prin interacțiunea cu receptorul. Acesta poate sau nu să reacționeze conform dorinței emițătorului. În consecință, emițătorul trebuie să producă nu orice fel de stimuli, ci stimuli care să-l determine pe receptor să reacționeze „pozitiv” (În sensul Îndeplinirii nevoii locutorului) În raport cu ei. Odată ce enunțul (atît semnele verbale cît și cele para și non verbale care le Însoțesc) i-a fost adresat, receptorul se află
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o dorință, o nevoie pe care emițătorul vrea să o satisfacă. Satisfacerea ei se realizează prin interacțiunea cu receptorul. Acesta poate sau nu să reacționeze conform dorinței emițătorului. În consecință, emițătorul trebuie să producă nu orice fel de stimuli, ci stimuli care să-l determine pe receptor să reacționeze „pozitiv” (În sensul Îndeplinirii nevoii locutorului) În raport cu ei. Odată ce enunțul (atît semnele verbale cît și cele para și non verbale care le Însoțesc) i-a fost adresat, receptorul se află În poziția
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ar putea obține În urma efectuării acțiunii și dificultatea Îndeplinirii ei. Pe un asemenea principiu general, universal, al randamentului acțiunii umane s-a construit teoria pertinentei. Notiunea de pertinență, În sensul ei tehnic, este pusă, În principal, În relație cu un stimul produs intenționt pentru un anumit interpret și se definește ca un raport dinamic Între efectele contextuale/ cognitive pe care prelucrarea acestui stimul le poate avea asupra interpretului și efortul de prelucrare a stimulului: P = Efecte / Efort Din relație rezultă că
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
construit teoria pertinentei. Notiunea de pertinență, În sensul ei tehnic, este pusă, În principal, În relație cu un stimul produs intenționt pentru un anumit interpret și se definește ca un raport dinamic Între efectele contextuale/ cognitive pe care prelucrarea acestui stimul le poate avea asupra interpretului și efortul de prelucrare a stimulului: P = Efecte / Efort Din relație rezultă că pertinența este cu atît mai mare cu cît efectele sînt mai „mari” (mai multe și mai importante pentru interpret), În condițiile În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pusă, În principal, În relație cu un stimul produs intenționt pentru un anumit interpret și se definește ca un raport dinamic Între efectele contextuale/ cognitive pe care prelucrarea acestui stimul le poate avea asupra interpretului și efortul de prelucrare a stimulului: P = Efecte / Efort Din relație rezultă că pertinența este cu atît mai mare cu cît efectele sînt mai „mari” (mai multe și mai importante pentru interpret), În condițiile În care efortul este același, și/sau cu cît efortul este mai
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
formulat următoarele principii pe care le-au așezat la temelia producerii/interpretării unui enunț: * Principiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței <ref id="125”>Ibid., p. 6referință </ref> * Principiul comunicativ al pertinenței: Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale <ref id=”126”>Ibid., p. 8 referință </ref> (originea acestui principiu pare să se afle În observația extrem de importantă pe care Grice o face În William James Lectures: ”actul Însuși de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În observația extrem de importantă pe care Grice o face În William James Lectures: ”actul Însuși de comunicare suscită așteptări pe care ulterior le exploatează”<ref id=”127”>Apud Sperber și Wilson 1989, p.63 referință </ref> ) * Principiul pertinenței optimale: Un stimul ostensiv este optim pertinent pentru un receptor dacă și numai dacă: o este suficient de pertinent pentru a merita efortul de prelucrare a lui de către receptor o este cel mai pertinent stimul compatibil cu capacitățile și preferințele locutorului<ref id
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
p.63 referință </ref> ) * Principiul pertinenței optimale: Un stimul ostensiv este optim pertinent pentru un receptor dacă și numai dacă: o este suficient de pertinent pentru a merita efortul de prelucrare a lui de către receptor o este cel mai pertinent stimul compatibil cu capacitățile și preferințele locutorului<ref id=”128”>Wilson și Sperber 2003, p. 8 referință </ref> Aceste principii afirmă de fapt următoarele lucruri: * orice individ urmărește În permanență săși modifice starea de cunoaștere a lumii, cu alte cuvinte, să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
-și orienta propriul demers inferențial spre ceea ce a vrut să spună locutorul. 4.2.2.6. Mediul cognitiv Împărtășit Pornind de la observațiile de mai sus, remarcăm faptul că locutorul, În funcție de intențiile, de preferințele sale, trebuie să producă un set de stimuli care să-l ajute pe interlocutor să obțină efectele cognitive pe care el, locutorul, le dorește. Dacă locutorul este cel care controlează, Într-o anumită măsură, efectele cognitive pe care interlocutorul le deduce, rezultă că el controlează și premisele din
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
modul de organizare a enunțului (atât sub aspectul formei cât și al conținutului) Îl are măsura În care locutorul cunoaște interlocutorul. Cunoscându-i preocupările, nivelul intelectual și de cultură, locutorul poate controla / anticipa reacția acestuia prin furnizarea celor mai pertinenți stimuli Întrun anumit context al comunicării. Iată cum Îl controlează, pe baza prezumției de pertinență, Bălosu pe Moromete. Ca reacție la faptul că Moromete nu a cooperat atunci când l-a Întrebat de ce nu mai taie salcâmul, Bălosu dorește fie să-i
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
tare pe Moromete deoarece el știe că, jucând acest joc de-a fonciirea Într-un anumit fel (așa cum a făcut-o de atâtea ori În trecut), poate scăpa fără să plătească. De aceea, continuă cu un enunț În care introduce stimuli și mai puternici / pertinenți, care să-i atragă și mai tare atenția interlocutorului său: Zicea că a primit o dispoziție, sau un ordin, dracu să-l ia ..... Că cine are de achitat <fonciire> și n-o s-o achite, o să le
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
incipientă, un rol foarte important este jucat de semnele non verbale, a căror semnificație contribuie În mod esențial la identificarea naturii ostensive a actului de comunicare declanșat de către locutor. Receptarea intenției de comunicare se realizează prin selectarea celui mai pertinent stimul produs În mediul fizic imediat perceptibil al interlocutorului. Ceea ce ne interesează În această primă etapă a actului de comunicare este cum reușește interpretul (fiecare din cei doi actanți este la rândul lui interpret) să-și dea seama că, În multitudinea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În mediul fizic imediat perceptibil al interlocutorului. Ceea ce ne interesează În această primă etapă a actului de comunicare este cum reușește interpretul (fiecare din cei doi actanți este la rândul lui interpret) să-și dea seama că, În multitudinea de stimuli pe care, la un moment dat, Îi percepe (procesul de percepție fiind involuntar) există anumiți stimuli care, nu numai că Îi sunt adresați lui intenționat de către cineva, dar Îl și interesează, Într-un fel sau altul; altfel spus, sunt optim
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de comunicare este cum reușește interpretul (fiecare din cei doi actanți este la rândul lui interpret) să-și dea seama că, În multitudinea de stimuli pe care, la un moment dat, Îi percepe (procesul de percepție fiind involuntar) există anumiți stimuli care, nu numai că Îi sunt adresați lui intenționat de către cineva, dar Îl și interesează, Într-un fel sau altul; altfel spus, sunt optim pertinenți. 4.3.1.1. Intenția de comunicare este explicită 326: Startule, sunt 326, aprobați pornirea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
C: Sunt dulci pepenii? Vânzătorul V: Apoi, pe căldura asta! Primul actant aflat În postura de interpret este vânzătorul. La momentul t0 al producerii enunțului de către cumpărătorul C, În mediul fizic imediat Împărtășit de cei doi, se mai produc următorii stimuli: un alt vânzător, V1, vecin de tejghea cu V, rostește propoziția Ai un foc?; un alt cumpărător, C1, aflat lângă cel care a produs enunțul supus analizei, dar orientat cu privirea spre o altă direcție decât spre vânzătorul V, rostește
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunțul supus analizei, dar orientat cu privirea spre o altă direcție decât spre vânzătorul V, rostește propoziția Cât e kilogramul de gogoșari?; de undeva din apropierea celor doi actanți se aude enunțul S-a Întors protagonistul. Conform teoriei pertinenței, dintre toți stimulii perceptibili la momentul enunțului (inclusiv enunțul), interpretul va selecta automat, prin acțiunea unor module specializate, acel stimul care este, În acel moment, cel mai pertinent, adică acela care prezintă un raport optim Între efectele cognitive pe care le produce și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Cât e kilogramul de gogoșari?; de undeva din apropierea celor doi actanți se aude enunțul S-a Întors protagonistul. Conform teoriei pertinenței, dintre toți stimulii perceptibili la momentul enunțului (inclusiv enunțul), interpretul va selecta automat, prin acțiunea unor module specializate, acel stimul care este, În acel moment, cel mai pertinent, adică acela care prezintă un raport optim Între efectele cognitive pe care le produce și efortul de procesare pe care Îl presupune. Vânzătorul V percepe aproape simultan patru stimuli verbali, din care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
module specializate, acel stimul care este, În acel moment, cel mai pertinent, adică acela care prezintă un raport optim Între efectele cognitive pe care le produce și efortul de procesare pe care Îl presupune. Vânzătorul V percepe aproape simultan patru stimuli verbali, din care trebuie să-l selecteze pe cel mai pertinent. Conform principiului comunicativ al pertinenței, un stimul ostensiv perceput conține și prezumția că el este pertinent. Altfel spus, stimulul pe care vânzătorul V Îl va percepe ca fiind intenționat
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
optim Între efectele cognitive pe care le produce și efortul de procesare pe care Îl presupune. Vânzătorul V percepe aproape simultan patru stimuli verbali, din care trebuie să-l selecteze pe cel mai pertinent. Conform principiului comunicativ al pertinenței, un stimul ostensiv perceput conține și prezumția că el este pertinent. Altfel spus, stimulul pe care vânzătorul V Îl va percepe ca fiind intenționat adresat lui, și nu altuia, va fi cel care-i va aduce și cele mai multe beneficii. Cele patru enunțuri
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pe care Îl presupune. Vânzătorul V percepe aproape simultan patru stimuli verbali, din care trebuie să-l selecteze pe cel mai pertinent. Conform principiului comunicativ al pertinenței, un stimul ostensiv perceput conține și prezumția că el este pertinent. Altfel spus, stimulul pe care vânzătorul V Îl va percepe ca fiind intenționat adresat lui, și nu altuia, va fi cel care-i va aduce și cele mai multe beneficii. Cele patru enunțuri nu conțin nici un element lingvistic prin decodarea căruia vânzătorul V să tragă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
va aduce și cele mai multe beneficii. Cele patru enunțuri nu conțin nici un element lingvistic prin decodarea căruia vânzătorul V să tragă concluzia că ele Îi sunt adresate lui. De aceea, receptorul trebuie să se folosească de alte semne, non-verbale, de alți stimuli care, În coroborare cu semnificația literală a enunțului, să-l determine să concluzioneze că acesta i-a fost adresat intenționat lui. Receptarea celor patru stimuli lingvistici a Însemnat și decodarea lor automată de către modulul lingvistic periferic specializat. Produsul/Output-l
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
adresate lui. De aceea, receptorul trebuie să se folosească de alte semne, non-verbale, de alți stimuli care, În coroborare cu semnificația literală a enunțului, să-l determine să concluzioneze că acesta i-a fost adresat intenționat lui. Receptarea celor patru stimuli lingvistici a Însemnat și decodarea lor automată de către modulul lingvistic periferic specializat. Produsul/Output-l primei etape de decodificare a enunțului lingvistic este forma logică, definită ca “un ansamblu structurat de constituenți asupra cărora se pot aplica ,.., operațiuni logice”<ref
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
id=”136”>Sperber și Wilson 1989, p. 113 referință </ref> ; sau, mai simplu, forma logică este “o articulare de concepte” <ref id=”137”>Ibid., p.339 referință </ref>. Ea pare să joace un rol important În etapa de selectare a stimulului cel mai pertinent, În special atunci când adresantul nu este explicit menționat. În mod paradoxal, În pofida faptului că forma logică este suficient de clar definită și i se atribuie un rol fundamental În declanșarea procesului interpretativ, În ce privește forma concretă a formei
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
forme logice: Cineva Întreabă dacă pepenii sunt dulci. Cineva Întreabă pe altcineva dacă are un foc. Cineva Întreabă cât este kilogramul de gogoșari. Cineva spune că s-a Întors protagonistul. Elementele declanșatoare ale procesului de selectare a celui mai pertinent stimul lingvistic sunt conceptele care intră În structura formei logice. Fiecare concept - În optica lui Sperber și Wilson are trei intrări: a) logică este responsabilă de capacitatea conceptului de a fi supus operațiilor logice; b) enciclopedică este „biblioteca” În care sînt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]