10,831 matches
-
medicali) au scoruri semnificativ mai mari la factorul stres comparativ cu angajații care lucrează la stat (profesorii)”. Pentru a verifica această ipoteză am folosit „Independent Samples T-Test” -pentru stabilirea diferențelor dintre angajații care lucrează la stat vs. privat în ceea ce privește stresul. Există o diferență semnificativă între angajații care lucrează la stat (profesorii) și cei care lucrează la privat (reprezentanții medicali) la nivelul percepției stresului, în sensul că cei care lucrează la privat (reprezentanții medicali)sunt mult mai stresați decât cei care
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
folosit „Independent Samples T-Test” -pentru stabilirea diferențelor dintre angajații care lucrează la stat vs. privat în ceea ce privește stresul. Există o diferență semnificativă între angajații care lucrează la stat (profesorii) și cei care lucrează la privat (reprezentanții medicali) la nivelul percepției stresului, în sensul că cei care lucrează la privat (reprezentanții medicali)sunt mult mai stresați decât cei care lucrează la stat (profesorii). 4.2. Analiza psihologică a datelor În baza rezultatelor obținute și a premiselor teoretice ale cercetării putem realiza următoarele
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
decât cei care lucrează la stat (profesorii). 4.2. Analiza psihologică a datelor În baza rezultatelor obținute și a premiselor teoretice ale cercetării putem realiza următoarele interpretări psihologice: Persoanele cu nivel ridicat al inteligenței emoționale prezintă un nivel scăzut de stres. La aceste persoane se poate identifica abilitatea de a face față activ și pozitiv stresului și de a se adapta schimbărilor. O bună înțelegere a propriilor emoții , caracterizată prin conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare și încredere în sine este în
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
rezultatelor obținute și a premiselor teoretice ale cercetării putem realiza următoarele interpretări psihologice: Persoanele cu nivel ridicat al inteligenței emoționale prezintă un nivel scăzut de stres. La aceste persoane se poate identifica abilitatea de a face față activ și pozitiv stresului și de a se adapta schimbărilor. O bună înțelegere a propriilor emoții , caracterizată prin conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare și încredere în sine este în relație cu un nivel scăzut de stres. Un astfel de nivel se întâlnește la persoanele
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
abilitatea de a face față activ și pozitiv stresului și de a se adapta schimbărilor. O bună înțelegere a propriilor emoții , caracterizată prin conștiința emoțională, acuratețe în autoevaluare și încredere în sine este în relație cu un nivel scăzut de stres. Un astfel de nivel se întâlnește la persoanele capabile să-și înțeleagă emoțiile, să le recunoască și să înțeleagă cauza lor . Persoanele orientate spre controlul și manipularea emoțiilor celorlalți au un nivel scăzut de stres. Astfel de persoane , orientate spre
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
cu un nivel scăzut de stres. Un astfel de nivel se întâlnește la persoanele capabile să-și înțeleagă emoțiile, să le recunoască și să înțeleagă cauza lor . Persoanele orientate spre controlul și manipularea emoțiilor celorlalți au un nivel scăzut de stres. Astfel de persoane , orientate spre reglarea emoțiilor celorlați au bune abilități de a face față în mod adecvat conflictului, persoanelor dificile și situațiilor tensionate, rezolvarea conflictelor și disputelor, abilitatea de adaptare la muncă în echipă. Angajații care lucrează la privat
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
încredere în ei, au puterea de a susține anumite lucruri în care cred dar care nu sunt îmbrățișate de majoritatea lumii. Sunt capabili să ia decizii , în ciuda unor presiuni sau incertitudini. Angajații din sistemul privat sunt mult mai afectați de stres. Inadecvarea condițiilor profesionale la factorii umani individuali se repercutează asupra stării de confort fizic și psihic al persoanei generând stres. Acestal are efecte negative asupra organismului, cauzând probleme psihologice (iritabilitate mare, absenteism, pierderea memoriei, lipsa de concentrare, insomnii, dureri de
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
lumii. Sunt capabili să ia decizii , în ciuda unor presiuni sau incertitudini. Angajații din sistemul privat sunt mult mai afectați de stres. Inadecvarea condițiilor profesionale la factorii umani individuali se repercutează asupra stării de confort fizic și psihic al persoanei generând stres. Acestal are efecte negative asupra organismului, cauzând probleme psihologice (iritabilitate mare, absenteism, pierderea memoriei, lipsa de concentrare, insomnii, dureri de cap) ; disfuncții ale sistemului locomotor, cardio-vascular, respirator, digestiv, scăderea imunității la boli, dependentă de somnifere, țigări, alcool, tendințe de suicid
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
cercetării Designul de cercetare și rezultatele detaliate prezentate permit formularea câtorva concluzii. Fără a pretinde că am gasit răspunsuri complete și definitive la ipotezele formulate, principalele rezultate ale cercetării, sunt următoarele: Există o relație invers proporțională între inteligența emoțională și stres. Sensul acestei relații este că subiecții care au scoruri ridicate la nivelul inteligenței emoționale sunt mai puțin stresați. Relații invers proporționale au fost identificate și între factorii inteligenței emoționale:”înțelegerea propriilor emoții” și “reglarea emoțiilor celorlalți” cu stresul. Cu cat
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
emoțională și stres. Sensul acestei relații este că subiecții care au scoruri ridicate la nivelul inteligenței emoționale sunt mai puțin stresați. Relații invers proporționale au fost identificate și între factorii inteligenței emoționale:”înțelegerea propriilor emoții” și “reglarea emoțiilor celorlalți” cu stresul. Cu cat acești factori au scoruri ridicate persoanele sunt mai puțin stresate. Cei care lucrează la privat (dar care sunt recompensați superior bugetarilor) manifestă într-o mai mare măsură tendința de a regla emoțiile celorlalți.. Reprezentanții medicali au bune abilități
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
dar și propriile limite. Au încredere în ei - încrederea în propria valoare și propriile capacități și abilități, independentă în gândire și acțiune. O altă concluzie importantă ce se desprinde din cercetarea este faptul că cei care lucrează la privat resimt stresul într-o proporție mai mare decât cei care lucrează la stat. Reprezentanții medicali resimt consecințe importante , sunt stresați sau chiar epuizați. Muncă în organizațiile private, unde beneficiile materiale sunt net superioare bugetarilor are o serie de implicații.Un salariu mare
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
urmat și de o serie de atribuții ce depășesc de cele mai multe ori responsabilitățile din fișa postului: programul nu este de cele mai multe ori respectat, orele suplimentare devin obișnuințe, deplasările implică o serie de riscuri pe care angajatul le accepta.. Factorii de stres pentru angajații din mediul privat pot proveni din: ambianța fizică: zgomot, vibrații, temperatura, noxe, iluminat etc.; ambianța socială: relații interpersonale reduse, lipsa cooperării, atitudini critice sau dictatoriale, nesiguranță locului de muncă etc; caracterul și organizarea muncii: suprasolicitare/subsolicitare, munca repetitivă
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
și sunt percepute cu intensități diferite de membrii care o compun. Diferențele de percepție sunt datorate nu numai caracteristicilor individuale, ci și poziției pe care persoana respectivă o ocupă în cadrul organizației. Cu toții suntem afectați într-un moment sau altul de stres .Factorii ce afectează vulnerabilitatea la stres pot fi: personalitatea, vârsta, sexul, nivelul de dezvoltare economică etc. 5.1. Premise ale cercetării viitoare O parte din rezultatele prezentate anterior depind și de alte variabile importante - satisfacția profesională, performanța la locul de
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
de membrii care o compun. Diferențele de percepție sunt datorate nu numai caracteristicilor individuale, ci și poziției pe care persoana respectivă o ocupă în cadrul organizației. Cu toții suntem afectați într-un moment sau altul de stres .Factorii ce afectează vulnerabilitatea la stres pot fi: personalitatea, vârsta, sexul, nivelul de dezvoltare economică etc. 5.1. Premise ale cercetării viitoare O parte din rezultatele prezentate anterior depind și de alte variabile importante - satisfacția profesională, performanța la locul de muncă. Astfel de variabile trebuie luate
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
etc. 5.1. Premise ale cercetării viitoare O parte din rezultatele prezentate anterior depind și de alte variabile importante - satisfacția profesională, performanța la locul de muncă. Astfel de variabile trebuie luate în calcul în investigațiile viitoare asupra inteligenței emoționale și stresului. Interesant ar fi continuarea acestui subiect de cercetare, luându-se în calcul și alte variabile, printre care și cele amintite anterior, iar cercetarea să se realizeze pe un lot mai mare de subiecți (bugetari și angajați la privat) dintre care
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
se realizeze pe un lot mai mare de subiecți (bugetari și angajați la privat) dintre care o parte să ocupe funcții de conducere, pentru a se stabili dacă există diferențe între executanți (nonmanageri) și manageri la nivelul inteligenței emoționale și stresului.
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
și cu evenimentele. Adeasea se manifestă incapacitatea de a stabili și menține relații reciproce cu semenii, de a folosi obiectele conform cu abilitățile vârstei. C. în repertorilul de activități, interese și de dezvoltare imaginativă. Elevii pot prezenta un nivel crescut de stres la schimbări de mediu și rutine și ocupații persistente privind atașamentul de obiecte. Se manifestă interese restrictive și mișcări streotipe și angajament redus în activități imaginative. D. de nivelul de dezvoltare, pot prezenta rețineri, întârzieri, regresii ale abilităților fizice, sociale
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
afectivă datorită unei schimbări de stare (disforie intensă și episodică, instabilitate sau anxietate; 7. sentimente cronice de pustiire sufletească; 8. mânie intensă și nejustificată sau dificultatea de a-și controla mânia (agresiuni fizice recunoscute); 9. ideații paranoide tranzitorii legate de stres sau simptome disociative severe. Caracteristic tulburărilor de personalitate este faptul că trecerea la actul agresiv scurtcircuitează elaborarea psihică și au loc la cea mai mică frustrare. Și alte tulburări de personalitate (instabil emoțională, paranoidă, evitantă) se corelează cu un comportament
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
asemenea schimbări, incluzând scleroza, În lobul temporal median. Pierderea neuronilor În schizofrenie cât și În epilepsie-psihoză se leagă de episoade timpurii de ischemie sau infecție, de efectele distructive sau de stimulare a crizelor limbice asociate cu răspunsurile endocrine, sau de stres.
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
copiilor Fie că sunt în grija bunicului unic, fie că sunt în grija ambilor bunici, efectele substituirii părinților cu alte persoane sunt alarmante. Prin plecarea părinților la lucru și înlocuirea acestora cu alte persoane, pentru copil apare un factor de stres psihosocial cu efecte nocive în evoluția sa.Vulnerabilitatea la stres depinde de factori genetici și psihosociali. Deși toți copiii au astăzi parte de stress familial, nu toți reușesc să depășească aceste situații stresante fără a prezenta simptome determinate de cauze
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
sunt în grija ambilor bunici, efectele substituirii părinților cu alte persoane sunt alarmante. Prin plecarea părinților la lucru și înlocuirea acestora cu alte persoane, pentru copil apare un factor de stres psihosocial cu efecte nocive în evoluția sa.Vulnerabilitatea la stres depinde de factori genetici și psihosociali. Deși toți copiii au astăzi parte de stress familial, nu toți reușesc să depășească aceste situații stresante fără a prezenta simptome determinate de cauze psihice sau unele tulburări de comportament, deoarece la factorul stres
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
stres depinde de factori genetici și psihosociali. Deși toți copiii au astăzi parte de stress familial, nu toți reușesc să depășească aceste situații stresante fără a prezenta simptome determinate de cauze psihice sau unele tulburări de comportament, deoarece la factorul stres se adaugă și factorul temperament. Reputatul medic primar pediatru, u o bogată experiență didactică și practică medicală, dr. Carmen Ciofu, prezintă detaliat relația mamă copil și a familiei ca sistem social și mediu de dezvoltare a copilului în primii ani
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
nevoile de bază ale copilului și neglijarea celor de pe treptele superioare ale piramidei trebuințelor; nemulțumirea bunicilor față de atitudinile și comportamentele nepoților; lipsa normelor de teama neluării în seamă și totodată a nemulțumirii nepoților; bunicii, deși acceptă aceste roluri, resimt un stres suplimentar ca urmare a responsabilităților noi; lipsa de timp liber de care bunicii ar avea nevoie după o perioadă de lucru intens. În urma totalizării frecvențelor, din analiza tematic categorială a ghidului de interviu aplicat pe nepoți, reies următoarele: 1. Se
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
nevoile de bază ale copilului și neglijarea celor de pe treptele superioare ale piramidei trebuințelor; nemulțumirea bunicilor față de atitudinile și comportamentele nepoților; lipsa normelor de teama neluării în seamă și totodată a nemulțumirii nepoților; bunicii, deși acceptă aceste roluri, resimt un stres suplimentar ca urmare a responsabilităților noi; lipsa de timp liber de care bunicii ar avea nevoie după o perioadă de lucru intens. Aceste aspecte se explică prin faptul că bunicii sunt la o vârstă la care ierarhia valorilor este cu
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de afecțiune parentală, concretizate în: mângâieri; aprecieri; acordare de timp pentru problemele lor. nevoia de securitate într-o familie unită. Toate aceste aspecte se explică prin faptul că, de regulă, orice schimbare a structurii familiale este însoțită de dezagregare și stres, atunci când un părinte sau chiar ambii părinți părăsesc nucleul familial, dezagregarea e deosebit de gravă și în urma acestei dezagregări copiii devin mai agresivi, mai rebeli, mai negativiști, mai deprimați, iar performanța lor școlară scade considerabil. Stilul părinților ce părăsesc nucleul familial
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]