4,909 matches
-
expansiunea și dinamica progresiei informative. Pînă să definim unitatea de compoziție textuală minimală, putem spune că, la un prim nivel (N4 din schema 3), orice text T este o unitate în tensiune între: un principiu de coeziune: T este o suită de enunțuri elementare legate între ele și un principiu de progresie: T este o suită progresivă de enunțuri elementare. Referințe și lecturi recomandate: - Andréas BLINKENBERG: L'ordre des mots en français moderne. Première partie, Copenhague, Munksgaard, 1928, et Deuxième partie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
că, la un prim nivel (N4 din schema 3), orice text T este o unitate în tensiune între: un principiu de coeziune: T este o suită de enunțuri elementare legate între ele și un principiu de progresie: T este o suită progresivă de enunțuri elementare. Referințe și lecturi recomandate: - Andréas BLINKENBERG: L'ordre des mots en français moderne. Première partie, Copenhague, Munksgaard, 1928, et Deuxième partie, Copenhague, Levin et Munksgaard 1933. - Shirley CARTER-THOMAS: La cohérence textuelle, Paris, L'Harmattan, 2000. - Bernard
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
valoare de co-enunțător1. O numim totodată "propoziție" pentru a sublinia faptul că este vorba în același timp de o micro-unitate sintactică și o micro-unitate de sens desemnată convențional mai departe prin literele p și q, precum și printr-un indicator de suită liniară e1, e2, e3 etc., iar pentru propozițiile implicitate care participă la sensul enunțului de suprafață: e0, e00 etc. Din propoziția clasică vom păstra legătura dintre obiectul discursului ("subiect" sau "temă") și ceea ce se spune despre el cu ajutorul (enunț verbal
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T10 se deosebește de T9 care nu comportă nici cea mai mică legare între P1-Rd1 și P2-Rd2. Cititorul este invitat să opereze el însuși munca interpretativă care ar permite transformarea lui T9 într-o unitate textuală coerentă și nu o suită fără cap și coadă de două fraze care nu se leagă. Înainte de a relua totul punct cu punct, să spunem că orice reprezentare discursivă [Rd] este expresia unui punct de vedere [PdV] (relația [A]-[B]) și că valoarea ilocuționară derivată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care [Ø] au semănat-o. (Trad. Aurel Tita) În segmentele A și B, suita de [Ø] = ele se află în întregime sub incidența referențială a lexemului "animale", introdus chiar de la început ca obiect al discursului. Anafora pronominală menține referința animală, obiect evidențiat inițial. Totuși, în B, la sfîrșitul fiecăruia din primii trei membri, apare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
planului izotop al discursului" (1966:69 și 71) în termeni de redundanță de categorii lingvistice, în principal semantice, făcînd posibilă o lectură uniformă a unor porțiuni întregi de texte. El definește astfel coeziunea textuală: Existența discursului și nu a unei suite de fraze independente nu poate fi afirmată decît dacă putem postula pentru totalitatea frazelor care îl compun o izotopie comună, care se recunoaște datorită unui fascicol de categorii lingvistice de-a lungul întregii sale desfășurări. Astfel, sîntem înclinați să credem
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
peur / se / fe / ra / haine // en / vos / ci / tés / trop / grandes [Frica mea se va face ură în cetățile voastre prea mari]. Fiecare grup de 6 silabe alcătuiește un fel de emistih cu legături fonice interne surprinzătoare: primul conține o suită în oglindă A+R+ə (mut) // ə +R+A: [mA pœR sə fəRA hεn]; al doilea plasează de asemenea în oglindă nazala /ă/, vocala /o/ și consoana /t/, între care este intercalată o repetiție a lui /r/: EN vOs ciTés
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
protază (așezată logic înainte) și apodoză (care decurge). Această ultimă distincție pune în evidență ordinea logică, și nu temporală, a propozițiilor. Urmarea [q, Dacă p] este posibilă, căci această ordine nu afectează anterioritatea logică a lui [Dacă p], neatașată la suita liniară a enunțurilor. În relația [Dacă p atunci q ], p și q aparțin unui domeniu comun care nu ține de realitatea și adevărul lucrurilor, ci este construit prin discurs. Toate enunțurile cu protază p la prezent (ipotetice reale) sau la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în discuție presupoziția Lucky Luke fuma înainte, și nici interogația: Lucky Luke s-a lăsat de fumat? Interpretarea semantică a unui enunț este ansamblul consecințelor sau concluziilor care pot fi inferate pornind de la acel enunț (Bellert 1970: 335). Într-o suită de propoziții, interpretarea fiecăreia este inseparabilă de celelalte. Este ceea ce dovedește, prin absurd, o bandă desenată din trei cadre cu celebrul Chat (care pe-atunci se numea Sachat) de Philippe Geluck: T43 [cadrul 1, bula 1] Aș vrea să mă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cea a verbului a se lăsa. Personajul este antrenat într-un cerc cel puțin vicios, în care consecințele care decurg dintr-o propoziție intră în contradicție cu o alta. Această bandă desenată umoristică dă de înțeles faptul că, pentru ca o suită de propoziții să alcătuiască un text coerent, trebuie să existe o corespondență între consecințele ce reies din propozițiile succesive, pornind de la implicațiile lexemelor pe care le conțin. Aici, personajul se străduiește cu haz (bulele 3 și 4) să producă un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cogni-tion et signification, Presses universitaires de Nancy, 2000. - Francesco SABATINI: La communicazione e gli usi della lingua, Torino, Loescher, 1990. 6. Lanțuri de acte de discurs 6.1. Textul ca structură ierarhică de acte Un text nu este doar o suită de acte de enunțare înzestrate cu o anumită valoare sau forță ilocuționară (cum am văzut în cap. 3, § 5), ci și o structură de acte de discurs legate. Principiul acestei structuri ierarhice a fost descris de timpuriu de către E. Roulet
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
discursului, să ne întoarcem la cadrul care încheie banda desenată Le Schtroumpfissime de Peyo: T23 Bravo! Văd că în ciuda faptului că ați ștrumfit-o, ați rămas niște ștrumfei de treabă. Hai că vă iert! Această bulă de bandă desenată conține o suită de patru acte de discurs (A) inserate într-o singură replică a Marelui Ștrumpf: • e1: Bravo! Enunț monorem expresiv complet, avînd forma sintactică a unei exclamații. Act de discurs EXPRESIV(A1) care nu ia forma performativului de felicitare. • e2: Văd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
salva! TRĂIASCĂ FRANȚA! [semnătură manuscrisă] GENERALUL DE GAULLE CARTIER-GENERAL, 4, CARLTON GARDENS, LONDON, S.W.1 Vom reveni asupra textului T63 în capitolele 5 și 6. Deocamdată ne vom mulțumi să acordăm atenție acțiunilor discursive. T63 se prezintă ca o suită de acte de discurs ASERTIV-PREDICTIV, DIRECTIV, EXPRESIV și de ASERȚIUNI. Însă reperajul unei succesiuni de acte identificabile ca atare nu dă nici o indicație asupra legăturilor lor și deci nici asupra textualității și dinamicii acestui text argumentativ. De fapt, aserțiunile de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trecerea de la așezarea în serie a propozițiilor-enunț la împachetarea lor semantică în unități textuale de nivele crescătoare de complexitate. Studiul trecerii de la combinația în serie la configurații mai complexe de unități care alcătuiesc un tot care este mai mult decît suita liniară a părților sale corespunde cu diferența pe care am stabilit-o în cuvîntul înainte, împreună cu E. Coșeriu, între obiectul gramaticii transfrastice și cel al lingvisticii textuale. Propozițiile-enunțuri sînt direct supuse unor două mari tipuri de regrupări care le țin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la început și ternară în continuare: Niciodată // mai mult ca aici // Și mai mult ca-n astă-seară // nu am simțit // cît de frumoasă // cît de MARE // cît de generoasă // este FRANȚA /// Vom vorbi despre un ritm simplu atunci cînd o suită sintagmatică este întreruptă de o iterație, în același loc sintactic, a doi, trei sau patru termeni (cum este cazul în exemplul de mai sus). Vom vorbi de ritm complex de fiecare dată cînd este necesară revenirea la o poziție sintactică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ocazie au putut capitula, (e2) căzînd în panică, [P1] (e3) uitînd onoarea, (e4) aruncînd țara în robie. [P2] (e5) TOTUȘI, nimic nu-i pierdut! Aici intervin doi factori de legare. Pe de o parte, legarea ternară a semnificantului face din suita de gerunzii e2 + e3 + e4 o unitate ritmică. Pe de altă parte, conectorul concesiv TOTUȘI unifică opunîndu-le, fraza tipografică P1 și fraza exclamativă P2. Putem vorbi deci de o primă frază periodică ritmică cu patru membri [P1], urmată de un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unui agent actor uman sau antropomorf care provoacă sau încearcă să împiedice o schimbare. Evenimentul se produce sub efectul unor cauze, fără intervenția intenționată a unui agent. O povestire cu un grad slab de narativitate se mulțumește să enumere o suită de acțiuni și/sau evenimente. T. Todorov (1968: 82) și P. Larivaille (1974) au fost printre primii care au prezentat o punere în intrigă cu grad înalt de narativitate ca pe o structură ierarhică de cinci macro-propoziții de bază (Pn
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
subtitlul constituie "Morala" -PnΩ poveștii, subliniată prin jocul intertextual cu imnul britanic. Situația inițială-Pn1, expusă pe larg (frazele P1-P4), contrastează cu scurtimea Nodului-Pn2 (P5), care introduce marca tipică de declanșare narativă "deodată". Macro-propoziția centrală (Pn3) nu este formată dintr-o suită de acțiuni (Re-acțiuni), ci dintr-o evaluare retrospectivă (P6). Deznodămîntul-Pn4 ia forma unui bilanț al atentatului (P7). Situația finală-Pn5 este asumată de ultima frază (P8). P9 este o simplă indicație peri-textuală specifică, cu rolul de a semnala o trimitere la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
récit", Poétique 19, Paris, Seuil, 1974:368-388. - Tzvetan TODOROV: Qu'est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4. Structura secvenței argumentative 4.1. De la perioadă la secvență Trecem de la o simplă perioadă argumentativă (suită de propoziții legate prin conectori argumentativi) la o secvență argumentativă atunci cînd ne apropiem de un mod de compoziție descris astfel de O. Ducrot: Un mare număr de texte literare, mai ales din secolele XVII și XVIII, se prezintă ca
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de fotografie și legenda ei -, ne aflăm în prezența unei simple perioade ternare. 4.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> Deși acest text este introdus printr-o marcă de descriere perceptuală (vezi), ar fi inutil să descriem tehnic suita primelor trei segmente ca pe o mare secvență descriptivă. De fapt, este vorba de o suită de trei perioade descriptive urmate de o perioadă argumentativă care se compune dintr-o concluzie [D2], introdusă prin ȘI ASTFEL (și merită astfel să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
128 din Caracterele de La Bruyère <5> Deși acest text este introdus printr-o marcă de descriere perceptuală (vezi), ar fi inutil să descriem tehnic suita primelor trei segmente ca pe o mare secvență descriptivă. De fapt, este vorba de o suită de trei perioade descriptive urmate de o perioadă argumentativă care se compune dintr-o concluzie [D2], introdusă prin ȘI ASTFEL (și merită astfel să nu le lipsească pîinea pe care au semănat-o) și printr-un argument [D1] (îi scutesc
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în paragrafe, ci în rînduri la cuvînt care sînt tot atîtea ocazii temporare de a ocupa alternativ scena. Rîndurile la cuvînt sînt ele înseși întrerupte în mod natural sub formă de schimburi bipartite. Schimburile sînt legate unele de altele în suite marcate de o anumită tematizare. Una sau mai multe suite tematice formează corpul unei conversații. Astfel este concepția interacționistă, care presupune că orice enunțare este ori o declarație care stabilește cuvintele locutorului următor ca fiind o replică, ori o replică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
atîtea ocazii temporare de a ocupa alternativ scena. Rîndurile la cuvînt sînt ele înseși întrerupte în mod natural sub formă de schimburi bipartite. Schimburile sînt legate unele de altele în suite marcate de o anumită tematizare. Una sau mai multe suite tematice formează corpul unei conversații. Astfel este concepția interacționistă, care presupune că orice enunțare este ori o declarație care stabilește cuvintele locutorului următor ca fiind o replică, ori o replică la ceea ce a stabilit locutorul precedent, ori un amestec al
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Evaluare de închidere [A1]-[B1] [A2] [B2] [A3] [A4]-[B3] În primul text din Mici poeme în proză de Baudelaire, intervențiile succesive ale celui care pune întrebările (A) și ale străinului (B) constituie cuplurile de intervenții (Q > R) alcătuind o suită de schimburi (E) care face ca acest text să semene mai degrabă cu partida de ping-pong despre care vorbește Goffman decît cu o conversație adevărată: T77 STRĂINUL Pe cine iubești mai mult, om enigmatic, spune? Pe tatăl, pe mama, pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
scop să îndeplinească un act de aserțiune: să afirme aici, în mod intensiv, extraordinara frumusețe a lui "eu" și proprietatea ideală a portocalelor sîngerii. Actele A1-asertiv și A2-asertiv sînt legate printr-un act înglobant de tip explicativ care face din suita Q.p + R.q un mic text: A1-Q < EXPLICAȚIE > A2-R DACĂ-aserțiune p < aceasta e pentru că > A2-asertiv (v.2) aserțiune q Un alt poem de Baudelaire, citat mai sus, comportă două întrebări și un răspuns destul de ciudate: T35 SONET DE TOAMNĂ
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]