4,043 matches
-
o umbră uriașă. Leac cu o cagulă! Chiar așa: cu o cagulă, e căciula lui decupată, o recunosc. De ce mi-era teamă n-am scăpat! Nu-mi vine să cred. Mă uit la Leac cum Își pocnește degetele, Îmi pare sumbru, sumbru și deplasat. Senatorul zâmbește camerei, habar n-are ce se Întâmplă În spatele lui. Apare și Andreea, unde-o fi fost, ține În mână câteva foi de hârtie, una i-o Întinde lui Leac, când se apleacă peste senator, ăstuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
umbră uriașă. Leac cu o cagulă! Chiar așa: cu o cagulă, e căciula lui decupată, o recunosc. De ce mi-era teamă n-am scăpat! Nu-mi vine să cred. Mă uit la Leac cum Își pocnește degetele, Îmi pare sumbru, sumbru și deplasat. Senatorul zâmbește camerei, habar n-are ce se Întâmplă În spatele lui. Apare și Andreea, unde-o fi fost, ține În mână câteva foi de hârtie, una i-o Întinde lui Leac, când se apleacă peste senator, ăstuia Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
strigătului de moarte se împrăștie în cele patru vânturi, frângându-se in mii și mii de alte ecouri ce dispar vag peste coroanele copacilor întâlniți în cale. Culcat pe o parte sub o foaie de cort, Marius ascultă atent sunetul sumbru care arată că și natura poartă războiul ei, motivat totuși de simple cerințe biologice. Așezat lângă el, Nicky trage dintr-o țigară cu o totală lipsă de entuziasm. Eforturile ultimelor zile sunt evidente, fața lui încremenită are ceva din culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
grase, mari, se plimbă printre cei căzuți înfigându-și hulpav ciocurile dure în carnea încă palpitând, căutând orbitele ochilor. De undeva răzbește o împușcătură și ciorile își iau zborul protestând gălăgios. Fug către cuiburile lor de pe stâncile din jur, croncănind sumbru. Curând vor reveni, încăpățânate, dornice să se înfrupte din rămășițele celor căzuți. Un geamăt prelung atrage atenția lui Marius. E Carol. Încovoiat, palid ca un strigoi, merge împleticit pe coridor cu mâinile încrucișate peste burtă. Lasă în urma lui o dâră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
forța unisonului Cu Amurgul zeilor, Wagner ne spune povestea timpului în care locuim. Firul leitmotivelor expuse linear de cele trei ursitoare reamintește toată muzica primelor trei opere ale Tetralogiei, liant între prezent și trecut. Caracterizarea melodică a lui Siegfried, expusă sumbru, permanent în tonalitate minoră, ne proiectează în viitorul tragic al eroului. Iar în finalul primei scene, unisonul. Un paradoxal, dar logic unison. Cele trei Norne cântă într-un singur glas, căci atunci când timpul se rupe, memoria se șterge și lipsa
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
multistratificat al autorilor români, care știu să sugereze mai mult decît scriu, directorul ziarului contruiește un text pe mai multe nivele: nivelul religios, apoi contextul istoric al nașterii lui Isus, și, în sfîrșit, contextul contemporan românesc. Editorialul începe abrupt și sumbru: Toate trebuiesc plătite. Și cele rele, desigur. Dar și cele bune". Apoi descrie circumstanțele istorice ale nașterii pruncului sfînt, felul cum evreii au recurs la "ajutor străin" și cum era o vreme de "năpastă a lui Dumnezeu", cînd - și deodată
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
putem aștepta la orice". Atunci, la nașterea lui Isus, au fost omorîți paisprezece mii de prunci, iar moartea lor, dincolo de faptul că "Herodes era, lăuntric, o spăimîntătoare pocitanie", trebuie să aibă - scrie editorialistul - și un alt sens, unul "mai adînc". Sumbrul teolog îl numește: "Și de aceia socotesc că toți copiii aceștia au trebuit să moară pentru că se născuse Hristos", în înțelesul că Herodes a avut grijă "ca prin moartea atîtor nevinovați să se depună mărturie sîngeroasă - jertfă - pentru nașterea Celui
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
a existenței, cea care condiționează o parte importantă a creației compozitorului. Este un concert marcat de o viziune teatral dramatică cu totul captivantă. Evident, pianul solistic este personajul central. Lucrarea derulează o dramaturgie complexă a stărilor de spirit, de la viziunea sumbră luminată exclusiv de vocea pianului, la meditația sensibil întreținută a părții mediane, aspect pe care Mihaela Ursuleasa îl împlinește în baza unei impresionante capacitați privind penetrarea spațiului spiritual al acestei partituri. Finalul, de-a dreptul șocant, juxtapune vehemența adresării din
Cu Horia Andreescu și Mihaela Ursuleasa ..."a new look" al clasicismului vienez by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8682_a_10007]
-
dar și fără a nega de plano dreptul creatorului în ipostază de cetățean de-a avea opțiuni politice, Mihail Sebastian disjunge cu fermitate prestația estetică de cea extraestetică.Vorbele sale se vor un avertisment, dar ele se încarcă de o sumbră profeție. Citindu-le azi, nu putem a nu ne gîndi, contrafactual, la un Sebastian făcînd bilanțul proletcultismului: Un lucru este clar: dacă artistul poate, la urma urmelor, să facă politică, opera sa însă nu are în nici un caz acest drept
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
pe măsură ce restaurează o Madonă gotică, veche de cinci secole, despre care se știu foarte puține lucruri. Ca și Alberto Ongaro, și Barry Unsworth etalează o suită de formule narativă: povestea meșterului care a modelat statuia, în spiritul ficțiunii istorice; narațiunea sumbră, de Ev Mediu petrecută într-o mănăstire de călugări; jurnalul ținut de restaurator, încastrat ca o oglindă în prezentul acțiunii, comentând întâmplările, cu o disecție atentă a celor din jur, și totodată captând fantasmele trecutului. Violența și sacrul, răul și
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
îl va folosi și Cioran, pentru a justifica în general spiritul revoluționar). Oricum, revoluțiile și revoluționarii au meritul că țin cont de "direcțiile mari istorice, pe care se mișcă lumea". La fel ca directorul său, ale cărui editoriale pendulează între sumbre prevestiri de Cassandră politică și soluții scoase la minut din buzunar, și Sebastian are soluții pentru toată lumea: pentru Spania, pentru Austria, pentru România. În Spania, știe precis că e nevoie de-o revoluție: Ceea ce i-ar fi trebuit unei Spanii
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
reunite în Simptomele actualității literare. Un eseu cum e Declinul postdecembrist al poeziei, ne-o arată cu asupra de măsură. Pornind de la tirajele și gloria cărților de poezie ale epocii ceaușiste, Ion Simuț conduce demonstrația înspre o concluzie mai degrabă sumbră. Dar nu sunt oare, acele statistici, tocmai un semn de anomalie sociologică ? Să presupunem că nu am dreptate. Atunci de ce în topul celor zece poeți preferați de autorul Simptomelor, primele poziții sunt ocupate - cronologic - de autori ale căror volume erau
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
versuri. Exemplu: "Aș vrea să cânt, săm-brac în mândre rime Norocul rar ce-n cântec nu încape Că nu e vers pe lume să-l exprime”. ( Șt.O.Iosif- Terține) Catrenul -strofa alcătuită din patru versuri. Exemplu: "Amurg de iarnă, sumbru, de metal, Câmpia albă- un imens rotundVâslind, un corb încet vine din fund, Tăind orizontul, diametral”. (G. Bacovia- Amurg de iarnă) Refrenul- cuvânt, vers sau grupare de versuri, repetate după fiecare strofă, spre a întări o anumită idee sau un
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
externă și, astfel, să se îndepărteze de Rusia sau, cel putin, să nu mai reacționeze la "stimulii" Petersburgului, în conformitate cu interesele sale. De altfel, perspectivele pe care le putea avea Suedia, daca rămânea descoperită, în "umbră" Rusiei, i se păreau destul de sumbre lui von Stedingk 86. Deoarece, potrivit convingerii sale, securitatea Suediei ar fi fost deosebit de precară, de vreme ce experiență seculară a raporturilor ruso-suedeze, în special, a politicii imperiale ruse, în general, dovedise că rușii erau "toujours prêts à prendre tout se qui
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la această, devenită un pericol real și pentru securitatea Imperiului Otoman. Turcii bănuiau că, la adăpostul acesteia, Rusia viza scoaterea lor din Europa "et de leș réduire à leurs possessions d'Asie" (s. Ven.C.)76. Or, tocmai această perspectivă sumbră explică, așa 73 " D'après le malheureux sort de la Pologne constată Mouradgea d'Ohsson le Ministère (Poartă Otomană n. Ven. C.) sent plus vivement que jamais l'utilité des liaisons politiques et de la necessité d'avoir un bon etat militaire
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
zis că era necesară, la toți ne juca bucuria în priviri, care nu totdeauna are nevoie de cuvinte ca s-o exprime, te simți bine așa, privind la ceilalți și tăcând. "Nimeni nu știe. zise vânjosul și pateticul, în aparență sumbru, Asanache. A fost geniul ei când a născocit firma de afară." "O fi datând, zic, de pe vremea războiului mondial și o fi fost făcută special pentru răniți?" Nu, zise Puloș, clădirea e nouă, e construită special de patroană pe un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
astfel de gîndire) sporea sensul cuvintelor obișnuite. Când Puloș spuse: ce părere aveți, ne îmbătăm?, ceilalți reflectară, apoi când Asanache răspunse, hai să ne îmbătăm, eu izbucnii în râs, fiindcă un humor irezistibil dar și involuntar țâșnea din patetismul lui sumbru. Distincția cu care Szekely spunea anecdote deșucheate și fără un surâs făcea mai mult decât aroganța neacoperită de nimic a celor care ar fi vrut ca eu să fiu în grupul lor un simplu figurant. S-au îmbătat, dar pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am pierdut, acum o să trecem de partea lui Stalin; Hitler a fost învins, dar Stalin a rămas și o să ne facă el să trecem de partea lui... Și lumea, inconștientă, pune chiar entuziasm în această trecere. "Înțeleg, zicea Petrică Nicolau sumbru, că n-avem încotro, dar atunci fii mai demn, mai lucid, și lasă dracului entuziasmul deoparte. Stalin nu e încă bătrân, eu îl simpatizez ca om politic rus care a înțeles că Ardealul e al nostru, dar el e și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
abătu asupra acestor gânduri, care se spulberară și îmi rămase numai bătaia inimii, pulsația ei înaltă și nebună... Cum, dar o iubeam demult, încă din clipa când o întîlnisem pe stradă sub ninsoare, și apoi scena din birou, când devenisem sumbru, cuprins de o invidie de moarte pe soțul ei, și privirile pe care mi le aruncase ea tot timpul, și vizitele, și plimbarea... Rupt de ea uitasem că niciodată nu-i spusesem că o iubesc, dar ca știa, dovadă răspunsurile
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
meu, răsuflarea mea nestăpânită, sărutările mele pe gură reînnoite, strânsoarea brațelor care o înlănțuiseră. Mă cuprinse o furie, stârnită de un presentiment obscur: nu venise să-mi dăruiască iubire, venise cine știe pentru ce... Mă așezai pe pat tăcut și sumbru, hotărât la orice, să rup chiar cu ea și să mă smulg din această istorie și să nu-mi mai amintesc de ea. Îmi simțeam spinarea străbătută de fulgerări scurte, descărcări electrice tot mai adânci, până în mațe. Niciodată nu mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
când gândeam, înainte s-o văd), explicațiile pe care nu le-ași fi auzit și nu le-ași fi înțeles și nici nu m-ar mai fi interesat. De aceea veneam adesea la întîlniri pregătit dinainte să aud obsedanta declarație, sumbru, înghețat, mortificat și treceau multe minute până să-mi vin în fire. Ea se învățase cu înfățișările acestea ale mele, nu le lua în seamă (nu tot astfel arătasem și în acea zi în bibliotecă, în ziua când venisem prima
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spus: nu pentru tine am vorbit, și cu o astfel de expresie încît îmi sugera că eu ași fi fost ultimul de-acolo care să sesizeze asemenea adâncimi ale sufletului. Mă uitai și eu în altă parte, dar mai puțin sumbru, simțind cum urcă în inimă singurătatea între acești oameni străini, acești basarabeni (căci credeam că toți sânt basarabeni) pe care îmi propusei liniștit să nu-i mai văd niciodată. Fiindcă nu știu ce intuiție îmi spunea că ei nu mă simpatizează, deși
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îndîrjit, eu voi protesta." ,.Dacă ai s-o faci, răspunse atunci Ion Micu foarte grav, mă vei lipsi pe mine de posibilitatea de a te apăra când vei fi tu însuti amenințat." "De ce ași fi eu însumi amenințat? spusei deodată sumbru. Dacă vor dori să nu mai fie cultură, continuai indignat și deodată nepăsător de soarta mea, mă voi duce să predau copiilor abecedarul, unde cred că nu voi fi silit să le vorbesc despre cele două lagăre (oribile cuvinte, cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lăsând o discuție suspendată. Era o sugestie jignitoare pentru mine, care mă complexa; să zic că nu înțelegea ce-i spuneam în chiar clipele acelea, nu puteam, însemna că nu-l înțelegeam eu, că discuția mă depășea. "Povestește, îi zisei sumbru, anecdota ta nesărată, fiindcă așa sîntem noi românii, chiar și ardelenii, nu suportăm multă vreme tensiunea unei discuții și o dăm pe anecdote." El rîse: "Căz doară nu e o anecdotă fără aplicățiune, ai să vezi că musai vom putea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de total încît avui și eu sentimentul că altcineva fusese în încăpere, nu Matilda... Dar îndată îmi amintii... ușa sertarului spartă, cuvintele rostite, nu ți-am distrus "opera", ironia, disprețul trivial... Crezi că eu sânt Petrică? îi spusei liniștit și sumbru, să-mi răsfoiești rânjind caietele? Las la o parte spartul ușii, oi fi crezut că păstrez acolo cine știe ce scrisori secrete, din trecut sau din prezent, nu m-am gândit, altfel nu încuiam biroul, dar după ce te-ai convins ce e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]