3,628 matches
-
Anul școlar 1865-1866 se confruntă cu grele probleme de ordin material. Acesta era primul an de aplicare a obligativității învățământului primar iar localurile corespunzătoare și cadrele calificate lipseau. Criza financiară existenta, a fost accentuata și de seceta din timpul verii, suprimând funcțiile revizorilor școlari ai județului încă de la 1 ianuarie 1866, pentru economii bugetare, salariile învățătorilor achitându-se cu mari întârzieri( uneori 5-7 luni) iar comunele să nu poată susține întreținerea școlilor și reparațiile acestora. Această situație a condus la demisia
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
bine și pentru a înțelege adecvat întâmplările ce urmează, cititorii noștri trebuie să-și reprezinte în amănunțime spațiul acțiunii, să spunem câteva cuvinte despre gotic. După cum bine se știe, goticul, semnificând dorința maximă de verticalitate tectonică, nu numai că nu suprimă contrafortul romanic, ci deasupra lui se înalță arcul butant, arc în sfert de cerc, a cărui menire este de a contracara împingerile navelor centrale, deosebit de înalte. Un alt mijloc de a combate impresia de masivitate este acela de a deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
exemplarelor publicației"152. În România post-comunistă, reglementarea cenzurii este instituită prin articolul 30 din Constituția României, aliniatul 2: Cenzura de orice fel este interzisă. Dispar atât ideologia cenzurii, cât și mecanismele de realizare a acesteia. Nici o publicație nu poate fi suprimată, dar libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. În plus, sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri 153. Aceste precizări ne arată faptul că, deși orice formă de cenzură este interzisă, libertatea de expresie trebuie corelată cu responsabilitatea a ceea ce se publică. Cenzura manipulează publicul, întrucât se suprimă acele publicații și acele voci care redau o imagine a realității, alta decât cea dorită de propagandă. Accesul la "realități" prezentate doar dintr-un singur punct de vedere implică o reprezentare distorsionată a societății, corespunzătoare interesului statului. V.3.3
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
mult control asupra a ceea ce fac, să mă stăpânesc. Spectatorul trebuie să se emoționeze, nu tu. Asta e lecția pe care o știu din școală. Nu poți să dai drumul la robinet, dacă faci asta ești pierdut. Așadar, mi-am suprimat orice pornire. Nu ține de patologic ce facem noi acolo. Ai studiat vioara înainte să faci teatru. Diferă tipurile de emoție pe care le simți atunci când cânți și atunci când joci? Nu foarte mult... Am studiat muzică atâția ani, dar am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
la noi publicațiile satirice lipseau, aluziile cele mai vânate de cenzori vizau împlinirea unor proiecte naționale și politice. Nu știu ce va fi conținut nuvela „Toderică“, semnată de Costache Negruzzi în „Propășirea“, dar autoritățile au găsit și aici aluzii periculoase și au suprimat revista în noiembrie 1844, iar pe autor l-au exilat la moșie. În „Propășirea“ apăruse cu puțin timp înainte și articolul lui Ion Ghica, Despre „Unirea vămilor între Moldova și Valahia“, iar Negruzzi și Donici traduseseră o satiră de Antioh
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
în discursul religios. Acest aspect al limbii este semnalat și de Rodica Zafiu în Diversitate stilistică în România actuală: "În deceniile de regim totalitar, în aleatoriul unui sistem aberant de cenzură, în care anumiți termeni erau urmăriți cu îndârjire și suprimați imediat, înghițiți de croșete, ironia sorții făcea ca alții, cu nimic mai nevinovați, să se repete în deplină libertate: poezia ocazională își însușise cuvinte cărora uzul prelungit, până la sațietate le anulase sensurile și conotațiile religioase inițiale. În poezia odelor, a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
fuzionând toate etapele reprezentării simbolice ale realului "diferit" (între un eveniment și lectura scrisorii oficiale care îl relatează, de exemplu) în spectacolul "trăit în direct", ea privilegiază comuniunea și senzația "la cald" asupra informației și reflectarea ei "la rece" și suprimă ruptura semiotică legată de distanța diferența dintre real și înregistrarea sau reprezentarea sa"4. Pătrunderea mass-media în viața religioasă în general este un fapt concret de care atât organizațiile religioase, cât și mass-media americană, atât de amalgamată datorita celor 6000
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
obosită și îmbujorată la față, eu uimit: pătrunderea Laurei acolo schimbase dintr-odată totul. Sala cu oglinzi nu mai era un deșert, ci o strălucitoare sală de bal. Mă gândeam că o singură femeie e de ajuns uneori pentru a suprima deșertul unui bărbat. Eram fericit eu însumi, uitasem de mâna rănită, de cerbi, de Moașa, de bătrâni, nu mai trăiam decât clipa aceea, plină de o bucurie simplă, la care râvnisem mereu. Când am fost tânăr n-am umblat decât
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
monstruoasă a secolului, al cărei nume nu-l va pronunța, întrucât și numele o umplea de groază și n-ar mai dori să adauge și asta durerilor; iar dacă s-ar petrece așa, ar trebui să aibă curajul să se suprime dintr-odată, ca să nu îndure chinuri cum știe - din auzite, dar și din văzute - că apar până dincolo de orice margine a răbdării, nu poate ști dacă va avea curajul, dar, suprimându-se, ar distruge orice speranță și ar fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
petrece așa, ar trebui să aibă curajul să se suprime dintr-odată, ca să nu îndure chinuri cum știe - din auzite, dar și din văzute - că apar până dincolo de orice margine a răbdării, nu poate ști dacă va avea curajul, dar, suprimându-se, ar distruge orice speranță și ar fi o minciună să nu admită că încă mai există o speranță în ea - anume că poate ea însăși ori simptomele ori doctorii se înșală și nu e vorba de boala monstruoasă ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
când se scapă chiar și din ghearele ei ori că s-a descoperit deja un medicament miraculos - iar această speranță, chiar absurdă, cum a citit nu mai știa unde, devine și mai absurdă prin suprimare; iar, pe de altă parte, suprimându-se ar însemna că își recunoaște neputința și se arată lașă - or, nu voia nici una, nici alta. Însă, indiferent de toate acestea, curiozitatea ei este cum nu se poate mai mare, nu pentru ce se va întâmpla cu ea Îe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
zeu al inițierii, dar și al tulburărilor profunde, zeu al acelei mania care înseamnă revelație, dar și nebunie distructivă. La rândul său, Vernant 1 va reține, din Bacantele, figura unui Dionysos - simbol al unei amețitoare alterități: incarnare a celuilalt, el suprimă barierele dintre divin și uman, dintre uman și animalic, dintre lumea de aici și cea de dincolo. Este zeul care răstoarnă ordinea cotidiană și care, „printr-un veritabil amalgam de miracole, de fantasmagorii și de iluzii”, înclină balanța când „spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
temnița ei decât printr-o moarte eliberatoare, luminoasă, prin cufundarea într-un somn netulburat de vise, prin intrarea într-un spațiu nelocuit de fantome. Un spațiu liber de fantome? Dar asta înseamnă sfârșitul teatrului. Căci frumoasa și luminoasa moarte va suprima acea zonă care, despărțind viața de neființă, de neant, reprezintă teritoriul revendicat dintotdeauna de teatru, locul unde aventura omului pe pământ nu s-a încheiat definitiv, unde trupul continuă să rămână prizonierul trecutului și al amintirilor sale. Acesta este, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
în miezul problemei esențiale a teatrului, punându-ne în fața unui joc infinit de oglinzi care absorb și răsfrâng succesiv imaginea, fiecare reflectare fiind și mai reală decât precedenta; în cele din urmă, „ultima imagine le înlătură pe toate celelalte” și suprimă toate oglinzile, lăsându-ne să vedem cum cele șase personaje cu chipuri spectrale și aliniate ca niște mumii dispar cu ajutorul unui ascensor în înaltul scenei, unde vor rămâne până la următoarea reprezentație”. Intuiția lui Artaud se dovedește încă o dată exactă: punând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
ne gagne pas”. Astfel că orice pretenție ridicată de dumneata în fața acestui caz de forță majoră e înălțată pe un eșafod prea șubred, pe care îl voi dărâma la prima instanță judecătorească. Cât privește amenințarea dumitale că intenționezi să-mi suprimi alimentarea depozitului, trebuie să te fac atent că, procedând astfel, contravii flagrant dispozițiunilor contractului existent între noi, abatere pentru care voi fi silit să te chem în judecată spre a-ți cere plata daunelor mele morale și materiale”. Totuși, printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
distincte, diferențierile nefiind Însă semnificative, iar eu mă voi opri la versiunea lui Haim Franckel, narațiunea sa avînd un cert ascendent asupra celorlalte, Întrucît reunește o serie de mărturii ale discipolilor privitoare la Maestru. Dacă din acest text s-ar suprima digresiuni pe marginea credinței, moralei, hasidismului, pe alocuri Împănate cu citate pilduitoare din Talmud sau cu pedantismele lui Franckel, povestirea s-ar putea rezuma astfel: Învățatul Ben Haas (pe numele său adevărat Oscar Leib) se apucase pe la paisprezece ani să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și altfel. Și pentru noi. Danny privi peste masă la Claire De Haven și Norman Kostenz. Trecuseră cinci minute de când era audiat. Până acum femeia se arătase extrem de rece și oficială, temperându-l pe Norm cu mici gesturi care îi suprimau pornirile de entuziasm debordant legate de evenimentele de la pichetul demonstranților. O femeie atrăgătoare care simțea nevoia să atingă mereu lucrurile din jur: țigările, bricheta și pe Kostenz când turuia prea mult sau spunea ceva ce-i plăcea ei. După cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de acțiune la nivel comunitar, acestea au devenit, cu timpul, prepoderente, depășind cuantumul cheltuielilor neobligatorii (68% în 2009)24 ceea ce reprezenta o încălcare a principiului constituțional clasic ce stă baza parlamentelor moderne: "nicio taxare fără reprezentare" 25. Tratatul de la Lisabona suprimă această distincție dintre cele două tipuri de cheltuieli, Parlamentul și Consiliul deținând astfel puteri egale. Schimbările recente în procedura de adoptare a bugetului consolidează din nou Parlamentul European în arhitectura instituțională a Uniunii. Rămân însă două aspecte asupra cărora rolul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
apară o reparație din partea acestora. Se poate cere, de exemplu producătorilor să plătească o redevență, numită "taxă pigoviană", cu referință la A.C. Pigou, care permite să fie indemnizate victimele poluării, sau pot fi puse în operă procedee tehnice care să suprime sau să reducă poluarea. Prin astfel de metode se poate reduce costul social și obține internalizarea sa. Dar există și alte metode de internalizare. 2.2.2. Principiile internalizării Pentru a înțelege aspectele uneori surprinzătoare pe care le ia internalizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pieței se impune, pentru că trebuie ținut seama de efectele exter-ne pe care piața nu și le asumă. O primă tentație se prezintă astfel, aceea de a considera ansamblul efectelor externe ca fiind nefaste. În principiu, ar trebui atunci să fie suprimate și puterea publică ar trebui să intervină pentru a sancționa, prin tarificare și /sau reglementare, pe autorii efectelor străine negative; A doua școală de gîndire, reprezentată de Ronald Coase, reflectează asupra gradului de acceptabilitate a diferitelor costuri sociale, deoarece acestea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să rezulte întotdeauna un cîștig pentru o economie sau o societate în urma unor astfel de privatizări și naționalizări repetate. 5.2.3.3. Acțiuni asupra mediului întreprinderilor a) Dereglementare și concurență Dereglementarea este o politică ce are scopul de a suprima reglementările constrîngătoare și a lăsa piața și concurența să joace în mod liber rolul de reglator. Această politică a debutat în S.U.A., în cursul anilor 1970, în sectorul transporturilor, poștei și telecomunicațiilor, teledifuziunii sau în sectorul financiar. Aceste sectoare erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
același timp loc de selecție, deci de excluziune, dar și garant al stimulării actorilor economici. În această perspectivă, rolul Statului în sînul națiunii va consta în a evita o polarizare socială excesivă, consecutivă creșterii inegalităților. Dar el nu trebuie să suprime competiția economică, dimpotrivă, căci el este garantul creșterii economice. La această ambivalență se referă Pierre Bourdieu atunci cînd vorbea despre "cele două mîini ale Statului. Instituțiile economice nu sunt deci destinate doar asigurării creșterii economice, ci au de asemenea rolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și pe ruși în folosul turcilor și primeau bani din două părți. Când rușii descopereau trădarea, vinovatul era executat după cum am văzut. De altfel, ca măsură de precauțiune, chiar dacă nu aveau nici o dovadă împotriva unora dintre acești spioni, tot îi suprimau după ce se serveau de dânșii câtva timp. Căderea Plevnei a provocat în București iarăși un curent de animozitate împotriva rușilor; pe când ziarele române anunțau că Osman-pașa a capitulat față de armata română și că spada și-ar fi dat-o unui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cestiunea de îndemnitate indicată de 1-iul aliniat al Articolului V din Tratatul de [la] San Stefano, observă că articolele tratatului nefiind acceptate ca obligatorii de România care, prin urmare, nu poate reclama beneficiile stipulate de ele, ar trebui să se suprime clauzele eventual inserate în favoarea ei. Aceea a îndemnității este din acest număr precum și aceea a drepturilor românilor în Imperiul Otoman. Excelența-Sa cere dară ca Articolul V să fie redus la prima fază, adică la recunoașterea independinței Principatului. Lord Salisbury
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]