KorAP: Find »[drukola/base=susan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...120 121 122 ...160 >

3,977 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231

dar a clătinat din cap. Era incapabilă să mai scoată vreun cuvânt văzând viteza cu care viitorul ei soț se schimba chiar sub ochii ei. —Ei, cred c-ar trebui să încercăm să facem unul. —Pe bune? Cu capul amețit, Susan s-a chinuit să-și schimbe puțin poziția, dar s-a schimonosit la față descoperind c-o durea tot corpul. Stai puțin... eu visez acum? Sau celălalt Nick a fost răpit de extratereștri și înlocuit cu o versiune clonată, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
gândesc la toate lucrurile pe care aș fi vrut să ți le spun, dar pe care nu ți le spusesem niciodată. Unul dintre ele fiind „Vrei să fii soția mea?“. —Ei, acum că m-ai întrebat, îți răspund că da. Susan a izbucnit în râs, cu toate că ochii îi înotau în lacrimi. —Fantastic! Nick s-a întors lângă pat și a sărutat-o prelung pe buze. Și dup-aceea putem să încercăm să facem și-un copil. —Nick, nu trebuie să faci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
De fapt, nu reușesc să înțeleg de ce am crezut c-ar fi o idee mai bună să așteptăm. Ne iubim, o să ne căsătorim, de ce Dumnezeu n-am vrea să încercăm să facem și-un copil? Copleșită de entuziasmul lui molipsitor, Susan a izbucnit din nou în râs. —OK. Deși, în sufletul ei, femeia știa că discuția respectivă nu avea prea mare relevanță în clipa aia sau, mai curând, până când piciorul nu era suficient recuperat ca să-i suporte greutatea. Ce să se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
recunoștea familia și-așa mai departe, dar nu era în stare să numească unele obiecte. Era foarte ciudat. Nick a ridicat brațul și-a ciocănit cu degetul în geamul ceasului de la încheietură. —Ce-i ăsta? — A, e simplu, a rânjit Susan. E o vânătaie. Un gogoloi sau doi?tc "Un gogoloi sau doi ?" — Crezi c-a uitat? Alison și-a verificat ceasul, după care s-a uitat prin cafenea pentru a cincea oară în tot atâtea minute. —De obicei Susan nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
rânjit Susan. E o vânătaie. Un gogoloi sau doi?tc "Un gogoloi sau doi ?" — Crezi c-a uitat? Alison și-a verificat ceasul, după care s-a uitat prin cafenea pentru a cincea oară în tot atâtea minute. —De obicei Susan nu întârzie. —Ba întârzie, i-a replicat Julia zeflemitor. Întotdeauna întârzie. Numai că, de data asta, are o scuză: nu se deplasează prea ușor. Fiona era îngrijorată. — Eu m-am oferit s-o iau cu mașina de-acasă, dar m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
o scuză: nu se deplasează prea ușor. Fiona era îngrijorată. — Eu m-am oferit s-o iau cu mașina de-acasă, dar m-a refuzat. Ba chiar s-a înfuriat pe mine și mi-a zis că nu e invalidă. —Susan înfuriată? Julia a ridicat o sprânceană perfect pensată. —Ei, asta chiar că nu-i stă în caracter. Știu, a oftat Fiona netezindu-și fusta înflorată. Cred că Susan s-a schimbat mult după accident. Dar s-a schimbat în bine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
a înfuriat pe mine și mi-a zis că nu e invalidă. —Susan înfuriată? Julia a ridicat o sprânceană perfect pensată. —Ei, asta chiar că nu-i stă în caracter. Știu, a oftat Fiona netezindu-și fusta înflorată. Cred că Susan s-a schimbat mult după accident. Dar s-a schimbat în bine. Mi se pare mult mai încrezătoare în sine și mult mai hotărâtă. —La naiba! Atunci să sperăm că n-o să am și eu un accident, a intervenit Julia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
schimbă viața, ar face-o și mai directă și mai brutală decât era deja. Aha! a exclamat ea arătând cu mâna un punct în josul străzii. Iat-o și pe Țopăilă! Toate trei și-au sucit gâturile ca să se uite la Susan, care înainta chinuită pe trotuar, înspre masa lor, poziționată în dreptul ferestrelor franțuzești deschise, ale cafenelei. Susan se deplasa lent, dar cu hotărâre, sprijinindu-se, cu mâna stângă, pe un baston. Piciorul stâng era încă în ghips. Piciorul drept era încălțat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
exclamat ea arătând cu mâna un punct în josul străzii. Iat-o și pe Țopăilă! Toate trei și-au sucit gâturile ca să se uite la Susan, care înainta chinuită pe trotuar, înspre masa lor, poziționată în dreptul ferestrelor franțuzești deschise, ale cafenelei. Susan se deplasa lent, dar cu hotărâre, sprijinindu-se, cu mâna stângă, pe un baston. Piciorul stâng era încă în ghips. Piciorul drept era încălțat cu o sandală roz, în vreme ce stângul era învelit într-un soi de cizmuliță de casă, de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
roz, în vreme ce stângul era învelit într-un soi de cizmuliță de casă, de un roșu întunecat. Îmi pare rău, draga mea, dar n-o să dai tonul modei cu chestia aia roșie, a rânjit Julia dând din cap înspre piciorul lui Susan, în vreme ce aceasta continua să țopăie către masă. Roz n-ai găsit? —Du-te dracului! Zâmbitoare, Susan s-a așezat pe scaunul liber dintre Fiona și Alison. — Îmi cer scuze c-am întârziat, dar traficul a fost așa de-aglomerat c-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
Îmi pare rău, draga mea, dar n-o să dai tonul modei cu chestia aia roșie, a rânjit Julia dând din cap înspre piciorul lui Susan, în vreme ce aceasta continua să țopăie către masă. Roz n-ai găsit? —Du-te dracului! Zâmbitoare, Susan s-a așezat pe scaunul liber dintre Fiona și Alison. — Îmi cer scuze c-am întârziat, dar traficul a fost așa de-aglomerat c-aș fi putut să schimb un cauciuc fără să trag pe stânga. Fiona a întins o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
să trag pe stânga. Fiona a întins o mână către frapiera plină cu gheață de lângă ea. Având în vedere că asta e o ocazie deosebită, ne-am permis să comandăm șampanie, a spus ea turnându-i un pahar și lui Susan și oferindu-i-l. Bine-ai venit înapoi în Clubul Nevestor Numărul Doi. Ți-am dus dorul. Susan a ridicat paharul zâmbind. —Vă mulțumesc. Și mie mi-a fost dor de întâlnirile noastre. Trecuseră șase luni de când Susan ieșise din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
vedere că asta e o ocazie deosebită, ne-am permis să comandăm șampanie, a spus ea turnându-i un pahar și lui Susan și oferindu-i-l. Bine-ai venit înapoi în Clubul Nevestor Numărul Doi. Ți-am dus dorul. Susan a ridicat paharul zâmbind. —Vă mulțumesc. Și mie mi-a fost dor de întâlnirile noastre. Trecuseră șase luni de când Susan ieșise din comă, șase luni îndelungate și lente, în care femeia se chinuise, șchiopătând, să se recupereze. Și acum mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
și lui Susan și oferindu-i-l. Bine-ai venit înapoi în Clubul Nevestor Numărul Doi. Ți-am dus dorul. Susan a ridicat paharul zâmbind. —Vă mulțumesc. Și mie mi-a fost dor de întâlnirile noastre. Trecuseră șase luni de când Susan ieșise din comă, șase luni îndelungate și lente, în care femeia se chinuise, șchiopătând, să se recupereze. Și acum mai mergea încă la ședințe de fizioterapie și-și continua și exercițiile de acasă. Spre amuzamentul lui Milly. Fiona, Julia și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
acum mai mergea încă la ședințe de fizioterapie și-și continua și exercițiile de acasă. Spre amuzamentul lui Milly. Fiona, Julia și Alison veniseră, în mod regulat, în casa ei și a lui Nick, dar asta era prima dată când Susan se aventura singură afară din casă. — Cred că ți-e foarte greu, a remarcat Alison indicând piciorul lui Susan. Îmi amintesc că și eu mi-am rupt odată un picior. Eram într-o excursie la schi cu școala... La început

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
Fiona, Julia și Alison veniseră, în mod regulat, în casa ei și a lui Nick, dar asta era prima dată când Susan se aventura singură afară din casă. — Cred că ți-e foarte greu, a remarcat Alison indicând piciorul lui Susan. Îmi amintesc că și eu mi-am rupt odată un picior. Eram într-o excursie la schi cu școala... La început a fost o noutate, dar foarte repede s-a transformat într-o chestie deranjantă și plictisitoare. —Și eu am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
s-a transformat într-o chestie deranjantă și plictisitoare. —Și eu am rupt un picior la schi, a sărit Julia. Din fericire, nu era piciorul meu. Apropo, îți pâlpâie telefonul, a spus ea arătând telefonul care stătea pe geanta lui Susan. —E probabil Nick, a oftat Susan din rărunchi. M-a sunat deja de vreo zece ori cât eram pe drum. Voia să vadă dacă sunt bine. I-am tăiat sonorul pentru că nu mai suportam să-l aud. Susan a luat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
deranjantă și plictisitoare. —Și eu am rupt un picior la schi, a sărit Julia. Din fericire, nu era piciorul meu. Apropo, îți pâlpâie telefonul, a spus ea arătând telefonul care stătea pe geanta lui Susan. —E probabil Nick, a oftat Susan din rărunchi. M-a sunat deja de vreo zece ori cât eram pe drum. Voia să vadă dacă sunt bine. I-am tăiat sonorul pentru că nu mai suportam să-l aud. Susan a luat telefonul și-a apăsat pe butonul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
geanta lui Susan. —E probabil Nick, a oftat Susan din rărunchi. M-a sunat deja de vreo zece ori cât eram pe drum. Voia să vadă dacă sunt bine. I-am tăiat sonorul pentru că nu mai suportam să-l aud. Susan a luat telefonul și-a apăsat pe butonul de răspuns. — Da, am ajuns cu bine. Te sun mai târziu. E drăguț că e așa de îngrijorat din cauza ta, a spus Fiona amintindu-și motivele pentru care Susan voise să plece

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
să-l aud. Susan a luat telefonul și-a apăsat pe butonul de răspuns. — Da, am ajuns cu bine. Te sun mai târziu. E drăguț că e așa de îngrijorat din cauza ta, a spus Fiona amintindu-și motivele pentru care Susan voise să plece într-o excursie cu bicicleta în scoprui caritabile. Da, așa e, a răspuns Susan fără grabă. Dar e și al naibii de enervant. Să sperăm că, după ce-mi revin, o să se mai liniștească nițel și-o să pot și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
cu bine. Te sun mai târziu. E drăguț că e așa de îngrijorat din cauza ta, a spus Fiona amintindu-și motivele pentru care Susan voise să plece într-o excursie cu bicicleta în scoprui caritabile. Da, așa e, a răspuns Susan fără grabă. Dar e și al naibii de enervant. Să sperăm că, după ce-mi revin, o să se mai liniștească nițel și-o să pot și eu să ies din casă fără ca echipa de intervenție să mă mai verifice din cinci în cinci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
nițel și-o să pot și eu să ies din casă fără ca echipa de intervenție să mă mai verifice din cinci în cinci minute. Și cam când o să se-ntâmple asta? Alison a aruncat o privire la piciorul bandajat al lui Susan. Expresia de pe chipul ei părea a fi una de neîncredere. —Nu peste mult timp. De gips o să scap săptămâna viitoare, după care n-o să mai trebuiască să port decât o șosetă din aia elastică pentru susținerea gleznei... —Sexy! a întrerupt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
i s-au umplut de lacrimi. Nu-mi vine să cred că ești aici. După ce te-am văzut întinsă pe trotuarul ăla, n-am prea crezut c-o să-ți mai revii. Da, am fost cam varză, nu? i-a răspuns Susan râzând, în încercarea de a restabili atmosfera optimistă. În ultimele luni fusese înconjurată de oameni cu expresii triste pe chip și ultimul lucru pe care și-l dorea era să aibă parte tot de asta și acolo. Dar mi-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
asta și acolo. Dar mi-am revenit și sunt gata să pornesc la luptă, a continuat ea și-a ridicat paharul cu șampanie. Salut! —Salut! au repetat celelalte femei, după care toate au luat câte-o gură din băutura acidulată. Susan n-a făcut decât să guste din licoare, după care a pus paharul la loc pe masă. Presupun că trebuie să ai grijă, nu? a întrebat-o Alison arătând paharul. —Da. Și-așa mi-e greu să-mi țin echilibrul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
a întrebat Alison stupefiată. —Nu pare să fie curios. Și dacă e, atunci n-a spus nimic în sensul ăsta. Eu cred că e doar ușurat că nu mai trebuie să facă pe mediatorul în certurile noastre. —Excelent! a exclamat Susan și-a bătut-o pe Fiona pe spate. — Eu am acum un logodnic care se dă peste cap ca să-mi arate cât de tare mă adoră, iar fiul tău vitreg s-a dat pe brazdă. Oare ar putea să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]