61,456 matches
-
ar lasă citite, nu doar despre propria textura, ci și despre autorul sau. Dar ce înseamnă, "o frumoasă, o foarte frumoasă carte de teorie și critica literară"? După opinia mea, o carte care descoperă o idee, și-o transforma în "tema", isi elaborează un sistem de argumentare a ipotezei, apoi îl verifica prin succesive analize de text, construiește o structură coerentă, armonica a ansamblului, spre a incerca în final o sinteză. Aceasta ar fi o frumusețe (e drept, de tip "clasic
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
Rodica Zafiu Discursul publicistic actual se dezvoltă adesea în jurul unor teme la modă, pe care le repeta insistent, epuizîndu-le prin exces de artificii retorice și lingvistice. La schimbarea temei, din tot ceea ce s-a scris sau spus rămîne un mic depozit de clișee, de cuvinte-cheie, de subiecte de parodie. În ultimele
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
modă, pe care le repeta insistent, epuizîndu-le prin exces de artificii retorice și lingvistice. La schimbarea temei, din tot ceea ce s-a scris sau spus rămîne un mic depozit de clișee, de cuvinte-cheie, de subiecte de parodie. În ultimele zile, tema eclipsei a focalizat energiile retorice ale jurnaliștilor și - într-o măsură mai redusă - ale autorilor de mesaje publicitare. Cel puțin în faza premergătoare evenimentului, tonul a fost totuși relativ sobru, tendințele ludice și ironice ale jurnalismului autohton manifestîndu-se cu moderație
"Cu ochii în soare..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17698_a_19023]
-
engleză, americană, spaniolă, italiană și germană. Această permanentă căutare a influentelor și corespondentelor pregătindu-i eseurile de mai tarziu din volumele Portrete lirice și Tradiție și literatura. În modul de a polariza pe scriitori cum și pentru a selecta anumite teme și motive de inspirație, Ion Pillat pornește de la general la particular, traiectoriile preocupărilor sale înscriidu-se în cercuri concentrice. Exponenții literaturii medievale și moderne au fost selectați în proectul de antologie: Poezia veche. Poeme alese. Aceștia au fost clasificați cronologic: I
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
1942, notează numele a 50 de scriitori Pentru o Antologie a poeților mai noi, oferind și o nouă ediție revăzuta și adăogita a Antologiei poeților de azi. Jocul caleidoscopic continuă, mai putin didactic cu antologii adunând poeme inspirate de anumite teme și motive și care grupează, în mod diferit, pe aceiași poeți dar, în același timp ele sunt o mărturisire a cercetărilor neobosite și a cerințelor sufletești ale lui Ion Pillat. În copilărie străbătuse întreaga țară colindând Bucegii, Ciucașul și Ceahlăul
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
imperiul acestei noi experiențe sufletești el formează o frumoasă antologie cu motive inspirate de clasicismul greco-roman antic, si intitulată Sub cerul clasic. În 1921 îi apare o antologie tematica: Poezia toamnei (București, "Viața Românească") în care poemele sunt grupate pe teme: Vine toamnă, Amurgul toamnei, Parcurile toamnei, Cules de vii, Toamna în codri, Păsări și frunze călătoare, Ploi și neguri, Glasul toamnei, Toamna și iubirea, Toamna și amintirea, Toamna și moartea, ceea ce creează o miscare dramatică - care răscolește și dă un
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
bărbat și femeie. Un cunoscut filosof nihilist i-a anunțat cândva cu o satisfacție de diavol meschin pe semeni că sărutul nu reprezintă altceva decât un transfer de salivă între parteneri. Cristian Bădilită n-ar face niciodată asemenea dezvăluiri ieftine. Temele sale predilecte - ca ale oricărui poet demn de luat în considerare - sunt nașterea, dragostea și moartea, cu mențiunea că nașterea are în cazul său că substitut metafizic creația. Aceste teme organizează întreaga viață interioară a poetului. Moartea, în special, reprezintă
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
parteneri. Cristian Bădilită n-ar face niciodată asemenea dezvăluiri ieftine. Temele sale predilecte - ca ale oricărui poet demn de luat în considerare - sunt nașterea, dragostea și moartea, cu mențiunea că nașterea are în cazul său că substitut metafizic creația. Aceste teme organizează întreaga viață interioară a poetului. Moartea, în special, reprezintă pentru el o prezență permanentă, ceea ce nu înseamnă și o prezență familiară. Cristian Bădilită are o vocație a vieții, care îl face inapt de compromisuri cu moartea. El seamănă, în
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
și Ea Numărul din august al suplimentului Dilemei, VINERI, suporta foarte bine căldură, lipsa de aer, poluarea sonoră cu ingrediente de alarme nocturne și înjurături non-stop, praful, creșterea prețurilor și alte asemenea plăceri de vară ale bucureștenilor. Ce-i drept, tema obligă la o anume vioiciune. Este vorba de El și Ea sau Ea și El - cum preferați - căci redactorii revistei au avut grijă să scrie genericul în două feluri, spre satisfacția ambelor părți. Toate articolele sînt de citit și, cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
nu e chiar o donna angelicata" (p.4); Cecilia Ștefănescu: "Dragostea, cu toată recuzita ei, a devenit puțin cîte puțin necreditabilă" (p.4); Liviu Papadima: "un crîmpei din marele discurs amoros" (p. 5), la care se adaugă teribilele selecții pe tema făcute de Ion Manolescu și de Dan Stanciu la pagina 10. Iată o imagine a femeii (doamnelor, zîmbiți!) pe care Dan Stanciu o scoate din definițiile (diabolice) ale prozatorului american Ambrose Bierce: "FEMEIE, s.: Un animal trăind de obicei în preajma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
ajungă la faliment moral sau la pedeapsă. Dar la tine, ticăloșii sunt ceva natural, ca ploaia sau ninsoarea... „ (subl.n., M.B.). Din sublinierea operată, se desprinde toată învățătura tematică a cărții analizate. Disipată în cele 206 pagini ale cărții Compromisul, tema generoasă, de o stringentă actualitate, atingând pragul fetișizării internaționale, are aliați, congeneri aș zice, în elocventele (așa zis) poeme,care segmentează unele povestiri ale lui Serghei Dovlatov. Așa arată o fișă... literară a fostului gazetar din Estonia sovietică, ajuns direct
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
un val uriaș de traduceri din autori străini, si de mînă întîi, dar și de consum, la costuri mici, el a fost unul dintre primii producători autohtoni care au descoperit inconvenientul concurenței străine. Și dacă vor reciti plîngerile pe această temă ale scriitorilor, vom avea un foarte expresiv tablou al nemulțumirilor, acuzelor și pamfletelor că există o conspirație împotriva României, apărute mai tîrziu. Într-un anume fel, chiar și reacțiile vehemențe de tip "Nu ne vindem țară", reacții al căror motiv
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
impulsul exterior al crizei economice poate fi cotata drept adaptabila, dar întrebarea e în ce măsură acea cultură nu intră într-un destin care nu e al ei. La fel de bine însă ne putem întreba dacă inadaptabilitatea cu program, aceea care ignoră marile teme ale "statului mondial" în care trăim grație rapidității cu care circulă informațiile, ne duce tot la izolare. În această dispută probabil ca un răspuns plauzibil îl vor da cei care privesc neinhibat ambele date ale problemei, adică cei pentru care
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
citească toți cei preocupați de problemele literare se află publicat în revista VATRA nr. 4 /1999, sub titlul Literatura română riscă să rămînă complet pe dinafară. Intervievatorul, criticul Al. Cistelecan, aduce în discuție unele din cele mai fierbinți subiecte pe tema, iar intervievatul, Profesorul Virgil Nemoianu de la Universitatea Catolică din Washington D.C., se află suficient de departe ca să nu cadă pradă entuziasmelor necontrolate și suficient de aproape (sufletește) ca să fie îngrijorat: Fie că ne place, fie că nu ne place, mileniul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
metafore concise: "mănușă aceea/ demult aruncată/ în fiecare zi/ o ridic" (Sînt prigoniri ce-n veci nu contenesc). Găsim astfel în cartea lui Dorin Popa cultivarea confesiunii discrete, atenția pentru un ton și un lexic "înalte", care să acopere adecvat temele mari, neclătinate de vreo intenție ironică, si un discurs supravegheat să genereze expresivități din sfera sublimului: "parfumul tău dansa cu călcîiele goale pe pieptul meu" (Abia tîrziu prin orașul pustiu): "mama de mult în lacrimile ei/ mă îngropase" (Oțelul inclement
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
vie tocmai printr-o stridenta necesară, ajunge terna și pe alocuri sună desuet. Prezintă uneori pericolul de a fi prea puțin deosebită de tenacitatea egală și în fond cuminte cu care adolescenții își verbalizează liric spasmele. Dezmierdarea prea potolita a temelor dramatice le ratează tensiunea, eșuînd într-un (firește) involuntar mioritism. Deși atrăgător pentru mulți, acest tip de poezie riscă să respingă un lector care nu răspunde prompt imperativului de a-și face liniște în intelect înainte de a deschide volumul sau
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
cu grijă unei tîrzii integrări universitare, ce i-a fost mereu refuzată în România: "Dragă Sami, după cum știi voi incepe sa tin cursuri de literatură română. La Münster, din aprilie. Dar și 2 ore de seminar săptămînal. La acest seminar tema e ăpoezia română modernă. Cum eu în viața mea n-am fost universitar decît ca student în România, nu prea știu exact ce e cu seminarele astea: lectură și explicație de texte, comentarii asupra poeților; un poet pe săptămînă sau
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
momente. Să citam în acest sens o consemnare, oarecum profesorala, asupra unui text, de presupus, minor: "Am citit de îndată ce m-am întors la Köln, paginile lui Gh. Stanomir despre Paul Celan. Sînt sugestii interesante, dar păcat că nu aprofundează o temă atît de importantă ca relațiile spirituale ale poetului german cu lirismul românesc; dacă trimiterea spre Bacovia, în cazul poemului Todesluge, nu mi se pare convingătoare, desigur că o analiză mai largă și foarte atentă ar putea duce la interesante descoperiri
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
să alegi. Exhaustivul nu e, oricum, o ambiție postmodernă. De altfel, ceea ce țin să subliniez este faptul ca postmodernismul e abordat dintr-o perspectivă postmodernă și uneori chiar într-o manieră postmodernă. Un paralelism se lasă descoperit pe alocuri între tema însăși a cercetării și metodă pe care cercetătorul o adoptă. E destul să notez încercarea să de a evidenția - împotriva ipotezei moderniste a evoluției interne, a "biologismului spiritual" -, "interrelațiile pe orizontală între curentele și autorii unei epoci". Deși Mircea Cărtărescu
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Nu-și au rostul aici nici un inventar al problemelor - importante și nu de puține ori inedite - nici, cu atît mai putin, o descriere a articularii compoziționale a volumului. Aș reduce observațiile mele în continuare, în continuarea dialogului, la o singură tema, nu principala, ci secundară, dar omniprezentă chiar atunci cînd e subiacenta: e vorba de modernism. Mircea Cărtărescu nu se mulțumește cu definiția postmodernismului că un curent literar sau artistic, nici nu înțelege prin el doar o perioadă, ci și-l
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
este, o veșnică reîntoarcere la ceva, o formă de fidelitate în sens absolut, sau dimpotrivă, o alunecare continuă către alte orizonturi, o plecare etern reluată. Să intrăm în detalii! În cunoscutul sau stil tematizant-eseistic, Kundera își deschide românul reflectînd la tema nietzscheeană a eternei reîntoarceri: ce înseamnă să acceptăm ideea că într-o bună zi toate se vor repeta întocmai cum s-au petrecut prima oara? O viață care, dispărînd, știm că nu se va mai întoarce niciodată, susține scriitorul, e
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
de către comisia specială a M.E.N. Așa, bunăoară, îmi explic citatul din Pompiliu Constantinescu, citat care trebuia valorificat de candidați în abordarea temei "Real și fantastic în opera lui Ion Creangă", dar care nu avea decît o infimă legătură cu respectiva tema. Din această cauză, nevoia de a modifica baremul de notare la cîteva ore după ce profesorii începuseră corectarea. La fel s-a întîmplat (modificarea ulterioară a baremelor) și la unele probe din ultima zi; ca să nu mai spun că unul din
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
ar fi explicatia-capcană pe care Livius Ciocârlie încearcă să o plaseze discret - însă un ochi atent nu poate să nu observe arhitectură complexă a cărții. Dezordinea Caietelor este abolita de o compartimentare exactă în noua capitole, fiecare tratând câte o "tema" (jurnalul, stilul, românii etc.). Divagația este jucată după niște reguli stricte. Citat din Cioran plus un comentariu scurt (de cele mai multe ori) al autorului - cam așa arată fiecare pagină. Numărul fragmentului din care a fost extras citatul dezvăluie ceva mult mai
Cărti si caiete by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17744_a_19069]
-
Bogdan Lefter și Gheorghe Crăciun). Înainte de a trece la prezentarea și ilustrarea (cu fotografie și text) a poeților aleși, autorii antologiei de față (Georgeta Moarcăs, Andrei Bodiu și Romulus Bucur) alcătuiesc o introducere care este deopotrivă o scurtă punere în temă a cetățeanului anglofon cu problemele literaturii române contemporane și o justificare a selecției. Introducerea se face după schemă deja clasicizata, dar încă necesară, a punerii în politic și social, din care rezultă basmul - din păcate adevărat și nicidecum în illo
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
din "Osanna"). Dacă cineva s-ar fi îndoit de credință lui Beethoven, el ar înțelege cât de adâncă îi era pioșenia ascultând impulsul inițial al Misei, cum răsare "Kyrie" - purtat pe rând de glasurile soliștilor și ale corului. Dar sigur, tema Misei este Destinul uman, beethoven impunând textului sacru expresii care îl reprezintă pe el, Omul Creator care știe că are dreptul și puterea de a provoca - înainte de a contemplă - Divinul. Mandeal tentează să atingă această energie colosală din care s-
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]