3,404 matches
-
a spus (la recep? ia organizat? �n 1930 de Colegiul Regal de la Cambridge) apropo de amabilitatea fă?? de evrei: �V? asigur c? , oriunde v? va �ndrepta via? a pa? îi, dac? ve? i da peste un evreu, acesta v? va fi recunosc? tor�145. Iorga nu a abandonat politică. Dat fiind faptul c? Br? tianu nu �l ? inea departe de politic? , se putea dedică �n mai mare m? sur? activit?? ilor lui profesionale. Ceea ce constituia un element �mprosp? tor fă?? de rela? iile lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acesta v? va fi recunosc? tor�145. Iorga nu a abandonat politică. Dat fiind faptul c? Br? tianu nu �l ? inea departe de politic? , se putea dedică �n mai mare m? sur? activit?? ilor lui profesionale. Ceea ce constituia un element �mprosp? tor fă?? de rela? iile lui Iorga din cadrul Suprafanarului! Activit?? ile acestea savante din primii zece ani ai perioadei interbelice erau exagerat de numeroase, �ncadr�ndu? se �n structura �Sistemului Versailles�. Iorga ? i?a reluat cursurile la Universitatea de la Bucure? ți. �n 1928, a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toare (Congresul s? a desf?? urat, remarcă Iorga, �f? r? participarea inamicilor no? tri�)152. Iorga a ? inut o conferin?? despre �Rom�nia dun? rean? ? i barbarul secol al ? aselea� ? i despre elementele trace ale artei populare rom�ne? ți. Urm? torul Congres Internă? ional de Istorie a avut loc �n august 1928, la Oslo. Iorga s? a �nt�lnit acolo cu mul? i istorici, printre care ? i umanistul ? i istoricul norvegian H. Koht, viitorul ministru de externe al Norvegiei. Fuseser? invită? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
norvegian H. Koht, viitorul ministru de externe al Norvegiei. Fuseser? invită? i ? i istorici germani ? i sovietici. Iorga �i consideră pe ace? tia din urm? �că mediocri� ? i a reu? it s? între �n conflict cu ei �n mai multe privin? e. Urm? torul Congres Internă? ional de Istorie s? a ? inut la Cambridge (Anglia), �n prim? vara anului 1930. Conferin? ele Internă? ionale de Istorie erau (? i s�nt ? i acum) destul de politizate, astfel c? Iorga le consideră �ntotdeauna ca fiind importante. Putea oric
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
anului 1930. Conferin? ele Internă? ionale de Istorie erau (? i s�nt ? i acum) destul de politizate, astfel c? Iorga le consideră �ntotdeauna ca fiind importante. Putea oric�nd s? fie cu asemenea ocazii (�n fă? a reprezentan? ilor profesiei sale) purt? torul de cuv�nt al Rom�niei. �n perioadă interbelic? , Iorga a ? inut numeroase conferin? e peste hotare. Acestea se �ncadrau oarecum �n Sistemul de la Versailles ? i?i permiteau s??? i continue str? dania de? o via??: s? fac? Rom�nia cunoscut? lumii ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era �n leg? tur? permanent? cu istoricii ? i politicienii �ntregului spectru politic. Avea leg? turi ? i cu Henri Bergson, care i? a trimis un prospect referitor la o posibil? cooperare internă? ional? a intelectualilor 157. Pe vremea c�nd era purt? tor de cuv�nt al Adun? rîi, Iorga ? i?a exprimat opiniile fă?? de ? elurile politicii externe a Rom�niei Mari, stabilind o strategie pe termen lung, care a suferit pu? ine schimb? ri p�n? la sf�r? ițul zilelor sale. Pentru el, trecutul, prezentul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fusese �nfr�nt? , iar Rusia era la p? m�nt, Fran? a ajunsese cea mai mare putere de pe continentul european. Dar există ceva artificial �n situa? ia această, ? i m? sura �n care ea era iluzorie avea s? devin? limpede �n deceniul urm? tor. �n ciuda �ndelungatelor sejururi ale lui Iorga �n Fran? a, el nu a observat impactul fantastic pe care �l avusese r? zboiul asupra psihologiei franceze, consider�nd �nc? o dat? dorin? ele sale drept realit?? i. Cu tot e? ecul timpuriu al politicii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? avusese leg? turi acolo �nc? de la �nceputul secolului. Dintre acestea, nimeni nu p? rea s? fie at�ț de devotat că Paul Gore. Acesta s? a impus �ncep�nd din 1905 că un fel de erou modest, ca un lupt? tor nonviolent. �n 1927, c�nd Gore a murit, Iorga i? a dedicat o evocare emo? ionant? , amintindu?? i cum acesta �? i m? rturisise sub loviturile de bici (groaznicele nagăici ale poli? iei ruse? ți) credin? a �n na? ia sa164. Nu exist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acestora 177. Rela? iile lui Iorga cu Italia �nainte de măr? ul spre Romă al lui Mussolini (? i dup? aceea) s�nt elocvențe. Evolu? ia acestor rela? îi prezint? interes mai ales prin prisma felului �n care vor evolua acestea �n deceniul urm? tor. Se ? ție c�ț de mult conta pentru el fr?? ia latin?. Nu exist? �n scrierile lui Iorga nici o men? ionare a mediului din care provenea Mussolini. Nu a men? ionat niciodat? faptul c? acesta fusese marxist ? i c? era un socialist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mussolini a venit la putere, Iorga a scris un editorial �n care sus? inea c? Mussolini salvase Italia de o dictatur? bol? evic?. Asemenea c�torva liberali italieni (Giovanni Giolitti ? i al? îi), Iorga consideră fascismul drept un fenomen pozitiv trec? tor. Ei credeau �n for? a transformismului. Nici Iorga nici ceilal? i nu recuno? teau c? aveau de? a face cu un fenomen al secolului al XX-lea cu totul nou. Iorga ? i?a schimbat cur�nd p? rerea. Prin 1925, declară c? �Mussolini
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acuz�ndu? l c? �nc? lcase principiul unit?? îi na? ionale, sprijinindu? i pe insurgen? i. Deocamdat? at�ț �n ceea ce prive? te editorialele politice ale lui Iorga. Ceea ce sim? ea istoricul, amintindu?? i poate de Posada, devine limpede din urm? torul citat: �Colonialismul �ncepe s? tr? iasc? o nou? er?. B??țină? ilor trebuie s? li se permit? s? participe la conducerea ? i la administrarea respectivelor lor ?? ri�. ?i, �n continuare: �Ceasul eroicilor ap? r? tori ai Rif? ului nu a sosit �nc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
măr? iale. �Neamului rom�nesc� i s? a interzis o vreme s? apar? cu acest titlu: nu putea ap? rea că �Na? iunea rom�n? �, ci doar sub numele de �Neamul�. �n privin? a editorialelor lui Iorga, el era acela? i �lupt? tor� politic de zi cu zi, manifest�nd mai cur�nd o reac? ie dec�ț o reflec? ie spontan?. Una dintre tr? s?turile permanente ale �Neamului rom�nesc� fuseser? atacurile violente ale lui Iorga la adresa corup? iei dominante, �ntr? un amestec ciudat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
posturile pe care le ocup? ? i, �n sf�r? it, devota? i nevoilor ?? rii189. Nu Iorga era cel care posedă abilitatea politic? de a alc? tui un astfel de guvern ? i de a? l face operabil. Dac? e s?? l consider? m drept �lupt? tor�, lupta lui �n politic? sem? na cu lupta lui Don Quijote cu morile de v�nt, f? r? influen? a moderatoare a unui Sancho. Odat? , Iorga a fost invitat la Palatul Regal, dar cei care l? au invitat nu s? au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
promi?? toare ar fi putut fi negocierile pe care le? a purtat Iorga �n prim? vară lui 1923 cu Na? ionali? ții transilv? neni ai lui Maniu ? i ulterior cu Mihalache, ? eful Partidului ?? r? nesc. Iorga a manifestat �n 1919, ca purt? tor de cuv�nt al Adun? rîi, o mare simpatie fă?? de partidul lui Maniu. At�ț Maniu c�ț ? i Mihalache au �ncercat s? fac? tot posibilul ca s?? l atrag? pe Iorga 200. Iorga ? i Argetoianu au negociat posibilă unire � mai ales
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
țiț? s? renun? e la putere. Dup? demisia lui Averescu, prin? ul Barbu ? tirbei a format un guvern de tranzi? ie, cunoscut sub numele de �solu? ia impar? ial? �. �n cele din urm? , la 22 iunie 1927, adev? ratul de? în? tor al puterii din Rom�nia, Ion I.�C.�Br? tianu, a redevenit prim? ministru. �n �Sistemul liberal� �ncepeau s? apar? �ns? fisuri grave. Sprijinul sistemului Br? tianu r? m�nea �n continuare Coroană. Regele Ferdinand a murit la 20 iulie 1927, la mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Am�ndoi erau patrio? i rom�ni ? i na? ionali? ți. Ce p? cat pentru Rom�nia c? ace? ți doi oameni nu au putut g? și o platform? comun?! Ceva �i deosebea totu? i: Iorga era din fire un lupt? tor, pe c�nd Maniu era �nclinat mai mult spre resemnare ? i pasivitate. Iuliu Maniu a venit la putere cu sprijinul �nfl? c?raț al unei majorit?? i cople? itoare. Alc? tuit din ?? răni �n propor? ie de aproape 80%, poporul rom�n era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu unele �ntreruperi, chiar ? i dup? moartea lui Iorga, p�n? �n 1944. �n ianuarie 1928, Iorga a fondat o nou? publică? ie literar? intitulat? �Cuget clar�. A ap? rut p�n? �n aprilie 1936 ? i a reap? rut sub numele de �Noul s? m?n? tor� . Principalii colaboratori erau Iorga ? i scriitorul s? m?n? torist N. Batzaria. Criticii literări rom�ni aveau �ndoieli �n privin? a talentelor lui Batzaria. Meritul acestuia constă �n capacitatea lui de a respecta cu stricte? e linia s? m?n? torist?. Mai era ? i Br
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? fac? munc? de cercetare. Iorga era acuzat ? i de superficialitate, dezam? gîndu? l pe Eliade. �Iorga nu?? i schimb? metodă istoric? �. El �? i �ncheia recenzia la primul volum al Sintezei lui Iorga cu speran? a c? , �ntruc�ț volumul urm? tor urma s? se ocupe de domeniul lui Iorga, Istoria Bizan? ului ? i a Evului Mediu va avea rezultate mai bune222. Consecin? ele acestei recenzii iconoclastice a unui student de nou? sprezece ani au fost ie? ițe din comun. O universitate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai multe c? r? i despre vie? ile ? i faptele marilor eroi na? ionali că s?? i �nsufle? easc? pe cititori. Iorga a scris nu mai pu? în de ? apte volume despre Mihai Viteazul, ? apte despre Tudor Vladimirescu, �Ap? r? torul s? racilor�, dou? despre Kog? lniceanu ? i c�te unul despre Cuza? Vod? , Constantin Br�ncoveanu ? i Constantin Cantemir. Iorga a pus o �ntrebare interesant?: a existat oare un Ev Mediu bizantin? (Y a? ț? îl eu un moyen age Byzantin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sistemul la zi ? i a instaurat o dictatur? pseudofascist? , realiz�ndu? se stabilitatea. Zorzoanele fasciste (lipsite de sinceritate), armata ? i poli? ia să f? ceau treab? bun? �n men? inerea sistemului �n stare de func? ionare. Iorga a jucat un rol hoț? r�tor ? i fericit �n prima ? i �n ultima faz? a domniei lui Carol. S?au scurs aproximativ zece luni �ntre �ntoarcerea lui Carol ? i numirea lui ca prim? ministru. La �ntoarcerea lui Carol, Iorga nu a dat fuga la Palatul Cotroceni că s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i s? răci ? i nu mai aveau �ncredere �n viitor�30. Semne rele pentru viitorul s? u premierat. Cu toate c? cea de a 60? a aniversare a lui Iorga era �n iunie, s? rb? torirea acesteia a �nceput �nc? din martie. Purt? torul de cuv�nt de onoare a fost Argetoianu. Acestea erau fazele preliminării ale form? rîi unui guvern Iorga anticipate de sistemul de publicitate al rela? iilor publice. Prin intermediul �ntrunirilor ? i al mesajelor, Argetoianu l? a sus? inut cu grij
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se refer? la perioada de dup? guvernarea să, adic? la revenirea la putere a partidelor. C?r? ile acestea demonstreaz? c? Iorga era extrem de afectat de e? ecul s? u. Era poate dobor�ț, dar nu se consideră scos din curs?. Lupt? torul din Iorga nu inten? iona s? scrie o apologie, ci mai cur�nd un buletin al campaniilor sale viitoare. Plus un alt rezultat: prin 1933, Iorga �ncepuse s??? i piard? tot mai mult credin? a �n relevan? a democra? iei �n rezolvarea problemelor Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
liberal?. Vaida a devenit �aventurierul Pestei� (Budapestei); �Au cutezat s? abuzeze de numele Majest?? îi Sale�. �S? umileasc? Coroană, aceasta este cea mai aprins? dorin?? a dlui Maniu, dictatul constitu? ional al Rom�niei�. �Dar Coroană are prerogative! �, continuă Iorga amenin?? tor. Iorga s? a bucurat de c? derea guvernului Vaida. �Pr? bu? irea unei aventuri�89. Regelui Carol pu? în �i p? să de acest lucru. Iorga era cel care era �n pericol s? devin? un fel de �c? l?u� respectabil al lui Carol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? �indivizii care au comis ofensa erau agen? i bol? evici din Basarabia�, iar scuzele au fost acceptate. A?a cum explică Iorga, �a trebuit s? spun? acest lucru ca s? spele obrazul ?? rîi�100. La 30 ianuarie 1933, zgomotoasă parad? cu tor? e pe sub Poartă Brandenburg anun? a Machtergreifung? ul lui Hitler. �ncepuse marea dram? a Occidentului cre? țin, iar omul care ap? ruse din neant va duce Europa la tragedie. Iorga nu avea nici un fel de iluzii. Primul s? u editorial
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ruse din neant va duce Europa la tragedie. Iorga nu avea nici un fel de iluzii. Primul s? u editorial (dup? venirea lui Hitler la putere), Măr? ul nazismului, vorbea despre naivitatea agresiv? a lui Hitler. Pentru Iorga, Hitler era �purt? torul de cuv�nt al tuturor nemul? umirilor ? i simbolul tuturor speran? elor poporului german�. Finan? at de industria grea, unii vis? tori naivi sperau c? Hitler �i va �nimici pe evrei ? i va dob�ndi coridorul polonez ? i ? inutul Rinului�101
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]