4,979 matches
-
umane este relativizată, truism explicat de Derrida, pe urmele lui Jan Patocka, prin refuzul acceptării responsabilității, aceasta fiind acceptată numai de "acela care are credința că istoria contează"18. Odată cu dispariția "cortinei de fier", destrămarea U.R.S.S. și prăbușirea regimurilor totalitare din Europa de Est, părea că triumful ideologic al Occidentului, al liberalismului economic și politic era incontestabil. Principiile democrației, libertății individului și statului de drept se impuneau de la un capăt la altul al Europei în detrimentul statului-partid și domniei terorii. Capitalismul bazat pe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
bisericile au reușit să supraviețuiască și să mențină o anumită viață ecleziastică. Și valorile religioase au supraviețuit mai bine în rândul populației. De asemenea, studiile realizate după căderea comunismului au demonstrat că religia care a supraviețuit cel mai bine regimului totalitar a fost cea Catolică, sprijinită fiind de structura internațională a Bisericii Catolice (Pollack, 2001, 2003; Need, Evans, 2001; Froese, 2004a; Stark, 2001; Bruce, 2001). Pe lângă dimensiunile represiunii religioase și tipul de religie dominantă, apropierea dintre religie și ideile naționale a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
societății civile în viața socială nu e de dorit. Similar, outputul pozitiv repetat din partea unei instituții precum parlamentul va spori încrederea în această instituție și va întări în timp suportul pentru democrație, chiar dacă persoana a fost socializată într-un regim totalitar. Iată cum cele două elemente, orientările valorice și activitatea instituțională se întăresc sau se subminează reciproc. În ceea ce privește încrederea în biserică, studiile au relevat influența exercitată de anumite orientări valorice asupra încrederii în biserică. În primul rând, religiozitatea crescută determină o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sau redescoperirea precarității, insecurității și șomajului și cu creșterea inegalităților sociale. După părerea noastră, este vorba despre o singură revoluție, un proces revoluționar complet care pleacă de la capitalismul autoritar și arhaic, mai puțin în Cehoslovacia, trecând prin socialismul autoritar sau totalitar, pentru a ajunge la capitalismul liberal. Nu putem rămâne fideli spiritului paradigmei celor patru clivaje, așa cum am încercat pentru ansamblul demersului rokkanian, dacă nu introducem conceptul de axă conflictuală alături de cel al revoluției. Este vorba despre structuri universale spiritului uman
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în timpul regimului comunist erau de asemenea legată de diferitele atitudini morale față de regim. Conflictele de valori între grupuri implică, pe de o parte, alegerea între colaborarea explicită sau implicită și, pe de altă parte, rezistența activă sau pasivă împotriva regimului totalitar. Astfel zis, conflictul face referire la alegerea morală între utilizarea sistemului pentru propriul interes, perpetuându-l, și decizia de "a trăi în adevăr", așa cum a evidențiat-o Havel. Rețelele organizaționale susțineau astfel împărțirile socio-economice și culturale ale societății comuniste. În ciuda
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
putere, constituit în principal din foști comuniști, a publicat o declarație privitoare la relațiile dintre Biserică și stat care îi acuza pe credincioși că au încercat să facă din catolicism religia de stat și afirma că această "relicvă de tendințe totalitare" reprezintă o amenințare pentru democrație în aceeași măsură cu fundamentalismul islamic (K. Girnius, op. cit.). 38 K. Girnius, op. cit. 39 J. Novagrockiene, "The Development and Consolidation of the Lithuanian Political Party System", Journal of Baltic Studies, XXXII/2, vara 2001, p.
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
forța și recompensele, fuseseră recrutați și mai înainte de către un alt partid birocratic, partidul unic al dictaturii regale 17. Pe plan politic, reforma agrară a fost momentul în care comuniștii au reușit să impună antiteza ideologică fondatoare a mitologiei politice totalitare care îi opunea pe reformatori (Frontul Național Democrat), reacționarilor (Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănesc). În principiu, reforma era prezentă în programele tuturor partidelor. Totuși, caracterul radical al reformei propuse și aplicate de guvernul lui Petru Groza a stârnit reproșurile
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
occidentale, ci o conducere bună, o conducere superioară celei exercitate de clasa politică tradițională. Acest refuz explicit al politicii, în special al politicii liberale și al democrației reprezentative, a fost cel care a hrănit, timp de cinci decenii, forța mesajului totalitar. Fără a minimaliza rolul de instrument de schimbare și de control social al represiunii,20 aceasta a avut ca funcție principală înlesnirea ireversibilității alegerii și caracterul final al mesajului promovat de comuniști. Nici chiar în timpul deceniului celui mai violent al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
este atribuită unei multitudini de grupuri profesionale, potrivit gradului lor de expertiză empirică și poziției sociale ocupate în cadrul procesului de creștere economică și de dezvoltare socială 44. Profilul comunismului românesc din perioada Ceaușescu seamănă cu portretul robot al unui regim totalitar fondat pe includere, așa cum a fost schițat de Kenneth Jowitt 45: Ca instituție, partidul se distinge de organele sale de represiune; manageriatul politic înlocuiește birocrația politică; cercul puterii se lărgește prin instituționalizarea consultării grupurilor sociale; cooptarea ca instrument de influență
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de contestare chiar în interiorul lui. Văzut în perspectivă hirschmaniană, totalitarismul este în măsură să furnizeze suficiente dovezi referitoare la caracterul "indolent" al organizării monopolistice a autorității publice. Într-adevăr, abandonul nu a fost niciodată o atitudine complet exclusă de către regimul totalitar. A fost chiar organizat într-o manieră sistematică, cu bună credință și în proporții semnificative în Uniunea Sovietică în anii '20, atunci când internarea anticomuniștilor în insulele Solovki ca soluție de eliminare a opoziției a fost completată de posibilitatea de a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
structurale de tip endogen. Cu toate acestea, nu era vorba de o luare de cuvânt vizibilă și explicită; acest tip de comportament social, deși era înscris în mod formal în însăși natura comunismului, a fost cu greu tolerat de către instituțiile totalitare, provocând sistematic din partea acestora replici violente și represive. Pentru a face un portret cât mai fidel regimului, trebuie să luăm în calcul și intervalele în care diferite regimuri comuniste au acceptat să suporte critica internă și au favorizat pe termen
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
aproape explicit, aceea de a susține partidul, de a deveni membru pentru a-l putea schimba din interior. Evoluția partidului comunist român oferă o dovadă incontestabilă a manierei în care, prin ritualizarea și prin pierderea caracterului ei instrumental o ideologie totalitară se transformă în practică administrativă a unei națiuni unificate 57. Cu timpul, monopolul totalitar român s-a schimbat într-atât încât a devenit de nerecunoscut în ochii primilor săi gestionari. Într-un mod curios supraviețuitorii primei generații de conducători comuniști
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
putea schimba din interior. Evoluția partidului comunist român oferă o dovadă incontestabilă a manierei în care, prin ritualizarea și prin pierderea caracterului ei instrumental o ideologie totalitară se transformă în practică administrativă a unei națiuni unificate 57. Cu timpul, monopolul totalitar român s-a schimbat într-atât încât a devenit de nerecunoscut în ochii primilor săi gestionari. Într-un mod curios supraviețuitorii primei generații de conducători comuniști au fost nevoiți să adopte ca strategie luarea de cuvânt pentru a-și face
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a devenit niciodată suficient de semnificativă pentru a putea incrimina monopolul partidului unic, oricât de ineficace ar fi fost acesta. În studiul său consacrat postcomunismului est-german, Hirschman însuși furniza dovada peremtorie a incapacității concurenților periferici de a zădărnici monopolul politic totalitar. După sfârșitul totalitarismului "societatea civilă" nu s-a dovedit a fi în măsură, în România nu mai mult decât în Germania de Est, să arate că, la un nivel macrosocial, opțiunea voice prevalează asupra opțiunii exit. Abandonarea sistemului în favoarea modelelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dezvoltării economice și al transformării structurii sociale 64. Raționalizarea sistematică a totalitarismului a devorat pluralitatea spațiilor în care sensul era fabricat și reprodus potrivit principiilor tradiționale. Abordând ca procedeu de modernizare intervenția și monopolul statului asupra economiei și societății, regimul totalitar a suscitat modernitatea într-un loc diferit de cel pe care l-a avut în vedere. Locul în care aceasta a apărut a fost cel al rupturii între ordinea lucrurilor, de care societatea fusese deposedată, și ordinea umană, o ruptură
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în jurul unui subiect care interoghează felul alegerilor morale (normative), sociale (structurale) și personale (comportamentale). A fi modern ar însemna deci a considera viața sub formele unei multitudini de alternative, de opțiuni și de alegeri posibile 66. În schimb, subiectul modernizării totalitare a fost dus cu multă grijă către o poziție diametral opusă și pus în situația de a recupera pentru sine prin afirmarea caracterului iminent și inevitabil al disoluției individualismului în corpul colectiv al națiunii o modernitate care îl împinge către
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pentru sine prin afirmarea caracterului iminent și inevitabil al disoluției individualismului în corpul colectiv al națiunii o modernitate care îl împinge către anonimat și care era conceput pentru a-l aliena în raport cu ordinea lucrurilor. Ca urmare, individualismul generat în cadrul societății totalitare s-a dovedit incapabil să găsească un sens independent de destinul colectiv al națiunii. Binele comun, pe care subiectul modern îl identifică în libertățile publice și în drepturile omului și pe care îl practică sub forma solidarității umane directe și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sub comunism ca urmare a unei manifestări libere a voinței cetățenilor. Aceasta s-a constituit, într-o manieră aproape hobbesiană, ca spațiu creat de către "suveran", adică de către partidul comunist, în avantajul său și spre folosul său exclusiv. Cenzura în calitate de instituție totalitară de control social a fost una dintre procedurile fundamentale practicate de către regimul comunist în vederea disciplinării spațiului public și construrii unei culturi părtașe. În practică, cenzura instituționalizată a jucat simultan un dublu rol: unul negativ, de interzicere, de epurare și de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
traumatizante, fără îndoială, în momentul producerii sunt ele însele mai puțin importante în termeni istorici decât promovarea ca modele exemplare a altor autori și a altor lucrări literare sau științifice. În această situație, elitele formate și consacrate în timpul regimului cenzurii totalitare aparțin global indiferent de voința lor explicită și independent de iluziile pe care și le-ar fi putut face referitor la propriile merite sau la abilitatea lor de a înșela vigilența nu prea inteligentă a cenzurii spațiului generat de către suveranul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cenzură, aceste elite au încercat după 1989 să-și reinventeze legitimitatea. Astfel, tema rezistenței prin cultură a devenit, încă din primele momente ale postcomunismului, un loc comun de o importanță strategică pentru supraviețuirea elitelor culturale formate și promovate în timpul regimului totalitar. Redusă la expresia ei cea mai elementară, tema este non politică, dacă nu cumva antipolitică și, având acest statut, ea contribuie la o resurecție perversă a motivului literar al autonomiei esteticului. Ca și cum cultura și știința ar fi, prin chiar natura
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
una de participare la dinamica spațiului public comunist. Ar fi mai potrivit să vorbim de consimțire prin cultură. Cenzura a fost într-adevăr unul dintre instrumentele prin care regimul a incitat și a stimulat "pasiunea pentru unanimitate" caracteristică a societății totalitare 71. Cenzura a împlinit așadar în cadrul culturii totalitare rolul de observator politic unic. Ea asigura în orice situație vizibilitatea actorului cultural: fie pe lista autorilor interziși, fie pe cea a autorilor publicați. Niciun scriitor nu era trecut cu vederea. Cenzura
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Ar fi mai potrivit să vorbim de consimțire prin cultură. Cenzura a fost într-adevăr unul dintre instrumentele prin care regimul a incitat și a stimulat "pasiunea pentru unanimitate" caracteristică a societății totalitare 71. Cenzura a împlinit așadar în cadrul culturii totalitare rolul de observator politic unic. Ea asigura în orice situație vizibilitatea actorului cultural: fie pe lista autorilor interziși, fie pe cea a autorilor publicați. Niciun scriitor nu era trecut cu vederea. Cenzura decidea cine trebuia să devină vizibil în ochii
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
refuza acest loc73. În modernitate ne putem permite să ignorăm, să ne prefacem că nu vedem, să nu luăm în seamă pe cineva, să acționăm ca și cum cineva nu ar exista. În schimb, regimul prerevoluționar, în aceeași măsură ca și regimul totalitar, nu tolera invizibilitatea socială și etică a membrilor societății. În plus, România nu a cunoscut contra exemplul furnizat în cadrul altor societăți de către individualismul civic și critic al "dizidenților". Exceptând manifestările de tipul "revendicărilor sociale", după modelul evenimentelor din 1977 din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dintre universitari și dintre cercetători erau membri de partid 74. Singura excepție de la această regulă rămâne anonimă și nevalorificată o constituie grupurile religioase ale dizidenților neoprotestanți care au depășit incriminarea morală de agenți ai represiunii prin condamnarea politică a regimului totalitar ca atare. Pentru membrii acestor grupări, afirmarea identității era investită într-un refuz sistematic al oricărei forme de colaborare cu regimul și cu mandatarii acestuia 75. Astfel, Revoluția din decembrie 1989 nu a fost precedată de o deșteptare colectivă sau
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
socialmente acceptabilă o autoritate statală constituită pe alte regului decât tradiționale. Mitul presupune credința într-o instanță de salvare, ritul nefiind decât o formă de organizare a spațiului public și a comportamentelor colective. Nu certitudinea ideologică a fost caracteristică regimurilor totalitare ci, din contră, "necredința" în idei78. În România, ideologia socialismului științific nu a fost mai mult decât o rutină a discursului și o pantomimă executată cu ocazia reuniunilor publice. Foștii comuniști, care reprezintă astăzi, în România și în celelalte țări
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]