15,763 matches
-
Ț. S. Eliot, Edgar Lee Masters (traducători fiind Al. Ț. Stamatiad, Margareta Sterian, Mihnea Gheorghiu, Ion Caraion), proza de Ernest Hemingway (povestirea Zăpezile de pe Kilimanjaro, în versiunea Ruxandrei Oteteleșeanu), Upton Sinclair (fragmentul intitulat Portretul lui Adolf Hitler, din românul Balaurul, transpus de Dan Duțescu și Leon Levițchi, care semna aici L. Leu), teatru de Eugene O’Neill (piesă Acolo unde este crucea, în versiunea lui Alf Adania). De menționat că în numărul 2-3/1946 i se dedică mai multe pagini lui
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
semna aici L. Leu), teatru de Eugene O’Neill (piesă Acolo unde este crucea, în versiunea lui Alf Adania). De menționat că în numărul 2-3/1946 i se dedică mai multe pagini lui E. A. Poe, unde, pe lângă versuri și proza transpuse din creația acestuia, se publică și două comentarii: Poezia lui Edgar Allan Poe de Ion Frunzetti și Nuvelele fantastice ale lui Poe de Oscar Lemnaru. Tot comentarii semnează Petru Comarnescu (Realismul poetic al lui Edgar Lee Masters) și Ionel Jianu
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu- Voinești), multe dintre aceste tălmăciri având o circulație totuși restrânsă, în periodicele academice în care au fost incluse: „Revista germaniștilor români”, „Stimmen aus dem Südosten”, buletinul Comisiei pentru Sud-Est al Academiei Germane din München. A transpus pastelurile lui Vasile Alecsandri, Ion de Liviu Rebreanu (versiunea sa a apărut în 1941) și, în colaborare cu Bernhard Capesius, un volum de versuri din Ion Pillat (1943). Punctul culminant al activității de traducător l-a atins cu versiunile la
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
asupra efemerității fericirii și a condiției poetului. Novelă de castel (1894), amplu poem epic pe un motiv istoric, bine realizat dramatic și psihologic, are o tensiune gradată. Imaginile din versurile lui R., construite din sugestii fine, sunt fulgurante, inefabile și transpun armonios sensibilitatea și visarea. O viziune romantică se sprijină pe o recuzită adecvată: decoruri misterioase, tablouri luminate de vis și de lună, codri seculari, stânci etc. R. se distinge prin lirismul pur, printr-o trăire evanescentă, prin vagul melodios desfășurat
ROBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
Junimei”. Sub genericul „Creionări”, Luciu Marian realizează scurte profiluri scriitoricești: Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Al.O. Teodoreanu, Tudor Arghezi, Ionel Teodoreanu și Damian Stănoiu. Compartimentul traducerilor este consistent, ilustrat printr-o selecție generoasă. Astfel, Ion Focșeneanu, Lucian Costin, I. Al. Bran-Lemeny transpun din lirica lui Baudelaire, Verlaine, Ady Endre, Kácso Sándor, A. V. Kolțov, H. Zillich, Heine, Rilke, Egon Hayek ș.a. G. M. Ivanov tălmăcește fragmente de proză din opera lui Mihail Zoșcenko și A. K. Kuprin, iar Radu Prișcu schițe de
RITMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289285_a_290614]
-
Vasile Bogrea, iar Olimpiu Boitoș, care e și recenzentul principal al R.n., acordă o atenție aparte operei lui Lucian Blaga. Traducerile, în schimb, sunt mai rare: poezia Pilsudski a polonezului Julian Tuwim în tălmăcirea lui Aron Cotruș și câteva proze transpuse din limbile italiană și franceză. În seria din 1944- 1945 pot fi întâlniți Lucian Blaga cu articolul Amintiri despre Titulescu, Ion Pillat cu poezia Steaua, Radu Stanca (Sibiu - Cetatea umbrelor. Mic ghid literar, Anul literar 1944), Ștefan Aug. Doinaș (Odă
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
de ample și temeinice studii. A realizat traduceri din teatrul expresionist german (R.J. Sorge, W. Hasenclever, E. Toller), din critica lui Friedrich Gundolf și Georg Lukács, precum și studii de filosofia culturii și istoria civilizației - Heinrich Schliemann și Leo Frobenius. A transpus, de asemenea, pagini ale unor scriitori de expresie germană din România (Oskar Walter Cisek, Hans Liebhardt). Două premii, acordate în 1980 și în 1984 de Asociația Scriitorilor din București, îi încununează activitatea de traducător. SCRIERI: Fulgerul domesticit, București, 1954; Anton
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
scriitori ca Horațiu, Lenau, Goethe, Heine, Ossian, Byron, Poe, Longfellow, Leopardi, Montesquieu, Hugo, Maupassant, O. Mirbeau, H. Lavedan, Elena Văcărescu, A. L. Kielland, Petőfi, Tolstoi. Cele mai multe tălmăciri, mai ales din limba franceză, sunt făcute de Gr. D. Pencioiu, din engleză transpune Dem. Moldoveanu, iar Ludovic Leist din limba rusă. Vintilă C.A. Rosetti studiază contribuția lui C.A. Rosetti la dezvoltarea literaturii originale, citând documente referitoare la Asociația Literară a României din 1845. În Note din carnet H. Streitman analizează starea
ROMANUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
Fabia (1932). Piesele lui S. au fost jucate pe scenele Teatrelor Naționale din București și Iași. Suflul grav pe care încearcă să îl cultive în teatru este abandonat în volumul de nuvele Singurii prieteni (1940), cu subiecte din lumea necuvântătoarelor, transpuse în narațiuni încărcate de duioșie. SCRIERI: Cealaltă lege, București, 1915; Cain, București, 1920; Fabia, București, 1932; Singurii prieteni, București, 1940. Repere bibliografice: Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București, 1927, 257-260; Anestin, Schiță, 111; Predescu, Encicl., 750; Radu Cosmin, „Singurii
SABARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289415_a_290744]
-
de călătorie o lectură seducătoare și dinamică. Autorul nu „instruiește” despre țări, drumuri, vapoare, ci despre secretul călătoriei ca experiență unică, fundamentală. R. a tradus versuri din numeroși autori francezi, dar și din Domenico Oliva, Leopardi, Schiller, Uhland ș.a. A transpus fragmente din proza lui Guy de Maupassant, comedia Rivalii de Lesage, drama-fantezie Steaua de André Gill și Jean Richepin, romanele Robinson Crusoe de Daniel Defoe și Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift. SCRIERI: Poezii, pref. Constantin Mille, București, 1890; Foi
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
și ale parabolei, stări difuze, deschideri spre insolitul din cotidian, proiecții în fantastic și mister (Acvariul, Dispărând într-o bună zi, Ninge pe contrabas, Vară indiană, Dimineața unei nimfe, Întoarcerea lui Odiseu). Dimensiunea experimentală rămâne explicită în câteva tablete eseistice, transpuse în registru epic (Joc secund, Cuvintele), în filigranul cărora se pot citi confesiunea de atelier și crezul estetic al scriitorului. Latura autoreflexivă a prozei lui R. este constitutivă romanelor, mai elocvent în Febră vesperală. Condiția omului supus unor dramatice limitări
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
poètes” (Belgia) ș.a. Culegerea de poezii Sunetul visării (1978) a fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. Poet al expresiei elegante, cu o sensibilitate neoromantică, R. scrie versuri suave închinate iubirii, în tonalitate elegiacă, cu frecvente nostalgii de toamnă, transpuse adesea în ritmuri tradiționale. O constantă ar fi aspectul calofil și grațios al poemelor, prezent încă din Plânsul oglinzilor. Motivul liric fundamental al cărții este neliniștea în fața timpului, care nu e durată calculabilă, ci se contopește cu eternitatea: „Este târziu
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
stăpânitori, credința în ziua izbăvirii, care dau uneori poeziilor sale accente vaticinare. Nu lipsesc versurile care abordează motive obișnuite ale liricii - contemplarea nemărginirii și aspirația spre o existență înaltă, tristețile provocate de singurătate, de neîmplinirile erotice, reveriile, meditațiile. Toate sunt transpuse într-o rostire simplă, chiar desuetă, cu o minimă grijă pentru elaborarea imagistică și prozodică. Militantismul național este principala temă a culegerii Cântarea suferinței (1920), alcătuită din stihuri mobilizatoare, optimiste, scrise în perioada 1916-1917, când suferința e văzută ca o
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
a intervievat diferite personalități - Aici și acum (1976) și Pentru tine bat... - și a scris un volum documentar, Basarabia în Gulag (1995). Pentru scriitor întrebarea este un mod esențial de existență: întrebând și întrebându-se, autorul și eroii săi se transpun în miezul realului, străluminându-l din interior. Vămile prin care trec personajele, tentate să se împlinească în virtutea unor porniri umane firești, reprezintă întrebări obsesive, uneori chiar chinuitoare. În felul de a fi al lui Delaoancea, protagonistul romanului Vămile, se recunoaște o
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
ziarul „Viața Buzăului”, în 1962, dar primele versuri îi sunt găzduite de o revistă liceală dactilografiată. Colaborează la „Viața studențească”, „Tomis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Tribuna”, „Saeculum”, „Contrafort”, „Zbornic” (Croația), „Observator” (Germania), „Limba noastră” (Chișinău) ș.a. A transpus în limba franceză versuri haiku, precum și poeme de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Pillat, V. Voiculescu. A tradus în limba română versuri de Victor Hugo, Alfred de Musset, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, care au
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
alte planete și din alte galaxii, descoperind, de fapt, un spațiu identic celui din care provine. Defectele sunt aceleași, birocrația, minciunile, monotonia, plafonarea, lipsa de demnitate nefiind străine nici personajelor de aici. Este vorba de o scriere parodică, unde e transpusă o „lume în oglindă”, ducând gândul la Cartea Raiului a lui Ițic Manger. Critica din Întrerupătorul merge și mai departe: de la o lume a adeverințelor, a schematizării și birocratizării se ajunge la „un grad atât de înalt de perfecțiune” a
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
Manfred de Byron. Versiunea, cu pasaje și imagini remarcabile, se poate să fi stat în atenția lui Eminescu (în Mureșanu, dacă nu și în Luceafărul). În epocă R. s-a bucurat, ca poet, de mare popularitate. Stihuiri ale sale sunt transpuse în alte limbi ori incluse de Anton Pann în Spitalul Amorului, făcând, până la urmă, și prozeliți (Costache Caragiali, G. Sion ș.a.). La 1848 circulau și satirele lui politice, un fel de fiziologii. În calendarele sale (din 1847, 1848) se mai
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
înviere.” În rest, versurile din Inscripții par o pastișă a poeziei din În marea trecere de Lucian Blaga. Micul studiu monografic Ion Vinea (1971), cel dintâi dedicat operei scriitorului, îmbină critica de tip tematic cu o necesară deschidere comparatistă. Deși transpusă într-un stil hibrid, împănat uneori cu paranteze teoretizante neconcludente sau neavenite, analiza temelor din lirica lui Vinea, partea cea mai consistentă a lucrării, ar fi putut constitui uvertura unei pline de sugestii interpretări critice. S. comentează motivele și simbolurile
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
cu basme hispanice și legende din America Latină pentru „păstrarea specificului narațiunii originale” (Dan Grigorescu) și recrearea lor „într-o limbă colorată, sugestiva, dinamica” (Mihai Cantuniari), S. a îmbogățit tezaurul tălmăcirilor din literaturile de limbă spaniolă îndeosebi cu opere contemporane. A transpus române și povestiri ale unor importanți scriitori, precum Adolfo Bioy Casares și Julio Cortázar (Șotron-Rayuela), Gabriel García Márquez (Toamnă patriarhului, Cronică unei morți anunțate, Despre dragoste și alți demoni, Incredibilă și tristă poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
ai vieții lui L. n-au mai înregistrat nici o tangență cu literatura sau cu publicistica. Modest și puțin luat în seamă de critica literară a vremii, L. se dovedește în scrierile sale un observator atent al realității, pe care o transpune și o comentează cu accente de sinceritate și de patos participant. După ce în Reflex de suflet și în Primitive (1916) poetul, în dispoziție contemplativă, se apleacă asupra propriilor stări și trăiri afective, în Golgota (1918) el ocolește orice poetizare a
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
hipertrofieri socioculturale ale nevoii de conservare individuală.) Astfel, de pildă, prietenia, dragostea sinceră, dintre o fată și un băiat, încărcată și trăită de cei doi cu tot farmecul romantismului și al poeziei vârstei, printr-o examinare din exterior poate fi transpusă, în mare măsură, în termenii reci ai jocului condiționărilor și recompenselor reciproce; și nu e vorba numai despre cele strict erotice, ci și despre strategiile subiective de viitor, despre așteptări și angajări mutuale, bineînțeles, nu sub toate dimensiunile deliberat construite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
răspunde la întrebarea de ce ceva este mai de dorit decât altceva -, ar fi explicabile prin știința comportamentului. Astfel, propoziția normativ-axiologică „Nu trebuie să furi”, prezentată ca o poruncă supranaturală sau, oricum, ca ținând de domeniul eticii pure, poate fi ușor transpusă în termenii: „Dacă vrei să eviți pedeapsa, să nu furi”. Mult înainte de a fi formulată ca normă - insistă Skinner -, oamenii îi pedepseau pe cei care furau. La un moment dat, furatul a fost considerat un lucru dezagreabil și de către membrii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce ține de atașamentul eului față de atitudinile prealabile ale subiectului, iar cealaltă, de importanța problemei în discuție, de implicațiile ei pentru persoana-țintă (Sears et al., 1991). La rândul lui, atașamentul se specifică în funcție de măsura în care atitudinea prealabilă a fost transpusă în acte comportamentale, dacă această atitudine este produsul unei experiențe directe sau este achiziționată prin învățare socială indirectă (observarea conduitelor altora, inducerea ei verbală de către instanțele socializatoare); dacă atașamentul față de respectiva atitudine a fost făcut public (față de prieteni, în familie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este evident în comportamente prosociale cum sunt donațiile, îngrijirea străinilor la domiciliu, sprijinirea materială, morală sau politică a membrilor comunității ce au probleme ș.a. În cazul intervențiilor imediate (pe stradă, în locuri publice), înajutorarea unor persoane necunoscute, chestiunea similarității se transpune în a deduce caracteristici de statut și rol comune (religios, etnic, de vârstă, profesional etc.) din atribute exterioare, cum ar fi îmbrăcămintea, trăsături fizic-constituționale și altele. Cercetările empirice nu sunt destul de avansate în a ne arăta cât de exacte sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se adaugă faptul că expunerea la violență prin mass-media presupune și însușirea unor scenarii după care evenimentele se desfășoară. Întâmplări identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvențe acționale identice sau asemănătoare în viața reală. În practică se transpun deci nu numai anumite procedee specifice de luptă și agresiune, ci și scenarii mai complexe. După cum se va arăta în secțiunea următoare, inițierea sau continuarea agresiunii depinde și de evaluarea disconfortului și răului produs victimei. Vizionarea sistematică a unor scene
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]