4,948 matches
-
Potențialul creativ reprezintă sistemul disponibilităților psihice care îi permit individului să depășească propria experiență și să construiască noul în planul modalităților de expresie, al acțiunii și al cunoașterii. Componentele acestui potențial creativ sunt: - Trebuințele de progres întâlnite la această vârstă - trebuința de cunoaștere, trebuința de independență, trebuința de autoexprimare; - Imaginația liberă, nestânjenită de canoane; - Spontaneitatea; - Animismul gândirii, care mijlocește interferența firească a lumii umane cu lumea animalelor și cu lumea lucrurilor.Potențialul creativ al preșcolarului se manifestă în activitățile sale cotidiene
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
sistemul disponibilităților psihice care îi permit individului să depășească propria experiență și să construiască noul în planul modalităților de expresie, al acțiunii și al cunoașterii. Componentele acestui potențial creativ sunt: - Trebuințele de progres întâlnite la această vârstă - trebuința de cunoaștere, trebuința de independență, trebuința de autoexprimare; - Imaginația liberă, nestânjenită de canoane; - Spontaneitatea; - Animismul gândirii, care mijlocește interferența firească a lumii umane cu lumea animalelor și cu lumea lucrurilor.Potențialul creativ al preșcolarului se manifestă în activitățile sale cotidiene: în joc (activitatea
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
care îi permit individului să depășească propria experiență și să construiască noul în planul modalităților de expresie, al acțiunii și al cunoașterii. Componentele acestui potențial creativ sunt: - Trebuințele de progres întâlnite la această vârstă - trebuința de cunoaștere, trebuința de independență, trebuința de autoexprimare; - Imaginația liberă, nestânjenită de canoane; - Spontaneitatea; - Animismul gândirii, care mijlocește interferența firească a lumii umane cu lumea animalelor și cu lumea lucrurilor.Potențialul creativ al preșcolarului se manifestă în activitățile sale cotidiene: în joc (activitatea fundamentală), în desen
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
de elevi grupați formal sau non formal, aflați într-un proces de învățare a uceniciilor fundamentale sau orientate spre performanță. Un alt set de roluri aflat într-o zonă a complementarității și sinergeticii productive pentru educația și învățământul modernresimte focul trebuinței de empatie. Și aceasta pentru că ne referim la actori sociali ale căror personalități au un imens impact social-formativ pe termen scurt, mediu și lung asupra celor cu care interacționează. II.5.2.2 Geometria variabilă a relațiilor educaționale Relațiile profesor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
mai ales în prezența colegilor săi va sfârși printr-un rezultat nedorit; elevul ori se retrage în sine, refuzând să mai comunice, ori reacționează violent față de încercarea de a fi încurcat sau umilit. Indiferența față de personalitatea elevului amenință nevoile și trebuințele spirituale de bază ale acestuia, respectul față de sine, nevoia de răspuns afectiv din partea celor din jur, nevoia de securitate pe termen lung, de succes, precum și nevoia de a aparține unui grup și a fi acceptat de acesta. Practica școlară tradițională
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
rezolvării conflictului, pentru optimizare, ameliorare, schimbarea demersului sau oprirea lui, schimbarea strategiei sau tacticii, a metodei, a formei, etc. Pentru participanți poate să fie un indiciu, un stimul de reglare a propriei lor atitudini, efort sau de schimbare a poziției, trebuințelor, nevoilor, etc. și, nu în ultimul rând, confruntarea cu cerințele sociale, reprezentate prin mediatori, obiective și politica educațională (a școlii), schimbând atitudinea în conformitate cu asteptările și cerințele sociale. Prelucrarea datelor trebuie urmată de luarea deciziilor. Ca prim pas, prelucrarea datelor/informațiilor
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Tipete de bucurie și aprobare răsunară în piepturile Turcomanilor, Naimanilor, Mongolilor, Merchiților, Uigurilor, Cheraiților și tuturor neamurilor care se aflau de față și care intrau în slujba lui Temugin, pentru cucerirea pământului. Ghengis primi numele, armă hoarda cu cele de trebuință, dar mai ales nu uită să ia cu sine pe înțelepții cei mândri, înfășurați în largile pelerine galbene, pe cei care știau leacurile bolilor, leacul reventului și drumul planetelor. Prima dată, Ha-Khanul aruncă hoarda în China. Zidul cel mare a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
o instabilitate deosebită pe plan afectiv și hiperexcitabilitate. Furtul în acest caz se prezenta ca o modalitate de compensare a sentimentului de inferioritate personală. Experiența acumulată cu privire la această problemă arată că furtul este determinat, în majoritatea cazurilor, de satisfacerea unor trebuințe imediate de alimente, îmbrăcăminte, dulciuri, frecventarea cinematografului, jocuri de noroc sau pentru a poseda un lucru mult dorit. Negativismele. În general, apar ca simptome ale unor suferințe somatopsihice sau ca fenomene reacționale de tip nevrotic, dar și ca manifestări caracteriale
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
prin interacțiuni copii-adulți lipsite de implicare afectivă, inconsistente, ce determină insatisfacții și respingere din partea adulților, abuz fizic, etichetare categorizare, devalorizarea imaginii de sine a fugarului, precum și din existența conflictelor. În marea lor majoritate, fugarii speră să găsească altundeva satisfacerea acelor trebuințe pe care mediul școlar și familial le-au ignorat: securitatea afectivă, înțelegerea și valorizare. Din punct de vedere etiologic, relația dintre cele două tipuri de evaziune este una asimetrică, ce reliefează ponderea mai mare a factorului familial;explicația acestei asimetri
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
elevii care nu au resursele necesare pentru a se mobiliza în vederea depășirii dificultăților vor căuta să-și satisfacă nevoia de valorizare personală în afara școlii, eventual prin abandon. 4.Cauze de ordin pedagogic, care vizează calitatea vieții școlare, pertinența conținuturilor în raport cu trebuințele de învățare ale elevilor, relevanța metodelor și stilurilor didactice pentru stilurile cognitive ale elevilor, caracteristicile procedurilor de evaluare și ale orientării școlare și profesionale, deschiderea școlii față de problemele comunității, stilul disciplinei școlare ele. Calitatea vieții școlare și a educației școlare
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
lipsă de control. Naturală la copilul mic, ea poate constitui o trăsătură de caracter și de comportament globală sau strict localizată, după tipul de impulsie <footnote Impulsie - comportament subit, brusc, neașteptat și nerațional, adesea periculos, perceput de subiect ca o trebuință imperioasă -în Dicționar de psihologie de Roland Doron și Francoise Parot, Editura Humanitas, București, 1999 footnote> luat în considerație. Instabilitatea se caracterizează prin impulsivitate , hiperemotivitate , rapiditatea manifestărilor de dispoziție. O serie de cercetări efectuate asupra idealului de viață al tânărului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mediul macrosocial al evoluției copilului și tânărului. Iată de ce se impune ca principală valoare în educația morală formarea simțului măsurii și al echilibrului, al generozității și cumpătării, al răbdării și abstinenței necesare, al amânării și proiectării soluționării ordonate a unor trebuințe. Stăpânirea de sine presupune ordonare și măsură în toate laturile care traduc mobilurile interne ale comportării noastre. Ea depinde de felul cum învățăm și cum ne obișnuim să gândim și să ne mobilizăm acțiunile noastre, de felul cum ne obișnuim
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
dacă legi s-ar chema la neapărată epitropie a celor nevârstnici sau episcopul cetății i-ar rândui să poarte grijă de lucruri bisericești, sau de orfani, sau de văduve fără purtări de grijă și de fețe ce mai ales au trebuință de bisericescul ajutor, pentru frica lui Dumnezeu. Iar dacă cineva s-ar apuca de aciia înainte a călca cele hotărâte, unul ca acesta supună-se cercetărilor bisericești". 11 Nae Ionescu, Patriarhul și regența. Răspuns P. S. Tit Simedrea Târgoviștenul, în "Cuvântul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și Al Doilea Sinod: Dacă vreunul dintre ei (clerici) ar întrebuința lumești dregătorii (...), să se izgonească din ele". Canonul 81 Apostolic: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul a se pune pe sineși în ocârmuiri publice, ci să se îndeletnicească la trebuințele bisericești. Deci ori să se supună a nu o face acesta, ori să se caterisească. Că nimenea poate sluji la doi Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești și lumești, ca unii ce sunt opriți de a face aceasta de Dumnezeieștile Canoane". 13 Canonul 83 Apostolic: "Episcopul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
iar aceste două din Predanie le avem, și nu din Canon). Drept aceea ca să se păzească câte patru rânduirile acestea deopotrivă în toată lumea, și să prăznuiască Creștinii întru aceeași vreme, și întru aceeași zi Sfintele Paști, și să nu aibă trebuință în fiecare an de astronomi, au tocmit de Dumnezeu înțelepțiții Părinți dreptarul cel pentru Paști". 13 Ibidem, pp. 129-130. 14 Ibidem, p. 134. 15 Nae Ionescu, Tot despre rătăcirea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1362, 5 februarie 1929, p.
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
exact cauzele interne ale comportamentului. De cele mai multe ori, pentru obținerea obiectului scop, este necesar ca individul să desfășoare o activitate susținută și de durată, prin care sunt învinse o mulțime de obstacole si greutăți. În astfel de situație distingem: a) Trebuințele: - fiziologice: trebuințele de hrană, de sete, de igienă, de adăpost, de odihnă, de protejare a sănătății; - de siguranță/securitate: trebuințele de siguranță existențială, de securitate emoțională, de securitate socială, relațională; - sociale: trebuințele de apartenență și adeziune, de identificare afectivă cu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
interne ale comportamentului. De cele mai multe ori, pentru obținerea obiectului scop, este necesar ca individul să desfășoare o activitate susținută și de durată, prin care sunt învinse o mulțime de obstacole si greutăți. În astfel de situație distingem: a) Trebuințele: - fiziologice: trebuințele de hrană, de sete, de igienă, de adăpost, de odihnă, de protejare a sănătății; - de siguranță/securitate: trebuințele de siguranță existențială, de securitate emoțională, de securitate socială, relațională; - sociale: trebuințele de apartenență și adeziune, de identificare afectivă cu un grup
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
susținută și de durată, prin care sunt învinse o mulțime de obstacole si greutăți. În astfel de situație distingem: a) Trebuințele: - fiziologice: trebuințele de hrană, de sete, de igienă, de adăpost, de odihnă, de protejare a sănătății; - de siguranță/securitate: trebuințele de siguranță existențială, de securitate emoțională, de securitate socială, relațională; - sociale: trebuințele de apartenență și adeziune, de identificare afectivă cu un grup, de a fi membru al unei familii și de a avea o familie, de a fi în consonanță
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
si greutăți. În astfel de situație distingem: a) Trebuințele: - fiziologice: trebuințele de hrană, de sete, de igienă, de adăpost, de odihnă, de protejare a sănătății; - de siguranță/securitate: trebuințele de siguranță existențială, de securitate emoțională, de securitate socială, relațională; - sociale: trebuințele de apartenență și adeziune, de identificare afectivă cu un grup, de a fi membru al unei familii și de a avea o familie, de a fi în consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului; se referă la trebuința profundă de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
relațională; - sociale: trebuințele de apartenență și adeziune, de identificare afectivă cu un grup, de a fi membru al unei familii și de a avea o familie, de a fi în consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului; se referă la trebuința profundă de dragoste și de relație afectivă; - ale eului: nevoia de a ne stima și de a fi stimați de alții; cuprind trebuințele de autocunoaștere, de prestigiu, de identitate; - trebuințe de autorealizare: nevoia de a atinge propriul potențial creativ, de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
avea o familie, de a fi în consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului; se referă la trebuința profundă de dragoste și de relație afectivă; - ale eului: nevoia de a ne stima și de a fi stimați de alții; cuprind trebuințele de autocunoaștere, de prestigiu, de identitate; - trebuințe de autorealizare: nevoia de a atinge propriul potențial creativ, de a obține performanțele de care credem că suntem capabili; - cognitive: nevoia de a ști, de a înțelege, de a învăța, de a explora
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului; se referă la trebuința profundă de dragoste și de relație afectivă; - ale eului: nevoia de a ne stima și de a fi stimați de alții; cuprind trebuințele de autocunoaștere, de prestigiu, de identitate; - trebuințe de autorealizare: nevoia de a atinge propriul potențial creativ, de a obține performanțele de care credem că suntem capabili; - cognitive: nevoia de a ști, de a înțelege, de a învăța, de a explora, de a descoperi; - estetice: nevoia de ordine
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nevoia de ordine, simetrie, armonie. b) Impulsul- constă în apariția unor sentimente referitoare la a învăța. c) Intenția- poate fi concepută ca o impulsionare sau punere în mișcare a unei structuri de acțiune în conformitate cu cerințele impuse de sarcină, de satisfacerea trebuințelor, de realizare a scopului propus. d) Valența- reprezintă calitatea obiectului prin care se satisfac trebuințele. e) Tendința- expresia orientării, „direcționării acțiunii unei activități într- un anumit sens, impulsul orientat spre un anumit obiect, determinat în funcție de anumite trebuințe, intenții și valențe
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
învăța. c) Intenția- poate fi concepută ca o impulsionare sau punere în mișcare a unei structuri de acțiune în conformitate cu cerințele impuse de sarcină, de satisfacerea trebuințelor, de realizare a scopului propus. d) Valența- reprezintă calitatea obiectului prin care se satisfac trebuințele. e) Tendința- expresia orientării, „direcționării acțiunii unei activități într- un anumit sens, impulsul orientat spre un anumit obiect, determinat în funcție de anumite trebuințe, intenții și valențe, devine tendință” (Roșca, 1979, p. 279) „Prin caracterul ei propulsor și tensional, motivaț ia-în situaț
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]