6,656 matches
-
Literatură și știință”, revista lui C. Dobrogeanu-Gherea, cel pe care îl cunoscuse prin intermediul lui Al. Vlahuță, bun prieten și coleg de liceu la Bârlad. A mai colaborat la „Lumea nouă literară și științifică”, „Noua revistă română”, „Sămănătorul”, la publicațiile ieșene „Tribuna conservatoare”, „Arta”, „Epigonii”, „Opinia”, la „Moldova” (Botoșani). Semnând, alături de G. Ibrăileanu și H. Sanielevici, în „Curentul nou” din Galați (1905-1906), va fi, împreună cu C. Stere, din martie 1906 până în martie 1907, director al „Vieții românești”. După ce părăsește revista ieșeană, va
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Timișoara (1972), lucrează ca ziarist și publicist-comentator la diferite ziare și reviste timișorene. Debutează la „Amfiteatru”, în iulie 1977, cu un fragment de roman, Calul alb. Colaborează la „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna României”, „Viața studențească”. În romanele Iulie (1979; Premiul Comitetului Central al UTC) și Casa șerpilor (1982), ca și în culegerea de reportaje Lumini bănățene (1979), B. încearcă, pe urmele lui I. Slavici și ale lui Titus Popovici, o reconstituire dominată
BULZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285944_a_287273]
-
seriei „Caiete Mihai Eminescu” (șase volume). Publicistic, a debutat în 1950 cu recenzii și articole în revista „Viața românească”, iar editorial, în 1966 cu romanul Zi de vară până-n seară. A colaborat la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Luceafărul” (cronică literară), „Tribuna”, „Steaua”, „Argeș” (cronică literară), „Astra”, „România literară”, „Contemporanul”, „Scânteia”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Revue roumaine de sciences sociales”, „Europe”, „Secolul 20”, „Revista monumentelor și muzeelor”, precum și la publicații academice din țară și străinătate
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
oniric” (care îi reunea pe Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a.). Din 1983, a lucrat, timp de doisprezece ani, în redacția revistei ieșene „Convorbiri literare” (corector la început, mai târziu redactor, redactor-șef adjunct). A colaborat la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Tribuna”, „Steaua”, „Familia”, „Argeș”, „Echinox”, „Convorbiri literare”, „România literară” (revistă în care ține, din 1992, rubrica „Cerșetorul de cafea”) ș.a. Este laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2002). Aparent, într-o primă instanță, poezia lui B. s-ar situa
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
Psihologie din Cluj al Academiei Române (1970-1972), apoi devine redactor la Editura Dacia din același oraș, unde în 1990 este numit redactor-șef, iar din 1994 director, funcționând în această calitate până în 1997. În 1964 scrie primele articole critice în revista „Tribuna”, colaborând apoi la „Steaua”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Familia”, iar după 1989 la „Literatură și artă” (Chișinău), „Haiku” (București), „Libertatea” (Novi Sad), „Aurora” (Oradea) ș.a. Debutează editorial ca traducător al romanelor Zeilor le e sete și Revolta îngerilor de
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
redactor), „Vremea”, „Tiparnița literară”, „Cuvântul”. Poetul se lansează în 1931 cu volumul de versuri Eulalii, prefațat de Ion Barbu și încununat cu Premiul Socec. Singurele versuri încredințate ulterior presei, până cu puțin timp înaintea morții, când în „Viața românească” și „Tribuna” îi apar tălmăciri din E. A. Poe și șase sonete, sunt cele în limba franceză din „Contimporanul” și „Ulise”. Primele eseuri i se tipăresc în 1932 în „Floarea de foc”, „Contimporanul” și „România literară”. Momentul coincide cu afilierea la gruparea Criterion
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
din Spațiul mioritic. În broșura Cazul Blaga (1941), aprigul polemist va strânge tot dosarul acestei dispute. Orgolios și himeric, el lansează în „Duminica” din 1943 un atac dur, rămas fără replică, și împotriva lui Camil Petrescu. Colaborările din 1943 la „Tribuna tineretului” și „Vestul” încheie o etapă, urmată, după război, de ani lungi de penitență. Acum tălmăcește din Shakespeare (Regele Ioan), Ferreira de Castro (romanul Oile Domnului), François Villon (Balade și alte poeme), Sofocle (Oedip Rege) și poemele lui E. A. Poe
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
1953-1963). Intră din nou, prin concurs, în învățământul universitar, funcționând și ca lector de limba română la Paris (Sorbona, 1965-1967), conferențiar asociat la Lyon (1978-1988) și Bordeaux (1988-1990). A debutat cu articole și cronici literare în publicațiile transilvănene „Afirmarea” și „Tribuna”, colaborând apoi la „Decalog”, „Timpul” și „Revista Fundațiilor Regale”. În 1955, împreună cu Emil Manu și Al. Bistrițianu, a întemeiat revista „Limbă și literatură”, în cadrul Societății de Științe Istorice și Filologice. B. s-a consacrat cercetărilor filologice, îndeosebi de stilistică și
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
III.1985, București), prozator și dramaturg. Absolvent al Facultății de Litere din Cluj în 1950, B. devine lector universitar la aceeași facultate, obținând titlul de doctor în filologie în 1952. Publică, începând din 1950, în presa locală („Lupta Ardealului”, „Făclia”, „Tribuna”). Redactor-șef adjunct la ziarul „Munca” din București, colaborează la „Contemporanul”, „Revista literară”, „Teatru”, „Romanian News”. Debutează ca prozator în 1953 cu nuvela Mina din vale, inspirată din viața minerilor în perioada construcției socialiste, iar ca dramaturg în 1957, cu
BUSECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285961_a_287290]
-
Mihai Drăgan, Corneliu Buzinschi, „Secvențe dintr-o margine de lume”, CRC, 1966, 18; C. Blănaru, Corneliu Buzinschi, „Numiți-mă Varahil”, CRC, 1973, 9; Const. Ciopraga, Corneliu Buzinschi, „Păcală și Tândală”, CRC, 1973, 9; Alexandru Mitru, Corneliu Buzinschi, „Hoții de vise”, „Tribuna școlii”, 1973, 97; Dana Dumitriu, Romanul geniului, RL, 1976, 43; Eugen Simion, Roman și biografie, LCF, 1976, 44; Mihai Coman, Corneliu Buzinschi, „Contemporanii”, RL, 1978, 41; Gheorghe Grigurcu, „Numiți-mă Varahil”, O, 1987, 9; Eugen Uricaru, Plecarea lui Corneliu Buzinschi
BUZINSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285975_a_287304]
-
teza Kultur und Erkenntnis. Traducerea românească va apărea în 1922, sub titlul Cultură și cunoștință. La Viena o întâlnește pe Cornelia Brediceanu, studentă în medicină, viitoarea lui soție. Îndrăgostit, scrie versuri care vor intra în placheta Poemele luminii. Debutase la „Tribuna” din Arad în 1910, cu poezia Noapte, semnată L.B. Brașov. În „Românul” din Arad, unde iscălea și Ion Albu, avea să îi apară studiul Intuiția în filosofia lui Bergson (1914). Dă aforisme și articole la „Pagini literare” din Arad. Debutează
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
fără să abandoneze scrisul și rămânând același redutabil gazetar. Încă legat de cercurile socialiste, colaborează, în 1902, la „România muncitoare”, participă la declanșarea grevei lucrătorilor din port. Pe urma „generoșilor”, aderă între timp la Partidul Liberal, devine un factotum la „Tribuna liberală”, oficiosul local al PNL. Între 1906 și 1908, va redacta, cu M. Pastia și D. A Țăranu, „Votul universal”. Sprijină reformismul liberal și „poporanismul luminat” promovat de Spiru Haret în cultură, pledând pentru rolul moral, dar și pentru rostul
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
lirice: Vintilă Horia și Ovid Caledoniu, „Pământul”, 1938, 184; Dan Petrașincu, „Vrăjitorul apelor”, VAA, 1942, 465; Pompiliu Constantinescu, „Endymion”, „Vrăjitorul apelor”, VRA, 1942, 660; Virgil Ierunca, „Vrăjitorul apelor”, TIL, 1942, 866; Ion Șiugariu, „Vrăjitorul apelor”, RFR, 1942, 8; Ulysse, Catalog, „Tribuna poporului”, 1944, 37; Const. Ciopraga, „Pasărea de foc”, CRC, 1973, 46; Al. Raicu, Ovid Caledoniu, RL, 1974, 4; Micu, Scurtă ist., II, 11, 48; Dicț. scriit. rom., I, 424-425; Popa, Ist. lit., II, 395. D.Gr.
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
Folclor”, „Arca”, „Creștinul azi”, „Cotidianul”, „Demos” (Berlin), „Dreptatea”, „Le Folklore macédonien” (Skopje), „Limba română”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de linguistique”, „Rocznick Orientalisticzny” (Varșovia), „Studia et acta orientalia”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Tribuna României”, „Türk folklor araștârmalarî”, „Türk halk-bilim araștârmalarî yilligi” (Ankara) ș.a. Prin două volume, Jurnalul oral (1993) și Legendele și tradițiile Dunării (1994), C.-B. contribuie la definirea jurnalului oral ca specie aparte a folclorului, cu particularități specifice în cadrul genului epic
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
ia revendicat ad integrum. Deoarece cunoaștem tipicul unor asemenea companii, nu insistăm. Tot la început de an, Contemporanul reînvie un procedeu publicistic frecvent în perioada romantismului democrației, anume ancheta literară printre scriitori, des întâlnită în coloanele gazetelor din perioada 1944-1946. Tribuna poporului, Democrația, Tinerețea, Scânteia tineretului ș.a. mai apoi și în Contemporanul, Revista literară, Flacăra. Întrebarea aparent inofensivă, cum este și aceasta, lansată la începutul anului de Contemporanul era: „ce planuri de creație aveți în 1952?”. La ancheta literară, susținută mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
viață nouă și belșug în satul unde pe vremuri hălăduiau Șuțuleștii (...). Întorci încă o pagină din primul număr al Flacării și privirile îți rămân ațintite asupra imaginilor care oglindesc momente de la Congresul învățătorilor: iată-l pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la tribuna Congresului: iată-l pe B.P. Eșipov, conducătorul delegației sovietice, rostindu-și cuvântarea, iată aspecte din sala Congresului (...). Dar Flacăra nu este numai o revistă de reportaj șt ilustrațiuni. În coloanele ei întâlnești o seamă de materiale literare, originale și traduceri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
darnic. Și râzi când îl citești, cu-un râs amarnic...” E-n râsu-acesta o povață grea: Ai doborât o lume! N-o uita! Mihail NOVICOV - Mândria. În: Iașul Nou, nr.4, dec, 1952 Când Stalin a suit la a Congresului tribună În vuiet de urale, Kremlinul tot a fremătat, Din nou s-a zguduit, sub ziduri, istoria străbună Iar globul pământesc părea c-a stat (...) Și-n inimile pline din largul țării mele El a sunat întocmai chemărilor din munți. Mândria
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de analiză a activității în perioada 1983-1984, se organizează la Viena, în iunie 1984, simpozionul internațional „Ștefan cel Mare” și se hotărăște sărbătorirea centenarului nașterii scriitorilor V. Voiculescu și Panait Istrati, precum și a o sută de ani de la apariția revistei „Tribuna”. Suspiciunea față de conlucrarea conducerii Asociației cu oficialitățile române, pe de o parte, dar mai ales animozitățile create de dorința acesteia de a-și subordona toate nucleele române din străinătate, pe de altă parte, au condus la izolarea ei treptată și
ASOCIAŢIA CULTURALA INTERNAŢIONALA A ETNIEI ROMANE (ACIER). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285471_a_286800]
-
cel mai periculos moment cu care ne-am confruntat după 11 septembrie”. Nu e o joacă! Thomas Freedman este de departe unul dintre cei trei sau patru cei mai influenți comentatori politici americani contemporani. Textele sale apar În International Herald Tribune, el fiind Într-un fel urmașul, ca gânditor politic, a ceea ce a fost Walter Lippman Într-o anumită perioadă. Este citit În mod cert de la președintele Chirac la Bush și Putin, precum și la diverșii emiri din zonele arabe și nearabe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Gazeta Bălților” (1920). La Craiova, este director la „Vremea nouă” (1921-1924, 1927), redactor și director-proprietar (împreună cu Al. Iacobescu) la „Dreptatea” (1925). Stabilit în București, va fi redactor la „Curentul” (1928-1929), „Izbânda” (1934-1935), „Ordinea” (1936-1944, unde a fost și prim-redactor), „Tribuna românească” (1946-1947). A mai colaborat și la „Slove”, „Lectura”, „Rampa”, „Ramuri”. „Frontul Mărășești ilustrat” ș.a. Semnând și A., At, D. A., Dan, D.I.A., D.I. Amian, Nyusu, el a scris mii de articole pe cele mai diferite teme, de la faptul divers
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
Timișoarei, pe care le-a făcut apoi cunoscute în numeroase articole publicate. De altfel, satul românesc (bănățean, în speță) i-a îndemnat în mod obișnuit condeiul când a fost vorba să se încerce și în literatură. Debutând în 1925, în „Tribuna nouă”, cu o schiță din viața învățătorilor de la țară, A. va continua să publice, constant, până după 1945, în „Țara”, „Vestul”, „Progres și cultură”, „Granița”, „Banatul literar”, „Știrea”, „Luceafărul”, „Colț de țară”, „Biruința”, „România de Vest”, „Fruncea”, „Provincia”, „Banatul” ș.a.
ATANASIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285483_a_286812]
-
-și vadă reeditată opera. A. încarnează, la dimensiuni medii, tipul de scriitor interbelic. Debutul poetic din 1926 îi este patronat de Perpessicius, la „Universul literar”, al cărui colaborator intermitent rămâne până în 1946. Va publica în „Propilee literare”, „Bilete de papagal”, „Tribuna”, „Vremea”, „Azi”, „Facla”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Societatea de mâine”, „Pagini literare”, „Gândirea”, „Studio Teatrul Național”, „Duminica”, „Seara”, „Fapta”, „Săptămâna C.F.R.” ș.a., iar după 1967, în „Luceafărul”, „Steaua”, „Tomis”, „Argeș”, „Orizont” ș.a. Cu o regularitate bulversată
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
nouă” și „Avântul Dâmboviței”, dar profilul publicistului literar se definește abia la „Facla”, aflată sub direcția lui Ion Vinea, unde între 1932 și 1934 e prezent cu recenzii și cronici literare, note și articole, interviuri. A mai colaborat la „Dreptatea”, „Tribuna”, „Clopotul”, „Seara” (ziar în a cărui redacție va intra în 1942), „Sfarmă-Piatră”, „Convorbiri literare” ș.a. Revista „Litere”, apărută din octombrie 1933 până în aprilie 1935, este prima lui tentativă de a se afirma independent și, poate, de a se impune ca
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
A.l. și a. oferă poate cel mai bogat material dintre toate publicațiile interbelice. Conducându-se după vechiul adagiu horațian, al îmbinării utilului cu plăcutul, sora mai mică, bucureșteană, a „Vieții românești” a reprezentat timp de aproape două decenii o tribună de promovare a valorilor morale, culturale, literar-artistice, de propagare a gustului pentru frumos, în slujba cărora a apelat la condeie dintre cele mai reputate ale scrisului românesc de atunci. Al.S.
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
prag la săritura în lungime, ca și relația cu obiectele situate în afara spațiului specific, și chiar relația între mișcările corpului și obiectele din spațiul specific, dar mediate de relațiile cu obiectele din spațiul nespecific, o clădire, un șir de copaci, tribuna stadionului, etc. Astfel, pe un stadion înălțimea gardurilor pare mai înaltă sau mai joasă, turul de stadion mai mic sau mai mare, distanța până la aruncarea record foarte aproape etc. Rolul analizatorului optic în învățarea exercițiilor din atletism este foarte important
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]