3,247 matches
-
jurnalistul german Rüdiger Wischembart, era pă-mântul adevărat, unde trăiau oameni chiar dacă rupți de noi prin înfricoșătoare posturi de grăniceri"241. Autorul încearcă în repetate rânduri să definească conceptul de frontieră dintre Apus și Răsărit în perioada Războiului Rece. Frontierele sunt "tulburătoare praguri spre "înstrăinare""242; cele românești sunt "la marginea lumii": Cine caută o frontieră palpabilă a Europei, una care ar putea fi marcată cu roșu pe hartă, o găsește aici. Aici pragul e marcat adânc în peisaj, ba chiar în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de existență. Mărturisirilor emoționante, le-am fi adăugat un istoric al revistei. Acela din Dicționarul Hanganu e plin de omisiuni și de erori. Imaginea primei pagini din numărul 8 pe care o puteți vedea în chenarul nostru e o fototecă tulburătoare. Uitați-vă bine la figurile celor trecuți pe la Ateneu, dintre care mulți nu mai sînt. Tineri critici despre tineri prozatori În Vancouver, Canada, ne sosește numărul 8 din august 2004 al revistei Atheneum, o publicație a românilor din British Columbia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12527_a_13852]
-
la vioara întîi, la simpaticul domn Thomas Furi. Îl vom recunoaște pe cel care l-a interpretat, în supraproducția cinematografică Titanic, pe șeful micii orchestre de pe vas. Care cîntă fără oprire, pînă la sfîrșit, dincolo de moarte, parcă. Vă amintiți scena tulburătoare, nu? Eh, domnul Furi a fost la cîțiva centimetri de mine, în casa lui Enescu, făcînd parcă, în sunetele coardelor, să se amestece și mai tare realitatea și imaginarul, secolele, timpul, șansa și neșansa, miracolul muzicii și al vieții. Seara
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
n-aveam timp de întrebări retorice. Profitînd de propunerea aceluiași Alex Ștefănescu, m-am angajat în alcătuirea unei biografii - singura, pînă azi - a lui Corneliu Coposu, obținînd accesul la arhivele fostei (?) Securități. Cîțiva metri de dosare. A fost o incursiune tulburătoare într-o lume despre care nu știusem aproape nimic. Cartea s-a dovedit un succes. Nu atît datorită mie, cît subiectului și ineditului documentelor. S-au vîndut, după știrea mea, vreo 17.000 de exemplare, și mediatizarea a fost pe
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
unde morții devin prezențe aproape permanente în cetate, iar problema piesei, înmormîntarea lor, este și astăzi o angoasă, ceva fundamental, o atitudine de viață și de moarte. Tinerii actori au conștientizat profund, din perspectiva prezentului acut, dramatic, unul din motivele tulburătoare ale tragediei antice grecești. Problema Antigonei devenea și în secolul 21 la fel de pregnantă pentru o femeie ce traversează dictatura unor prejudecăți, unor mentalități intangibile, tabu și, pentru unii, devastatoare. Am participat, de asemenea, cîteva zile, la un work-shop susținut de
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
distins cu Premiul "Ion Minulescu" pentru anul 1945, de către un juriu format din Claudia Millian, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Perpessicius și Adrian Maniu. Cuprinzând poeme scrise între anii 1944 și 1945, Ora 25 se remarcă printr-o serie de imagini tulburătoare, adevărate spovedanii nevrotice ale unui scriitor cu o anumită personalitate, apropiat prin expresie poetică și atmosferă de Ilarie Voronca și, mai ales, de Geo Bogza ("însuși betonul se dislocă/și fierul se rupe în mâinile timpului, /fără să bănuiască/tăria
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
Maniu?). în 1934, la un an și ceva de la cucerirea, în Germania, a puterii politice de către Hitler, Noica se întreabă cum e posibil ca ,aceeași Germanie care produce filosofia cea mai înaltă și muzica cea mai adâncă să fie totodată tulburătoarea Germanie politică de astăzi?" (Cealaltă Germanie). în același articol, el elogiază valorile culturale germane, care trebuie obligatoriu cunoscute. ,Un cărturar, de orice specialitate ar fi el, nu este întreg dacă nu cunoaște cultura germană sau măcar capitolele specialității sale din
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
expurgată de rău”, nu există nici „disident” și nici „tortură”). Oricine a trăit o experiență limită știe ce este acela un vis premonitoriu. Dvs. puteți să-mi povestiți un asemenea vis? Aveți o explicație științifică pentru fenomenul acesta atît de tulburător? R. Intuiția umană se ascute în momentele de pericol. Am avut intuiții incredibile în anii aceia. Știam dinainte cînd voi fi arestat sau căutat. Aș fi putut să spun cine e un turnător aproape imediat ce-l cunoșteam. În 1963, cînd
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
neostenit:// Unde-ți sunt meritele, domnule radof?" Există nebunie și luciditate ( "Pe coli de amurg, poleit de argint,/ Desenat ca un rege,/ Ca masca domnului Lear/ În dogoare;// Sub sabale și neguri,/ Voi cădea în genunchi,/ Într-o ultimă farsă tulburătoare." Clown ) Se-mpăunează iarăși/ Cu proze lungi poeții". Pentru domnul Radof poezia este mai presus de real dar nu ruptă de el. Ea trebuie să fie un semn, un topos, amprenta unei stări metafizice ( " Din supa stelară/ A căii lactee
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
care aduce aminte de procedeele secției de agitație și propagandă și de gazetele de perete cu Așa da și Așa nu. l În nr. 697 al revistei ,,22" sînt multe pagini foarte interesante: fragmentul din ceea ce se anunță ca o tulburătoare carte-eveniment, unică în felul ei în literatura română, Portretul lui M de Matei Călinescu, ce va apărea la toamnă, la Ed. Polirom, polemicile între Gabriel Liiceanu și Gabriela Adameșteanu, fiecare cu dreptatea lui, Ministerul Justiției vs. Rodica Culcer (ca majoritatea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13702_a_15027]
-
al romanelor, eseurilor și al biografiei ei. Pe de altă parte, colajele rămîn amuzante chiar atunci cînd nuanțele textului virează spre macabru și aceasta fiindcă ele, deși supuse jocului întîmplării, fluxurilor asociative care se instituie între imagini și cuvinte în tulburătoarea lor materialitate, sunt orînduite inteligent pe suprafața foii de hîrtie. Rezultatul are o acuratețe grafică și cromatică elegantă și expresivă, așa încît colajele ar putea fi la fel de bine și tablouri, într-o expoziție reală și nu imagianră. Transcriind dialogul pe
Herta Müller by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13697_a_15022]
-
întrebare. Rezum, din lipsă de spațiu, doar două, care mi s-au părut mai interesante, nu doar ca propunere teoretică, ci și prin pathosul lor, dacă pot apela la un termen retoric. Regretatul Ovid Crohmălniceanu evocă un episod straniu și tulburător, al revederii sale cu Paul Celan, la Paris, în 1966. Către finalul unei seri agreabile, petrecute în compania Georgetei Horodincă și a poetului André du Bouchet, Celan l-a întrebat, din senin, dacă știe ceva despre soarta unui oarecare "tovarăș
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
din viața poetului: identitatea sa evreiască. Felstiner a avut uriașul privilegiu de a lucra în biblioteca lui Celan (cu permisiunea văduvei, cînd ea era încă în viață), unde a descoperit, pe filele albe de la finalul unui volum Kafka, cîteva însemnări tulburătoare făcute de Celan, în ebraică. Ele constituie punctul de plecare al unei remarcabile analize a felului în care iudaismul a reprezentat pentru Celan un efort de auto-înțelegere și auto-transformare, un fel de spațiu de tensiune în care se întîlneau în
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
profil, remarcabile prin calitatea literară sînt textele a două prozatoare stabilite în Germania, una venind din Bosnia, Dubravka Ugresic, alta din România, Herta Müller, ambele adînc marcate de țara de origine și viața în comunism. Dar cele mai originale și tulburătoare impresii despre Berlin aparțin unui nume necunoscut nouă pînă acum, scriitorul și fotograful sloven trăitor în Franța, Evgheni Bavcar. Autorul eseului Berlin și vîntul e orb din copilărie și cunoașterea capitalei germane (comparată mereu cu Parisul) îi e posibilă doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
devansează cu decenii viziunea critică despre Revoluția franceză a unor François Furet sau Jean-François Revel, istoricii contemporani care au văzut în iacobinism originile bolșevismului și ale dictaturilor proletare, cu toate practicile și instituțiile represive pe care le-au fondat. Este tulburător să citești, în cartea apărută în 1943, că acel Comitet al Mântuirii Publice inițiat în perioada Teroarei ar putea fi considerat, după expresia lui Dinu Nicodin, "bunica Cekăi", adică precursoarea poliției politice staliniste, trimitere directă la o sinistră filiație. Perspectiva
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
pe care nu le-a anunțat l-au luat prin surprindere și că-i pare rău? Prognoza pe februarie a avut cu luna februarie tot atîta legătură cîtă va avea cu luna iulie. Vă garantez că nu mă înșel. * Convorbire tulburătoare este aceea pe care dna Sanda Cordoș o poartă cu dna Doina Țăranu, fiica profesorului clujean de psihologie Nicolae Mărgineanu, dispărut în 1980, la 75 de ani, după ce făcuse șaisprezece ani de închisoare (1948-1964). O carte de memorii (Mărturii asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
limba și istoria strămoșească era interzis (simpla lor rostire în perioada imediat postbelică fiind chiar pedepsită cu ani grei de gulag[5]), Eminescu, odată readus în acest spațiu cultural de Vieru, a fost trecut sub tăcere de autorități. De altfel, tulburătorul poem Legământ, publicat în 1964 în revista „Nistrul”, închinată acestui „Shakespeare al românilor” - cum îl numea G.B.Shaw[6] - este în fapt un testament care cuprinde o premoniție a ceea ce avea să se însemne plecarea lui (15-16 ianuarie 2009) la
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
și limba română („Dacă visul unora este să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”). Imediat după prima vizită făcută înțară[7] (într-o delegație oficială de scriitori ruși, la propunerea lui Jukov Akim), o vizită tulburătoare care i-a marcat întreaga existență, publică o poezie superbă, scăpată de cenzură prin simbolistica bine drapată („De-acum aș putea/ Și fără picioare trăi/ Da, fără ele -/ La cine voiam să ajung/ Am ajuns ... Un alt poem dedicat marelui
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
mai amintesc că autorul, pentru ca să nu nesocotească predispoziția să pentru eros, a inserat că interstiții ale afacerii procesuale, patru episoade de un erotism subliniat, care conferă românului amprenta specifică personalității creatoare a lui Aderca. Acestea sînt Sultănica, Leia, Maud, Iohana. Tulburătoare sînt Maud (că moment al erosului împlinit) și Leia (că eșec al unei iubiri repede sugrumate). Editorul, care semnează și o prea lungă prefață, avea de optat între cele două versiuni ale românului, cea din 1945 și cea postuma din
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
află marea diferența dintre cei doi. Nu vom întîlni la Ramuz epitetul aproape homeric de la Sadoveanu, nici dulceața legănata a frazei. Stilul lui Ramuz este concis, sec, fără ornamente. În schimb, la Sadoveanu lipsesc artificiile narative, schimbările de perspectivă temporală, tulburătoarele instantanee fotografice, prezente la tot pasul în românul scriitorului elvețian. Dar dacă formă îi desparte, cei doi scriitori se întîlnesc în conținut. Ramuz și Sadoveanu au în comun vocația epopeica. Lumea lor este undeva la granița dintre secole, pe cînd
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
iz de putrefacție. Cum este când mori? "Plânge-n mine tare teamă - mărturisește poeta -,/ însă Moartea, cum e mama,/ blând mă leagănă la sânu-i,/ și-mi alunga, prin uitare,/ grijile și toată spaimă." Rareori a mai reprezentat cineva atât de tulburător atitudinea maternă a Morții față de alesul ( în acest caz: aleasă) ei. În mod paradoxal, tocmai vitalitatea exuberanta o face pe poeta să aibă permanent conștiința morții. În poemul Perspectiva ea cedează rolul de autor unui personaj - pictorul - și se transformă
Setea de poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17656_a_18981]
-
da apă la moară, mă tem, conservatorilor din cultura română, îi va încuraja pe universitarii stafidiți să refuze în continuare schimbarea curriculum-ului academic, vă certifică acest mit găunos al literaturii că miracol și mister, care, oricît ar fi de tulburător și emoționant pentru minți mai confuze, de umaniști prăfuiți, merita scormonit, cel putin o dată la două decenii. Dacă scormoneala aceasta nu va face decît să îl reconfirme, șo be it, dar efortul în sine, cel al reinterpretărilor și mai ales
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
îl vede pretutindeni. Nu e deloc de mirare că ultima lui carte, apărută în 1998 și prezentată, laconic ce-i drept, la această rubrică, e intitulată Shakespeare. The Invention of the Human (Inventarea umanului). În această carte, de altfel o tulburătoare analiză a operei shakespearene cu foarte interesante, dar și discutabile speculații și generalizări pornite de la ea, Bloom e cumva mai franș cu propriile sale idiosincrasii. În deschiderea cărții, pentru a-și justifica subiectul, se întreabă retoric: Why Shakespeare? (De ce tocmai
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
acest capitol, tonalitatea e imnica, luminoasă și florala, de un orfism creștinat: "Bunăvestire duci, vîntule mire,/ La fel răspundeți harfelor eole!/ din păduri, din izvoare, din corole,/ Același clocot lung: Bunăvestire!". Sub unghiul strict al lirismului, putem diferenția etapele acestei tulburătoare "priveliști a sufletului", aflat la răscrucea istorică a anului 1940, apelînd la disocierile clasice ale lui Francesco De Sanctis, referitoare la capodoperă dantesca, revelatoare și în sensul că celebra paradigmă e urmată de învățăcelul său roman inclusiv în privința stărilor de
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
mai importante îi atrag atenția, ci faptul că "cele trei gloanțe au fost trase în el tocmai pe strada Mieilor". Așa cum execuția publică a doi criminali, la Groznîi "a avut loc tocmai în Piața Prieteniei". Ce să mai spunem despre tulburătorul articol "Cele trei femei care vindeau pepeni...". Conflictul din Kosovo, cel care a împărțit intelectualitatea și nu numai, în tabere, o găsește pe scriitoare tot de partea umanismului. Cînd o lume proslăvea războiul, Ileana Mălăncioiu se situa fără ezitare de
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]