6,525 matches
-
localități care au suferit mari pagube materiale și umane: Panciu, Focșani, Bârlad, Petrești, Lopătari, Tg. Frumos, Alexandria, Câmpina, Buzău, București, Câmpulung Muscel etc.: “Cu câteva ore înainte de cutremur, vacile au început să mugească puternic, oile și caprele să behăie, câinii urlau îngrozitor, caii sforăiau straniu; pisicile păreau speriate, având părul zbârlit; iepurii și cârtițele au părăsit ascunzișurile, gâștele și celelalte păsări domestic au început să țipe alarmant; păsările sălbatice zburau speriate de la cuiburile lor.” Iar în alte localități rurale, “caii din
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
păsările sălbatice zburau speriate de la cuiburile lor.” Iar în alte localități rurale, “caii din ham se agitau speriați, voind să fugă; alții, dimpotrivă, se opreau și nechezau în două picioare în grajduri, nu se atingeau de nutreț; câinii erau speriați, urlau, fugeau, se ascundeau; mulți câini își părăseau cuștile sau culcușurile, refuzând hrana; pisicile își zbârleau puternic părul, ascunzându-se în diferite colțuri; multe și-au mutat puii în alte locuri. Găinile fugeau spre cotețe, desfăcându-și aripile și cotcodăcind. Pe
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
și păsărilor domestice, și chiar a celor sălbatice. În unele țări, unde cutremurele erau mai frecvente, cum ar fi Japonia, Chile, S.U.A., Italia, Peru, China etc., anumite rase de animale (câini, mai ales), care erau crescute special pentru acest scop, urlau toată noaptea înaintea seismului, alarmând populația. De aici și interesul oamenilor de știință (seismologi etc.) pentru studierea comportamentului acestor “seismografe biologice” cu abilități de a anticipa și prevesti declanșarea unui cutremur puternic, catastrofal. Sunt dotate asemenea animale cu un al
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
tare, iar adeseori cad pe pământ și se zvârcolesc. Porcii. Sunt agitați, nu intră în cocină, refuză să mănânce, încearcă să iasă din cotețe, grohăie continuu și puternic. Câinii. Cu circa 10 zile înainte de cutremur, câinii devin agitați, latră și urlă prelung, aleargă din loc în loc, își părăsesc cuștile, încearcă să atragă atenția stăpânilor lor. Au fost multe cazuri când, înainte de cutremur, câinii și-au trezit stăpânii care dormeau, intrând în case, trăgându-i de haine și salvându-i, astfel, de
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
înainte de cutremur, câinii și-au trezit stăpânii care dormeau, intrând în case, trăgându-i de haine și salvându-i, astfel, de pericol. Prevestind cutremurul, câinii refuză să intre sau să iasă din cuști, privesc speriați în jur, schiaună, latră sau urlă prelung și tare, au o stare agresivă, nu mănâncă, iar dacă au pui, îi duc în locuri ferite, nepericuloase. Pisicile. Înainte de cutremur, sunt agitate, au părul zbârlit, urechile lipite de cap, miorlăie tare și fără motiv, îndelung; tremură, sunt sperioase
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Predoslovie la învățătură, 1794, București). 22 martie 1813: cutremur în zona Vrancea. 30 septembrie 1817: cutremur în Moldova și Dobrogea. 28 ianuarie 1821: “Vineri noapte spre sâmbătă, la ceasurile 8 din noapte, s-au cutremurat pământul de 2 ori... Vântul urla cu urlet tare.” 10 februarie 1821: “La 2 ore dimineața, s-a produs un cutremur de pământ foarte simțitor la Iași cu o scuturătură de 15 secunde la Kiev.” (Journal des debats). 17 septembrie 1821: “S-a simțit o scuturătură
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
conținea pentru femei făgăduiala, acum evidentă, a unei legături fără povara dragostei, a unei rapide explorări zoologice, lipsită de urmări în viața lor principală. Cu o ironie cam acidă, îmi spuneam că, la urma urmei, semănam mult cu instructorul care urla îndărătul peretelui („Patru lansatoare de dispozitive fumigene sunt plasate în partea din față a vehiculului, acolo și dincolo...“) și care, lăsând deoparte uniforma mereu impecabilă, n-avea în unica lui valiză decât un costum vechi și o pereche de pantofi
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
M-am tras înapoi, el s-a cățărat, evitând să se uite la mine. Un obuz făcu să țâșnească îndărătul unui dig un uriaș gheizer de nisip, bărbatul deja instalat se aplecă iute, lipindu-și fruntea de pielea valizelor. Cineva urlă: „Haide, repede, plecăm!“. Un altul, care bătea încă pasul pe loc, în apă, îl înjură. Se înghesuiau acum, fără să-și mai ascundă teama. Imediat după explozie l-am văzut pe bărbatul acela care, și el tot fără bagaje, așezat
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
rău era că atacul părea dinainte câștigat. Pe mal, soldații luați prin surprindere n-aveau nici măcar timp să pună mâna pe pușcă. Iar el încă lupta cu afurisitul ăla de cal. Călăreții erau la o sută de metri de inamic, urlau deja de bucurie, când două mitraliere, într-un tir cumplit din flancuri, porniseră să secere cu precizia țintirii calculate mai înainte. Călăreții cădeau fără să priceapă că era vorba de o capcană. Cei care izbutiseră să se întoarcă din drum
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
obrazul brăzdat de o lovitură de sabie, unul era decapitat, de parcă supliciul nu fusese de-ajuns. Nikolai își spuse atunci că îngropații de vii începuseră cu siguranță să-și blesteme dușmanii care se pregăteau să plece și provocaseră astfel măcelul. Urlaseră, de altfel, cerând să fie uciși, să nu vadă, la căderea serii, prudentele manevre ale lupilor în jurul capetelor lor lipsite de apărare. Nikolai își închipui țipetele acelea, reîntoarcerea soldaților, lovitura de grație, tăcerea. Erau acolo oameni doborâți de gloanțe, în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se va apleca pentru a schimba, chipurile, unghiul brăzdarului, va apuca securea, îl va lovi cu ea pe Batum, apoi pe inspector. Carasin, cel mai netrebnic, va încerca s-o ia la sănătoasa. Krasnâi, incapabil să acționeze, va începe să urle... I se părea că are capul înfășurat în sticlă înghețată și lichidă. Cu o precizie halucinantă, vedea luciul unei brazde de pământ întoarse, scarabeul negru care alerga, se cățăra pe cizma lui... Într-o scurtă rafală de vânt, auzi cuvintele
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
încă în paranteza aceea rapidă care separa gesturile neînsemnate de dinainte de luptă (limba care umezește foița unei țigări, o glumă, o mână care alungă o albină) de cele de după, pe o fâșie de pământ acoperită de trupuri tăcute sau care urlau. Cu toate astea, el continua să audă refrenul despre cei care se puneau la adăpost și șmecherașii de la intendență. Acum, își dădea seama că la disciplinari afirmațiile astea amuțiseră. Moartea aflată mult prea aproape înlătura falsele străluciri ale numelor sau
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
vii. Din zilele acelea îi rămânea un cuțit cu crestături făcute de un disciplinar. Din zilele acelea păstra imaginea soldatului care, înainte de a se prăbuși, pipăise golul din locul maxilarelor smulse... Noaptea, fu trezit de un strigăt. „Tancurile, acolo, în dreapta!“, urlă vecinul lui, luptându-se cu un coșmar. În beznă, câțiva rânjiră, se auziră câteva oftaturi și iarăși se lăsă tăcerea peste păcănitul șinelor. Era acum sigur că va întâlni viața aceea nouă, în stare să-l facă să uite, chiar
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
acoperișurile orașului vechi. Magnetofonul relua aceeași curgere de note obosite. Suflul său ritmat ne izola și mai mult. Eram singuri și încă pentru ceva timp în viață, dar parcă deja detașați de trupurile noastre înlănțuite, pe care soldații le brutalizau urlând. Aveau nevoie de doi condamnați obișnuiți, de două trupuri în picioare, întoarse cu fața la perete. Îmbrățișarea noastră îi stingherea. Eram pentru ei o pereche de dansatori, pe o minusculă insuliță delimitată de lumina de culoarea ceaiului, de masa cu un buchețel
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
înflorească, bogăția interioară care nu cere decât să fie exploatată și utilizată. Vijelie, uragan Vijelia acoperă simbolistica generală a furtunii. Ea exprimă, la rândul ei, furia divină. Expresia «a tuna și a fulgera» se aplică situațiilor în care cineva strigă, urlă, ridică vocea. Dezlănțuirea elementelor (ploaie, vânt) încarnează amenințările și tulburările exterioare ce răscolesc viața subiectului. Sunt alegoria adversității evenimentelor, dar și a conflictelor deschise și violente. Vânt Simbolistica vântului se nuanțează într-un sens: - activ și pozitiv, când creează mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
strigăt, aceste simbolizează chemarea în ajutor a unui membru al anturajului său. În orice caz, strigătul sparge legea tăcerii și simbolizează încetarea refulării, libera exprimare. Unele terapii folosesc de altfel funcția eliberatoare a strigătului și îi invită pe pacienți să urle, să exorcizeze cuvântul până atunci reprimat și reținut. Corn Cornul este simbolic asociat cu luna (vezi Cer). Exprimă, prin urmare ciclul, feminitatea, variabilitatea, ritmul sacru și universal. În vis, fie că apare sub forma cornului lunii sau a cornului de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lingăi, face chefuri în toate nopțile, are o listă de dușmani pe care-i lucrează, trimite vorbă la instituții cine să fie concediat, să nu mai poată câștiga în oraș o pâine, iar din când în când o face lată: urlă, vociferează, trage cu revolverul, fiindcă i s-a năzărit că opoziția vrea să răstoarne guvernul. Tipologia atacurilor (interogativ, citat, narațiune, proverb, descriptiv, paradoxal, umoristic, constatativ, filosofic, cu adresare directă, sumar sau amânat) poate fi simplificată: atac direct și indirect. Unul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
au făcut tot felul de socoteli. Erau hectare întregi de rezervoare și de instalații scumpe, țevi, cazane, manometre și injectoare. Acum toate aveau să fie nimicite. În ziua cea mare, sirenele, care altădată șuierau numai un minut, au început să urle dis-de-dimineață și au ținut-o așa, până spre prânz. Parcă suna sfârșitul lumii [...]. Îndată, flăcările s-au ridicat spre cer. Prin ferestrele mici ale caselor, oamenii priveau prăpădul dinspre miazăzi. După o oră, s-a făcut atât de întuneric, încât
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Abia atunci când jocul criminal își face efectul, se produce ușurarea manifestată prin hohotul de râs înfricoșător: „Moare, a râs și Antipa și am început toți să râdem [...] asta ne-a electrizat, a readus printre noi buna dispoziție, da, vrem, am urlat unanim, am ciocnit paharele...” Veselia aceasta este însă una infernală. Când se găsește la Dealu Ocna, Antipa se schimbă, parcă, într-un diavol: „Ești dat dracu, sughița Druică și se îneca în râs. Am și certificatul, a spus Antipa.” Crima
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
opera altora, invocarea unor personalități ale culturii universale sunt argumente în această privință: „Încep noile migrări ale popoarelor/ nava de transport jorje luis borges/ și-a încheiat zborul la 1 aprilie anul trecut/ în egipt/ arcimboldo a emigrat în meduza urlând a lui caravaggio de la ufizzi/ peripeții la belgrad damasc alexandria cairo jaffa/ în aceste împrejurări datoria de a fi poet înseamnă/ zloată guturai alunecuș arta de a confisca/ ferestrele larg deschise înseamnă a fi/ da/ a fi lângă portretul lui
CARDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
ascunde adevărul adevărat - o jucărie stricată, marionete țepene, peste care se revarsă amărăciunea lumii: pavilionul în care cântă orchestra este din carton, tobele-s „înfundate”, viorile „plângăcioase”, trompetele-s „surde”; publicu-i „muced, cenușiu, resemnat” și chelnerii-s „murdari”,o sirenă urlă cu spaimă pe mare și parcă din ea izbucnește „întreaga tristețe a lumii” (Balada ploilor marine). În poeziile lui C. se repetă imaginile iarmarocului și carnavalului vieții, ce se extind asupra întregii naturi (Vântul carnavalesc, Iarmarocul furtunii, Convalescențele vernale etc.
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
Paul: - Înseamnă ca fluierul fermecat o transformă pe mama Zmeului într-o zână primitoare. ( cu fluierul în mână ) La drum ! Se aud urletele balaurilor). Cortină de lumină Zidurile Castelului Părăsit. Pe ziduri stau de pază balaurii cu șapte capete, care urlă îngrozitor. Alina: - Eu zic să ne întoarcem. Dacă fluierul întărâtă și mai rău balaurii ? Gigel: - Paule, ia cântă melodia magică, cum a zis Zâna ! ( Paul scoate fluierul și începe să cânte încet, încet. Urletele balaurilor se sting în timp ce
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Mai avem o zi de drum până acasă... ,,Zâna cea bună’’ : - Deci, ne întâlnim peste o zi !... ,, Zâna cea bună’’ dispare, un vânt puternic izbucnește Gigel: - Nu mai înțeleg nimic, două zâne, doi zmei, doi FețiFrumoși și balauri care când urlă când dorm...de sperie codrul... Alina: - Blestem, vraja, un ghem de mistere ! Paul: - Ai avut dreptate, un ghem de mistere. Gigel: - Dar nu vise pentru că cineva vrea să ne ia de proști ? Ce mai spune povestea castelului ? Paul: - Povestea de la
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
și-aducea bine aminte de nopțile cu tăria încremenită când, dinspre munții profilați în aer, se răsfira un abur străveziu. Baciul mocnea lângă jar în timp ce băiețandrii dormeau între câini la oi. Un clopot s-auzea stâns iar câte-un cățelandru urla subțire către lună. Atunci, din abur se isca umbra celui vechi, moșul ce căuta mioarele, olicăind după mirosul de la târlă. Oile se opreau din rumegat ; tremurând, câinii rămâneau cu boturile pe labe. Toate simțeau umbra iar baciul, cu ochii în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
celuilalt se arăta bărbos. - Mai dăm drumul la unul ! răcnea el. Puternice, apele bubuiră, acoperind din nou gemetele stihiei. La vale, pe argea, se înspumau creste de val. Cu clipiri surde, revărsarea gârlei aducea, în izbituri, o negură. - Vin copacii... urlă un glas. Privirile se încordau asupra umbrei ce se apropia greoi. Repeziți de vârtej, pe sticla felinarului se scurgeau picuri de apă. Fețele jăruite ale oamenilor se răsuceau de spaimă. - Dacă rupe opustul îneacă toate casele, răcni cu groază același
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]