3,596 matches
-
județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Bold, Flondora, Iorga, Liveni, Loturi, Manoleasa (reședința), Manoleasa-Prut, Sadoveni, Șerpenița și Zahoreni. Comuna ocupă o poziție centrală pe latura estică a județului în zona adiacentă a acului de acumulare Stânca-Costești, în zona de vărsare a Volovățului în Prut. În ansamblu lui ,relieful comunei Manoleasa are un aspect larg vălurat, cu inerfluvii deluroase și altitudini apropiate, lăsând impresia că provin dintr-o suprafață unică fregmentată de râuri. Aspectul general al reliefului cu contururi domoale și
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
Aceștia sunt acoperiți cu păduri de conifere și foioase, în care găsesc condiții favorabile de existență ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoșul de munte. Cea mai importantă este Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un număr însemnat de afluenti. Aceasta rețea cuprinde: pe partea stângă: Grozavul, pârâul Bondarului, pârâul Huhului, Valea Glodului, Valea Porcului, Valea lerboșelii, și Valea lerboasei
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Călmățuiului; la suprafață prezintă dune alungite pe direcția NE-SV. Lunca Călmățuiului reprezintă de fapt un vechi curs al Buzăului, după părerea mai multor cercetători. În raport cu bazinul hidrografic (820 km²), cu lungimea (145 km) și cu debitul mediu multianual la vărsare (1,4 m³), lunca prin care curge Călmățuiul și formele fluviatile de eroziune și acumulare sunt prea mari. Lunca extrem de dezvoltată prin care curge Călmățuiul nu este opera lui, ci a altui râu, cu o capacitate de eroziune, transport și
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Măxineni este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Corbu Nou, Corbu Vechi, Latinu, Măxineni (reședința) și Voinești. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul drept al Siretului (care formează limita cu județul Galați), la vărsarea Buzăului în acesta. Este traversată de șoseaua DN23 care leagă orașele Brăila și Focșani. În satul Latinu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202B, care merge pe malul drept al Buzăului, spre sud-vest, către Scorțaru Nou, și mai departe
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură, ansamblul de arhitectură populară din satul Corbu Vechi, delimitat de perimetrul caselor lui Nicolae Chirpac, Ion Dănilă și Virgil Sandu. Celălalt este clasificat ca sit arheologic, aflat la de gura de vărsare a Buzăului, lângă satul Voinești. Situl cuprinde o așezare și o necropolă datând din secolele al XVI-lea-al XVII-lea.
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
Islaz este o comună în județul Teleorman, Oltenia, România, formată din satele Islaz (reședința) și Moldoveni. Comuna Islaz este așezată pe Dunăre, la gura de vărsare a Oltului, pe malul drept al acestuia, la cca. 10 km vest față de Turnu Măgurele. Pe Dunăre se găsește rezervația naturală Ostrovul Mare. Apele de suprafață din apropierea Islazului sunt Dunărea, Oltul și Sâiul (fostă albie a Oltului, alimentată din pânza
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
cea mai sudică localitate din România, orașul Zimnicea și aparține de județul Teleorman. Este o așezare tipică de câmpie ce se găsește în sudul Câmpiei Române, subdiviziunea Câmpia Boianului, la contactul acesteia cu terasa a VI-a, a Dunării, la vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia care o mărginesc pe latura vestică respectiv sudică. Vecinii teritoriului administrativ sunt: Vatra satului este amplasată în partea de sud-vest a teritoriului administrativ, fiind străbătută de drumul național DN51A, Turnu Măgurele - Zimnicea și drumul comunal
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
de est măgura Arapului și găvanul Larg, în partea de sud lacul Suhaia iar în partea de vest râul și lunca Călmățuiului. Teritoriul administrativ însumează 4.036 ha, este orientat pe direcție NE-SV, între punctele extreme, valea Găuriciului și vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia. Distanța în linie dreaptă între aceste puncte este de 13 km. Teritoriul comunei Viișoara este situat la contactul Câmpiei Boianului cu terasa a VI-a Greaca a Dunării, la vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
punctele extreme, valea Găuriciului și vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia. Distanța în linie dreaptă între aceste puncte este de 13 km. Teritoriul comunei Viișoara este situat la contactul Câmpiei Boianului cu terasa a VI-a Greaca a Dunării, la vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia. În lucrările mai vechi câmpia drenată de râul Călmățui în sectorul său sudic este socotită partea vestică a câmpiei Burnazului (Ghe. Vâlsan, Câmpia Română, 1915), datorită asemănării cu aceasta și anume: existența văilor adânci și
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
caracteristici morfometrice și morfografice: Din analiza hărții hipsometrice s-a stabilit că teritoriul comunei Viișoara se desfășoară la altitudini cuprinse între 20 și 98 m dispus pe două fâșii hipsometrice; Cea mai mică altitudine o întâlnim în lunca Călmățuiului la vărsarea acestuia în lacul Suhaia, 20 m, iar cea mai mare altitudine de 98 m, se înregistrează în apropiere de vatra satului în punctul numit măgura Viișorii. Energia de relief are valori cuprinse între 20 și 50 m însă diferențiat, pe
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
locuri sunt prezente rupturi de pantă (maluri abrupte) cu înălțimi de 4-10 m. Lunca se desfășoară în partea de vest, sud-vest, pe o suprafață de cca., 100 ha, de o parte și de alta a albiei minore a Călmățuiului, înainte de vărsarea în lacul Suhaia. Lunca Viișorii este o componentă a văii Călmățuiului, care este o vale interioară, mijlocie, asimetric alternativă cu terase locale ( Petre Coteț, "Câmpia Română, Studiu de Geomorfologie aplicată", 1976). Albia minoră prezintă un curs meandrat, datorită pantei reduse
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
află în depresiunea formată de dealurile: Corbu, Preda-Bârzești și Ludești-Budăiul, la 17,5 km. nord-vest de orașul Vaslui, 5,5 km. de reședința comunei și 2 km. vest de râul Bârlad. Prin centrul satului curge pârâul Muntenești care, cândva, aproape de vărsare în Bârlad, forma un iaz de 6 ha. folosit, mai ales, pentru irigarea grădinilor de legume și zarzavaturi și mai puțin pentru pescuit. Pe teritoriul acestui sat s-au făcut importante descoperiri arheologice. La aprox.500 m.sud-vest de halta
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
și Vulturu (reședința). Se află între regiunile istorice Moldova și Muntenia ale României. Comuna Vulturu ocupă o parte a extemității nord-estice din Câmpia Română, aflându-se în zona de sud-est a județului, la limita cu județul Galați, în zona de vărsare a râului Putna în Siret. Satele Vulturu și Boțârlău se găsesc pe malul drept al Putnei la distanța de 10 km. Satul Vadu Roșca se află pe malul drept al Siretului de o parte și de alta a Putnei Vechi
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
Valea Sării este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Colacu, Mătăcina, Poduri, Prisaca și Valea Sării (reședința). Comuna se află în zona deluroasă înaltă din vestul județului, pe valea râului Putna, de la vărsarea Zăbalei înspre aval. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Valea Sării, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud la Năruja, Paltin, Spulber și Nereju. Conform recensământului efectuat în
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
ocolișuri și cascade, a fost construit Barajul Fântânele, la granița dintre Mărișel, Râșca și Beliș, în fața căruia s-a format Lacul Fântânele. Apa acumulată aici este dirijată spre Centrala Hidroelectrică Mărișel, iar de aici revine la suprafață în apropiere de vărsarea Văii Leșului. În aval, pe o distanță de 8 km se acumulează într-un nou lac - Lacul Tarnița, jumătate din acesta aflându-se de asemenea pe teritoriul comunei Mărișel. La sud, pe Valea Răcătăului, la granița cu comuna Măguri-Răcătău, s-
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
care împreună cu pr. Gheorghe Burlea a organizat Gardă Națională românească din localitate. Maghiarii și-au format și ei gardă lor (condusă de Ioan Hartzig). Într-o dimineață cețoasa, gardă maghiară a fost încercuita și a depus armele de bunăvoie, fără vărsare de sânge. Autoritățile maghiare l-au condamnat la moarte prin spânzurătoare pe pr. Gheorghe Burlea pentru activitatea lui patriotică. A fost însă salvat de Adolf Solosovics (localnic). Despre pr. Burlea se știe că a păstrat legătură și cu protopopul Saftu
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Călugăreni (în trecut, Uzunu) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Brăniștari, Călugăreni (reședința), Crucea de Piatră, Hulubești și Uzunu. Comuna se află în centrul județului, în zona vărsării râului Câlniștea în Neajlov. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă Giurgiu de București. La Călugăreni, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ411, care duce spre vest la Singureni, Iepurești (unde se intersectează cu DN6), Bulbucata și Clejani
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
Vadu Lat (câteodată scris și Vadul-Lat) este un sat în comuna Bucșani din județul Giurgiu, Muntenia, România. Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, la gura de vărsare a Dâmbovnicului în Neajlov. La recensământul din 2002 avea o populație de 840 locuitori. Cele mai vechi urme de locuire din zona confluenței Dâmbovnicului cu Neajlovul datează din mileniul al V-lea î.Hr., mai exact un tell aparținând culturii Gumelnița
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
unui Vlad Banul. Aparțin vechii familii boierești și stăpâneau una dintre cele mai averi din Țara Românească - zeci de sate, moștenite de la strămoși «din zilele altor domni bătrâni dedemult, de la așezarea țării și câștigate cu dreaptă și credincioasă slujbă și vărsare de sânge» - cum citim în hrisovul din 10 iunie 1656, dat de Constantin Șerban Basarab descendenților lui Radu clucerul Buzescu. Același act confirmă și 124 sălașe, cu hrisoave de întărire de la Dan Voievod, Vlad Țepeș și Radu cel Frumos.” (Constantin
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
trecut în județul Gorj, din care face parte și în prezent. După câțiva ani, comuna Piscoiu, împreună cu comunele Cordești și Baloșani formează o singură comună, comuna Stejari, ce se întinde de-alungul văii râului Amărăzuia, de la izvoare în Pădurea Mermelegea, până la vărsare în râul Amaradia, la Brătești. Familia Golumbeanu, stabilită în satul Piscoiu în jumătatea a doua a secolului XIX prin venirea învățătorului Costache Golumbeanu din Comuna Hurezani (Căpreni), situată peste două dealuri la sud-vest de Piscoiu. Golumbeanu Dumitru (născut 1871, decedat
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
lega între ele o sumedenie de lacuri și de bălți, desecate în anii 1970. În prezent este numit pur și simplu Canal deoarece a fost canalizat parțial prin anii 1930 lângă Covei și spre sfârșitul anilor 60, de la Băilești către vărsarea sa , lângă Bistreț. Apa sa este poluată de către canalizarea orașului Băilești, pe care îl traversează. Cât timp a existat complexul de porci de lângă acest proaspăt municipiu, apa rîului a fost de-a dreptul pestilențială.Până în 1970 a avut o apă
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 m/s în cursul superior, 40 m/s la ieșirea din zona piemontană și 73 m/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.). Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-o interesantă și neasemuită zonă turistică
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
Abu Qir (arabă أبو قير), "Aboukir" sau "" este o localitate în Egipt, la 23 km NE de Alexandria, pe coasta Mării Mediterane În Golful , din dreptul gurii de vărsare a Nilului de la Rosetta, a avut loc bătălia navală de la Abukir la 1 august 1798 în care flota franceză a fost nimicită de flota engleză comandată de amiralul Horatio Nelson. Tot aici, la 24 - 25 iulie 1799 a avut loc
Abukir () [Corola-website/Science/298612_a_299941]
-
pe aproape evoluțiile politice, precum și lipsa de eficiență a Seimului a condus o parte din cercul lui de interior care să sugereze că el a lansa o lovitură de stat militară și recâștige puterea. Cu toate acestea se temeau Piłsudski vărsarea de sânge care ar putea rezulta, si a refuzat. Dar, în cele din urmă el a fost convins și a început lovitură de stat din mai 1926, care a reușit cu puțină violență. Pentru următorul deceniu, Piłsudski dominat afaceri polonezi
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
raionului omonim. Este situat la o distanță de 320 km sud-vest de orașul Odesa și la 22 km de orașul românesc Galați. Orașul este situat la o altitudine de 285 metri, pe malul stâng al Dunării (la 3 km de vărsarea Prutului în Dunăre), în partea de vest a raionului . Are locuitori, din care românofonii constituie 13.4% din populație, restul fiind în majoritate rusofoni. Prima mențiune documentară a localității Reni are loc în anul 1548, perioadă când făcea parte din
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]