3,594 matches
-
țara 5,6 9,4 31,6 47,4 6,0 Să avem un sistem politic democratic 60,6 28,0 3,4 1,7 6,3 Toate alternativele oferite sunt nedemocratice pentru că reprezintă mijloace de a ocoli voința populară, văzută ca fundament al democrației. Dacă în privința conducătorului puternic ("mână de fier") și a armatei alternativele sunt clare, anumite dubii pot exista în ceea ce privește un guvern de specialiști. Ne aflăm în imposibilitatea de a distinge între o preferință pentru un regim nedemocratic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
presupusele efecte benefice ale capitalului social. Dincolo de nivelul redus de încredere socială și de participare în asociații voluntare, capitalul social explică mai puțin sprijinul pentru democrație decât elementele capitalului uman, influențele economice și atitudinile politice. Sprijinul acordat de cetățeni democrației văzută din două perspective, ca regim ideal și ca regim real aflat în competiție cu alte regimuri concurente este explicat de educație și de evaluarea negativă a comunismului în prima perspectivă și de educație, vârstă și aceeași evaluare negativă a comunismului
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
și a dificultăților economice, "se pare că oamenii au încă o vie amintire a situațiilor dificile din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal, n. n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor". Concluziile cercetării noastre merg în aceeași direcție. Democrația este acceptată în România ca un regim considerat mai bun în termeni ideali și în comparație decât
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
cercetarea noastră am folosit datele unei anchete realizată în România la nivel urban. Concluzia este că, contrar așteptării, cultura politică a cetățeanului Românei urbane este una mai puțin civică decât lasă să se înțeleagă de obicei disprețul față de lumea rurală, văzută adesea ca o povară în calea modernizării. Locuitorii orașelor românești sunt relativ puțin orientați cognitiv și afectiv către sistemul politic. Nu urmăresc prea mult politica, discută și mai puțin despre ea, nu prezintă un partizanat prea intens. Într-adevăr, politica
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
și a dificultăților economice, "se pare că oamenii au încă o vie amintire a situațiilor dificile din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal, n. n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor" (Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu, 2004: 53). Prin comparație cu România, situația este un asemănătoare în Bulgaria. Respingerea alternativelor nedemocratice este însă aici oarecum
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
19 cm Iași, str. Grigore Ghica nr. 13• O.P. 1 • C.P. 161 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Comunitățile imaginare", așa cum se referă Benedict Anderson (1983), sunt națiunile văzute ca niște comunități existente la nivel imaginar, născute sau create de elite politice statale. Comunitatea și limitele sale sunt "imaginare" în măsura în care indivizii care o compun nu au nevoie de contact direct pentru a le cunoaște; ei știu că formează, cu toții
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
au demonstrat că aleșii sunt, în general, mai favorabili construcției europene decât electoratul lor, dar că poziționarea lor partizană pe axa dreapta-stânga este apropiată celei a cetățenilor 30. Astfel că o serie de lucrări au fost dedicate chestiunii socializării reprezentanților, văzută ca o modificare a atitudinii lor față de procesul de integrare europeană în contextul apartenenței lor la Parlamentul European 31. Totuși, Roger Scully a pus sub semnul întrebării această idee foarte răspândită potrivit căreia aleșii ar deveni mai favorabili proiectului european
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Astfel, într-un cotidian german se sublinia că Europa trebuie "iubită" tocmai pentru că este un miracol. În Austria, vicecancelarul Proll sfătuia actorii implicați în campanie să evite să denigreze Uniunea. În Portugalia, se afirma că perioada de criza economică trebuie văzută ca o oportunitate pentru o eventuală redefinire a Uniunii. Argumentele lipsesc. Mesajul de susținere a proiectului european este greu de comparat cu declarațiile politice de acum câteva decenii. Cu toate acestea, un conținut normativ mult mai puternic este prezent, din
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
ori femeie”, „Teo Show”, „Lori”, „Trenul vieții”, „Oamenii vorbesc” etc.). Talk-show-ul politic a devenit în epoca postmodernă unul dintre cele mai importante spații destinate dezbaterilor democratice. Talk-show-ul propune un simulacru de agora, în care se discută probleme politice grave, urgente, văzute însă prin prisma potențialului lor de spectacol. Televiziunea ne prezintă nu dezbaterea politică ș...ț ci spectacolul ei. ș...ț Ea pretinde că „deschide ochii” conștiinței colective și că denunță scandalurile, dar nu face decât să-și construiască un alibi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
atenția opiniei publice, aceleași tinere femei se confruntă cu un efort de respingere, de negare a calităților lor, chiar din partea colegilor politicieni. Din nefericire, această atitudine negativă nu vizează întotdeauna greșelile lor politice și profesionale, ci mai degrabă trăsături personale, văzute adesea în mod stereotip. În logica aceasta, o fostă Miss România nu poate fi considerată potrivită pentru meseria de politician, cel puțin nu de către bărbați. Chiar și vârsta poate fi un element în defavoarea femeilor: în emisiunea „100%” citată mai înainte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
asta nu înseamnă că nu pot fi politicieni la fel de buni ca bărbații”), Anca Boagiu se plasează pe o poziție egalitaristă, care nu acceptă o dihotomie între lumea bărbaților și cea a femeilor și nici cantonarea femeilor în zona sensibilității sufletești, văzută ca atribut exclusiv al feminității („și nu cred că femeile sunt dominate de sensibilitate. Au sensibilitatea lor, pe care nu trebuie s-o ascundă, pentru că o au și bărbații. Singura diferență e că ei nu o arată și că mentalul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
unul sau două paliere, are pro-pria răspundere în ce privește cheltuielile, bazându-se pe venituri pro-prii și/sau transferate de la nivel local sau național. El transferă, de ase-menea, venituri către administrațiile locale și participă la activități de dezvoltare regională. Administrația locală trebuie văzută, în primul rând, ca un furnizor de servicii pentru cetățeni, ceea ce înseamnă o politică de prețuri practicate. Acestea pot duce la încasarea unui preț corect (costul marginal) sau a unuia care să acopere doar o parte din cheltuieli, diferența fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un continuum, aranjamente care presupun de la simplul schimb de informații până la vizite frecvente între familia adoptivă și familia biologică 24. De altfel adopția deschisă nu este o garanție pentru o relație continuă ulterioară între membrii triadei, ci mai degrabă trebuie văzută ca un proces de lungă durată ce poate cunoaște în timp diferite transformări pentru care toți cei implicați trebuie pregătiți 25. Al doilea război mondial a provocat schimbări importante în practica adopției copilului. Apare acum o altă procedură adopția internațională
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Bacalbașa (vol. I a apărut în 1935-1936; vo lumul al II-lea nu l-am aflat în bibliotecile bucureștene pe care le frecventăm și s-ar putea să nici nu fi fost editat) nu a fost, mai mult ca sigur, văzută, în manuscris, de autor (care a încetat din viață în februarie 1935), așa încât nu ne poate fi de nici un ajutor în stabilirea textului, mai ales că abundă în greșeli de tipar (omisiuni de fraze și cuvinte, de pildă, în vol
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
a sunat și mi-a spus că adevăratul poet Moldovan este Vlad. Firește, de fiecare dată i-am dat dreptate. De atunci fiecare dintre fiii mei și-a urmat cărarea-n codrul literaturii pe cont propriu și sunt amândoi favorabil văzuți, din când în când. Eu zic că amândoi sunt importanți, fiecare după felul său. Cine știe, poate mai încolo, în ce mă privește se va spune (dacă se va mai spune) că am fost tatăl scriitorilor Rareș și Vlad Moldovan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fi cazul. În ambele cazuri, răspunsul mediu al membrilor grupului este mai extrem după discuția de grup. Două teorii, complementare, explică procesele psihologice care susțin polarizarea. Teoria comparației sociale susține că polarizarea provine din motivația indivizilor de a fi bine văzuți și prin urmare de a se prezenta într-o lumină favorabilă. Printr-un procedeu de comparație cu ceilalți, indivizii caută să se arate într-o dispoziție mai bună decât dispoziția medie și pentru asta adoptă poziții mai extreme decât media
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
altuia. * Unii politicieni și guvernanți au luat obiceiul mâțelor; scurmă ca să-și astupe neputința. * În disputele politice, întotdeauna adversarul e de vină. * În justiția noastră, mai ales vinovatul are dreptate. * Politicianul sărută azi unde a scuipat ieri. * Fariseismul este fața văzută a politicienilor. * Hoțul nedovedit tot hoț rămâne. * Poporul se sacrifică în folosul țării; guvernanții sacrifică țara în folosul lor. * Toate nelegiuirile se fac în numele legii. * Doctorul nu te întreabă de credință, preotul nu te întreabă de sănătate; amândoi te întrebă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
din 1928 și 1933, privind respingerea oricărui serviciu religios pentru cei incinerați, îl prezenta într-o lumină laudativă. Autorul sublinia faptul că opțiunea sa cremaționistă nu era una antireligioasă, punându-l drept gaj pentru o asemenea afirmație: Aceste rânduri trebuie văzute ca venind din partea unui creștin ortodox, nefamiliarizat profund și perfect cu partea dogmatică a adâncului religiunii ortodoxe, dar care vede și judecă prin interesul imensei majorității turmei anonime a credincioșilor. În privința tratării părții doctrinare, pur dogmatice și canonice a acestei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
artă am crea noi, va fi nimicit de vreme, căci și lucrurile îmbătrânesc ca și ființele. Crematoriile, deci și cenușa tuturor morților incinerați după ani și ani de zile se vor coborî tot spre pământul, care servește de temelie lumii văzute și care de veacuri înghite ceia ce străduința oamenilor creează cu atâta pasiune. Mai uită opozanții incinerării și axioma chimică: Totul se transformă, nimic nu se pierde". În incinerarea deci, ca și-n înhumare, nu se pierde nimic din om
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
populația educată a planetei are în prezent la dispoziție un total de peste un trilion de ore libere pe an; cealaltă, că inventarea și răspândirea mediilor publice le dau cetățenilor obișnuiți, până acum lăsați pe dinafară, posibilitatea să folosească această nemai văzută resursă de timp liber ca să facă lucruri care le plac și de care se simt atașați.17 2. Bloguri. De la jurnalele personale din anii ’90, blogurile îmbracă acum numeroase forme. Sunt de autor sau colective. Generaliste sau specializate. Sunt bloguri
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
-uri. Când intră pe ecrane ultimul blockbuster de la Hollywood, spre exemplu, pe cine vei asculta? Un nume oarecare ce semnează Schimbările spațiului public în era social media 149 o cronică într-un ziar, în care scrie că pelicula nu merită văzută, sau pe prietenul care s-a documentat temeinic și îți spune că trebuie neapărat să mergi la film? Atunci când comunicatorii profesioniști au monopolul asupra informației, opiniei și divertismentului, este simplu. Dar atunci când oricine își poate face o publicație devine complicat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
trebuiau să se bazeze pe cer curile sociale - familie, prieteni, colegi. Acestea erau sursele de la care puteai să afli că la alimentară s-au băgat banane, cacao ori ciocolată chinezească sau că spectacolul de varietăți de la grădina de vară merită văzut. Cum presa susținea un singur punct de vedere, al partidului unic, dezbaterile erau rezervate cercurilor restrânse, în care gradul de încredere era mare. Circulau, așa cum circulă astăzi pe Internet, producții virale, care nu intrau în circuitul public, oficial. Spre exemplu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
nimeni în afară de ea nu le cunoaște, după mărturisirea lui Petru. În al doilea rând, trebuie subliniat conflictul dramatic cu Petru, conflict care îmbracă o semnificație simbolică. Petru, recunoscut ca șef al apostolilor în evangheliile canonice, este contracarat de Maria Magdalena, văzută ca inițiată în tainele cele mai secrete de către Isus în tradiția gnostică. Opoziția dintre ortodoxie (fără sensul confesional de azi) și gnosticism se reflectă în opoziția dintre apostolul Petru și Maria Magdalena. În Evanghelia Mariei, Petru are un complice, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cuvântul „apocrif” miroase a pucioasă și nu-și are locul în vocabularul pravoslavnic. Dacă te ocupi, în România ortodoxistă, de apocrife, imediat ajungi „eretic”, prin urmare direct în fundul iadului. De partea cealaltă, întâlnim o pasiune smintită, necontrolată pentru aceste scrieri, văzute ca un eșantion de literatură ezoterică. În ultimii ani mai cu seamă, au apărut tot felul de traduceri neprofesioniste, făcute după versiuni moderne (engleză ori franceză), de către inși fără o pregătire specială, din rațiuni eminamente comerciale. Acum câteva luni, îi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
sine. Odată cu traducerea Sfintelor Scripturi într-o limbă universală, iudaismul însuși a devenit „universal”. Numai că acest moment de deschidere a fost urmat, cum spuneam, de unul de repliere. Apariția creștinismului a radicalizat atitudinea nefavorabilă a evreilor conservatori față de Septuaginta, văzută ca principala armă ofensivă a discipolilor lui Isus. Condamnarea creștinismului ca erezie a însemnat implicit și condamnarea fără apel a „Bibliei de la Alexandria”. Începând cu secolul I d.Hr., nu mai există o singură Biblie în două versiuni mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]