17,513 matches
-
fenomen fascinant prin care doi sau mai mulți oameni de știință ajung în mod independent la același rezultat creativ. Deși explicațiile tradiționale evocă conceptul de Zeitgeist, cercetarea istoriometrică dezvăluie un proces mult mai complex (Simonton, 1988c); factorii sociali includ următoarele variabile: creșterea populației, structura socială și poziția grupurilor minoritare (Hayes, 1989; Kuo, 1986, 1988; Lehman, 1947; Matossian și Schafer, 1977; Mcguire, 1976; Simonton, 1977c; Yuasa, 1974). S-a demonstrat, de exemplu, că aspectele stilistice ale artelor vizuale reflectă, în principal, tipul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
exemplu, Martindale, 1984a, 1986b; Martindale și Uemura, 1983). A demonstrat în mod convingător că presiunile sistematice impuse artistului de a produce creații cât mai originale determină apariția și abandonarea stilurilor estetice consecutive. În final, trebuie închei cu mențiunea că numeroase variabile socioculturale acționează ca factori de dezvoltare și impulsionează cristalizarea creativității excepționale (Simonton, 1984c). Cu alte cuvinte, acești factori definesc mediul în care se dezvoltă tânărul talent și definitivează caracterul și nivelul performanțelor creative ale viitorului adult. Concluzie Privirea de ansamblu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
O importanță mult mai mare a fost acordată variabilelor personalității identificate la persoanele creative, de care nu ne vom ocupa pe larg în capitolul de față. Un studiu efectuat pe 343 de ofițeri din armată a scos la lumină unele variabile ale personalității care deosebesc persoanele creative de cele inteligente. Barron (1963) a descoperit că subiecții care au avut rezultate bune la creativitate, dar slabe la inteligență (evaluarea a fost făcută cu ajutorul testului de stăpânire a conceptelor - Concept Mastery Test -, ce
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de IECP în felul următor: Pe întreaga arie a inteligenței și creativității se obține o corelare pozitivă slabă, probabil în jur de 0,40; totuși, sub un IQ de aproximativ 120 inteligența măsurată este un factor neglijabil în creativitate, iar variabilele motivaționale și stilistice, pe care cercetările noastre au pus un mare accent, sunt factorii determinanți majori ai creativității (p. 224). Importanța relativă a variabilelor legate de inteligență și de personalitate sau de motivație poate fi demonstrată prin următoarea anecdotă despre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
totuși, sub un IQ de aproximativ 120 inteligența măsurată este un factor neglijabil în creativitate, iar variabilele motivaționale și stilistice, pe care cercetările noastre au pus un mare accent, sunt factorii determinanți majori ai creativității (p. 224). Importanța relativă a variabilelor legate de inteligență și de personalitate sau de motivație poate fi demonstrată prin următoarea anecdotă despre Edison. Într-o bună zi, Cyrus Eaton, care era cam surd, i-a cerut lui Thomas Edison, și el cam surd, să născocească un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Kogan (1965) au încercat să-l elimine folosind teste de tipul jocurilor. Rezumând 388 de corelații din mai multe studii prezentate oral și publicate, Torrance (1975) a observat că „toate informațiile păreau să pledeze pentru concluzia că aceste două variabile [inteligența și creativitatea] sunt legate doar în mică măsură” (1975, p. 287). „Valoarea medie a celor 114 coeficienți de corelare la testele care vizau formele a fost 0,06; pentru cele 88 de corelări la testele care vizau cuvintele media
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
urmare, să o interpreteze ca factor de motivare extrinsec sinergetic. Au apărut și dovezi ale faptului că impactul recompensei asupra creativității poate fi diferit la copiii privilegiați din punct de vedere financiar față de cei dezavantajați (Johnson, 1974; Torrance, 1995). Pe lângă variabilele individuale ale diferențelor menționate, pot exista variabile legate de situație sau de context care să se combine cu motivația și să influențeze creativitatea. S-a constatat că impactul asupra creativității pe care îl are evaluarea prevăzută variază în funcție de tipul de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
motivare extrinsec sinergetic. Au apărut și dovezi ale faptului că impactul recompensei asupra creativității poate fi diferit la copiii privilegiați din punct de vedere financiar față de cei dezavantajați (Johnson, 1974; Torrance, 1995). Pe lângă variabilele individuale ale diferențelor menționate, pot exista variabile legate de situație sau de context care să se combine cu motivația și să influențeze creativitatea. S-a constatat că impactul asupra creativității pe care îl are evaluarea prevăzută variază în funcție de tipul de activitate ce precedă lucrarea creativă (Conti, Amabile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sisteme. Pornind de la observațiile lui Morris Stein (1953, 1963) și informațiile bogate prezentate de Dean Simonton (1988, 1990), care demonstrează influența factorilor economici, politici și sociali asupra ratei realizărilor creative, este din ce în ce mai limpede că trebuie să fie luate în calcul variabilele exterioare persoanei dacă dorim să explicăm de ce, când și unde anume ideile sau produsele noi apar într-o cultură și se înrădăcinează în ea (Gruber, 1988; Harrington, 1990). Magyari-Beck (1988) a mers până la a sugera că, datorită complexității ei, creativitatea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
asemenea, să reglementeze funcționarea industriei și a comerțului, prin „raționalizarea industrializării” În sensul conceptualizării biologice a acestui demers. Propunerile de modificare a organizării și funcționării Ministerului Industriilor și Comerțului constituie secțiunea cea mai slabă a Biopoliticii. Cunoștințele lui Moldovan despre variabilele și aspectele care trebuiau luate În considerare În evaluarea avantajelor și dezavantajelor industrializării și dezvoltării comerțului par să fi fost destul de superficiale. Moldovan pare să fi acceptat, vădit fără entuziasm, că era impractic să formuleze argumente Împotriva industrializării, dar nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gusti și Petre Andrei, avocatul Ioan Vasilescu-Buciumi, antropologii Constantin Velluda și Francisc Rainer și-au Însușit determinismul biologic și importanța eredității ca adevăruri fundamentale pentru disciplinele pe care le reprezentau. În consecință, au Întreprins un demers conștient de redefinire a variabilelor celor mai importante pentru sociologie sau istorie și chiar a scopurilor acestor discipline sociale, În acord cu noile fundamente. În opinia multor astfel de intelectuali, profesiile din care făceau parte trebuiau să depășească nivelul simplei analize detașate a faptelor pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
subliniază caracterul „disparat” al indicatorilor de oligarhie stabiliți de Michels (Busino, 1988c, p. 66) și aspectul „heteroclit” al explicațiilor sale (Busino, 1992, p. 25). Procesul deschis de autor poate fi totuși schematizat reducându-l la un număr relativ mic de variabile. Ar fi mai întâi factorul timp. E vorba despre instalarea în timp, care favorizează și, totodată, face necesară amplasarea unor structuri formale. „La origine, liderul nu este decât servitorul maselor. Organizația este fondată pe egalitatea absolută a tuturor celor care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
condusă (Michels, 1971, p. 33). De fapt, pentru Michels, oligarhizarea este o consecință neașteptată sau, altfel spus, un efect pervers al organizării. Așadar, numai analiza proceselor care generează această tendință se pretează la discuții, și nu existența însăși a tendinței. Variabila „număr” joacă un rol important în schema explicativă a lui Michels. În această privință, vom nota o nouă afinitate a raționamentelor referitoare la elementul cantitativ cu sociologia formală a lui Simmel. Într-adevăr, acesta din urmă a analizat influența numărului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Însă avem de-a face într-adevăr cu o tendință cu atât mai generală, cu cât ea nu se manifestă numai sub formele identificate de Robert Michels în partidele social-democrate. Chiar dacă nu suntem întotdeauna de acord în privința jocului exact al variabilelor care declanșează acest proces, putem atribui totuși oligarhizării un caracter predictor extrem de puternic, cu condiția să ne situăm la un nivel de generalitate adecvat și să nu ne străduim să prezicem o secvență sau alta în întreaga ei singularitate. Procesul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
transformare directă a dominației sociale în putere politică” (ibidem, pp. 218-219). Integrarea ca fenomen specific S-a mai făcut observația că integrarea elitei nu se reduce nici la omogenitatea socială, nici la convergența intereselor. Pentru Putnam, această integrare este o variabilă care depinde de gradul de acord asupra opțiunilor și a procedurilor politice. În această privință, se pot distinge mai multe logici care se încrucișează și se combină: o logică consensuală, una competitivă și una coalescentă (Putnam, 1976, p. 115 passim
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de medie”. Statutul lor le conferă un rol de formatori de opinie și sunt în măsură să legitimeze inovația în ochii concetățenilor (ibidem, pp. 78-79). Distanța socială dintre minoritatea „inovatorilor” și masa chemată să-i calce pe urme este o variabilă de o importanță crucială. O anumită distanță conferă responsabilitatea ce asigură influența, însă o distanță prea mare ar descuranja imitarea. În societățile de tip tradițional, „notabilii” sunt cei care se profilează ca fiind potențialii „inovatori”. În societățile moderne diversificate, regăsim
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Această interpretare a evoluției în curs se poate reclama de la teoria lui David Riesman, așa cum a expus-o el în The Lonely Crowd (1950). Ceea ce oferă Riesman, într-o perspectivă istorică pe termen lung și acordând o prea mare importanță variabilei demografice este o teorie a evoluției în raport cu norma. În societățile de tip tradițional, ordinea socială prezintă o stabilitate relativă. Procesele de socializare au drept efect încercarea de a inculca o supunere cvasiautomată față de normele stabilite și de autoritățile constituite. Este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
doar să trăiască din arta sa. La fel și în cazul sportivilor, care nu sunt nominalizați decât începând de la un anumit nivel al performanței și al reputației. Așadar, împărțirea în sectoare și stratificarea nu pot fi considerate ca fiind două variabile independente (ibidem). Pentru a înțelege evidenta diversitate a categoriilor ce aderă la titlul de elită fără a cădea în capcana unei foarte mari diversități, putem, bineînțeles, să adoptăm o procedură analitică, dând o serie de definiții corespunzătoare diferitelor fațete ale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
utilă» combinație între costuri, riscuri și beneficii” (Boudon, 1973, p. 74). Pentru Dagnaud și Mehl, nivelul de formație joacă incontestabil un rol esențial în accesul la instanțele de decizie rezervate elitei. Totuși, ar fi eronat să vedem în asta o variabilă explicativă independentă, pentru că elita însăși este cea care definește tipul de formație cerut de posturile de responsabilitate cele mai înalte. Relativ la toate acestea, Bourdieu, cu gustul său obișnuit pentru sarcasm, evocă instituțiile care... ...după modelul renumitelor public schools engleze sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
avantaj sigur în conducerea afacerilor. Acest avantaj rezulta în parte din nivelul lor de educație, însă nu s-ar putea reduce la acest aspect; faptul de a fi ocupat o poziție de putere sub regimul comunist constituia în sine o variabilă discriminantă (ibidem, p. 58). Datele disponibile sugerează combinația unei incontestabile continuități tehnocratice (nivelul și tipul formației) cu o formă de conversie a puterii: aptitudinea de a transforma puterea politică în atu economic. Cercetări empirice făcute în Ungaria, în Republica Cehă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
îndeplinirea unui obiectiv”. Pe de altă parte, o instituție implică „un produs natural al nevoilor și presiunilor sociale - un organism responsiv adaptabil” (Selznick 1957, p. 5). De notat este faptul că organizațiile, într-o anumită măsură, luând în calcul și variabila temporală, sunt transformate în instituții (Scott, 2001, p. 18). Scott (2001) conceptualizează instituțiile drept entități sociale complexe ce implică reguli, sancțiuni, valori, norme și scheme. În acest sens, distinge între conținutul normativ și cel cultural-cognitiv al instituțiilor prin analizarea acestora
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
singur răspuns. 3. Identificarea i.p. este o chestiune de negociere și arbitraj, dar este și o problemă de informații. Cunoașterea necesară acestui proces este însă inerent incompletă și incertă. Nici măcar informațiile brute referitoare la prezent nu sunt ușor accesibile; variabilele sociale pot fi doar aproximativ măsurate, prin metode scumpe și care depind de cooperarea și sinceritatea unui număr foarte mare de oameni. Interpretarea informațiilor este realizată de analiști care au fiecare agenda lor proprie, derivând din interese sau din valori
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și diseminare a unor indicatori referitori la problemele dezvoltării urbane și programele de ameliorare a condițiilor de viață în mediul urban. Pentru analiza și prezentarea datelor în profil teritorial mai recent, au fost elaborate sistemelor informaționale geografice (GIS), care includ variabile spațiale în analiza multivariată a factorilor generatori de probleme sociale. Hărțile realizate pe baza indicatorilor sociali disponibili la diferite nivele de dezagregare sunt tot mai mult utilizate ca instrumente în politicile de dezvoltare. În literatura de specialitate românească, măsurarea dezvoltării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care să inducă erori sistematice în măsurare. În al doilea caz, este necesar ca indicii să respecte cerințele de agregare a indicatorilor, ca și comportamentul lor la teste succesive. De aceea, la evaluarea acestor indecși trebuie urmărite cu atenție: - selecția variabilelor; - scalarea lor; - ponderarea și agregarea componentelor indicilor; - modalitatea specifică de validare ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Booysen</Author><Year>2002</Year><RecNum>10</RecNum><record><rec-number>10</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">10</key></foreign-keys><ref-type name
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
publisher>Sage Publications</publisher><isbn>076192177X (cloth)</isbn><call-num>Social Service Administration Social Service Administration HV41 .H323 2005</call-num><urls><related-urls><url>http://www.loc.gov/catdir/toc/ecip0417/2004009280.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Estes, 2005). Multe variabile non-economice și calitative sunt măsurate mai bine la nivel local, ca, de pildă, calitatea aerului și apei, posibilitățile de recreere, problemele legate de siguranța publică, sentimentul apartenenței la comunitate, calitatea educației ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author><Year
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]