14,506 matches
-
frază) și este caracterizată ca un „sistem închis, care posedă coerență gramaticală, semantică și metrică“ (Dicționar de științe ale limbii). Grupajul de versuri care alcătuiește o strofă este izolat grafic prin spațiere (pauză tipografică/blanc). - Numărul versurilor dintro strofă este variabil, începând cu strofe dintrun singur vers (monostih) și ajungând până la stanțe de douăzeci de versuri (specifice Renașterii italiene). Strofele mai frecvent utilizate sunt: distih (două versuri), terțina (trei versuri), catrenul (patru versuri), cvinaria (cinci versuri); strofele ample (sextina - șase versuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dimpotrivă, ca veșnic adaos la durata limitată hărăzită omului, ca timp rotitor, întemeind lumi și cântec. Poezia se încheie astfel rotund, prin revenirea la prezențele inițiale: omul și Erosul. Întregul discurs, formulat la persoana întâi (în versuri cu o metrică variabilă, liber sau cu semirimă), situează eul liric în centrul viziunii artistice, înscriind poezia în sfera liricii reflexive. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat În opinia criticului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume La nivelul compoziției, poezia este structurată în două unități logice, marcate prin „decupajul“ strofic (strofe inegale, de 16, respectiv 4 versuri, cu măsură și ritm variabile, cu rimă împerecheată). Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului care creează întrun spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală. Prima secvență
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pentru a exprima această viziune, poetul creează un nou limbaj liric, care contribuie de asemenea la modernitatea acestei poezii. Lexicul poetic își anexează, astfel, „teritorii interzise“ până atunci, cuvinte de rezonanță banalcotidiană, întro topică voit stângace, cu versuri de măsură variabilă, cu libertăți ritmice și cu înlănțuiri de tipul ingambamentului, prin care ideea poetică se exprimă neîngrădit. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evidentă opțiunea argheziană pentru o poezie a existenței totale, cu frumusețea fragilă a ființei umane imperfecte și tot urâtul existențial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu problemele altuia. 4. motive literare: ninsoarea, cuvântul, tăcerea, aurora boreală, nebunia, focul, alergarea 5. dimensiunea temporală: ora pe care țiam dăruito; pentru totdeauna 6. Elementele de prozodie utilizate de Nichita Stănescu sunt moderne: discurs astro fic, versuri de măsură variabilă, fără ritm și fără rimă (versuri libere), înlănțuite prin ingambament. 7. Personificarea versurilor, realizată prin epitet (nebune) și prin ipostaze umane (aleargă, îmbrățișează, schiază) sugerează ideea că limbajul poetic e viu, însuflețit de o energie interioară și de dorința irezistibilă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
artei. Formulată ca un monolog liric, poezia lui Blaga dezvoltă teme definitorii pentru estetica modernismului: cunoașterea, creația, singularitatea eului crea tor. De mare modernitate este și tiparul de versificație: poezia nu este structurată în strofe, iar versurile libere, de măsură variabilă, se înlănțuie prin ingambament. Prin toate aceste inovații tematice, stilistice și prozodice, Blaga năzuiește să surprindă esența inefabilă a lumii și să accentueze valoarea cognitivă a literaturii. Item 2: prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o Europă ale cărei granițe sînt cele geografice și unde provocările nu lipsesc. CDU-ul cunoștea acestea atunci cînd a lansat în toamna anului 1994 o dezbatere privind constituirea unui "nucleu dur" în cadrul Uniunii Europene, a unei Europe cu "geometrie variabilă", pentru a întări, într-un sens federalist, instituțiile. Pentru Wolfgang Schaüble și Karl Lamers, principalii autori ai memorandumului publicat la 1 septembrie, aceasta însemna să se evite ca extinderile succesive deja realizate și cele viitoare să nu golească de sens
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și psihopați (structuri psihopatologice). Exista, cu alte cuvinte, o patologie psihiatrică destul de bogată determinată de condițiile etiologice necesare, existente și ele. Este cert că dinamic acestor boli a evoluat pe plan istoric, evoluția lor fiind condiționată de modificarea factorilor etiologici, variabili în timp. Între aceștia, mortalitatea infantilă foarte crescută și durata medie de viață mult scăzută au influențat cu siguranță structura nosologiei psihiatrice. Astfel Olga Necrasov și Maria Cristescu, studiind 103 schelete din necropola de al Trușești (satul Țugueta), aparținând culturii
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
faptele care constituie lumea. Starea de lucruri atomară este o înlănțuire de obiecte, în care ele se raportează unele la altele într-un mod determinat. Obiectele sunt stabilul, neschimbătorul; înlănțuirea lor în stările de lucruri atomare reprezintă ceea ce este schimbător, variabil. Ceea ce autorul numește „forma obiectelor“ sau „însușirile lor interne“ determină toate înlănțuirile lor posibile, adică stările de lucruri atomare. O lume diferită de lumea reală va avea în comun cu aceasta o formă stabilă. Totalitatea stărilor de lucruri atomare reprezintă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Malcolm, poate fi caracterizată drept reprezentativă pentru ceea ce Wittgenstein a criticat mai târziu drept „esențialism“. Prin această calificare era vizată, în primul rând, distincția rigidă dintre forma logică și fapte, dintre ceea ce este necesar, neschimbător și ceea ce este contingent și variabil. Ideea unei forme logice a limbajului și a lumii EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 205 date a priori, independent de fapte, cea a existenței a ceva absolut simplu, și ideea unei forme generale a propoziției sunt tot
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
rezultată prin generalizare−, cuvintele-tip nu se produc ca atare în vorbire, dar ele alcătuiesc uzul, elementul conservator în vorbire (precum norma la Coșeriu) sau modelul și baza pentru vorbirea ocazională, manifestată într-o infinitate de variante. Și, cum elementul variabil se află în vorbirea ocazională, uzul se schimbă datorită acesteia, și astfel modificările din planul vorbirii devin elemente pe baza cărora se schimbă limba 32. Vorbirea uzuală (conformă uzului) devine model pentru membrii comunității, limba comună a lor (la Coșeriu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de un proces de clasificare, conferirea unui nume pentru un obiect sau pentru o acțiune presupunînd o subsumare unui anumit concept-clasă. Această diferențiere se explică prin faptul că numele date realităților lumii sînt deseori determinate de interese și scopuri umane, variabile și mobile, și nu sînt stabilite în funcție de entitățile independente care există prin ele însele. Funcția unui nume, nefiind aceea de a exprima natura obiectului denumit sau de a oferi adevărul unui lucru, este limitată de predispoziția de a accentua un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
transnaționale a revenit firmelor străine sub formă de profituri. În ultimul deceniu al secolului al XX-lea comerțul mondial a crescut în medie mai repede decât venitul total, ca rezultat al procesului de integrare rapidă, dar cu viteze și intensități variabile pe diferite piețe. Acest lucru s-a datorat în primul rând diferențelor în elasticitatea cererii în funcție de venit și vitezei procesului inovativ pentru diverse categorii de produse. În al doilea rând, trebuie luat în considerare și efectul modificărilor structurale în modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
iar eficiența este mai mare În grupurile de 2 persoane decât În cele de 4 persoane. Productivitatea grupului, definită ca numărul de soluții corecte produse În unitatea de tip, este mult mai mare În cazul grupurilor mici. După aceiași autori, variabila "organizare" corelează Înalt cu mărimea grupului. Pe măsură ce grupul crește, descrește contribuția membrilor mai activi; se constată Însă o varietate de soluții În rezolvarea problemelor sugerate de membri și adoptate de grup, precum și o tendință accentuată a grupurilor de a se
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
voluntar din dorința sau plăcerea de a fi Împreună, se aseamănă Între ei din punct de vedere al preocupărilor, preferințelor, idealurilor. Sunt cunoscute cetele de copii, de adolescenți, de delicvenți. c Gruparea este o reuniune de persoane cu un număr variabil de membri, care se Întâlnesc din când În când și manifestă o relativă permanență a scopurilor; gradul de organizare este mediu, iar relațiile umane sunt superficiale. d Grupul primar se caracterizează printr-un grad ridicat de organizare, număr mic de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
fi respinsă, atunci datele obținute se datoresc hazardului și ipoteza de cercetare va fi infirmată; În cazul În care este respinsă, relațiile observate par a fi veritabile și ipoteza de cercetare se confirmă. Într-o cercetare intervin În mod necesar variabile. Prin variabilă se Înțelege tot ceea ce poate varia: Înălțimea, vârsta, greutatea corporală, sexul, cularea ochilor, mediul de proveniență, etc. Variabilele pot fi: independente, dependente și intermediare. Variabilele independente (v.i. sunt elementele noi, inovațiile introduse de cercetător, aspectele pe care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
permanente și activismul elevilor. Vizibilitatea presupune adaptarea spațiului școlar la nevoile somato-fiziologice și de sănătate ale elevilor. La acest nivel se au În vedere copiii cu deficiențe de vedere, de auz, precum și cei care, din punct de vedere fizic, sunt variabili ca Înălțime. Pentru organizarea activității În grupuri mici, Jonson(1979 recomandă: - membrii unui grup de Învățare trebuie să stea față În față, suficient de aproape unul de altul pentru a folosi același material, a menține contactul vizual și a putea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
înțelegi voi fi bucuros, / Chiar fericit. Dar numai azi. Dacă nu înțelegi nimic, voi fi trist / iar către sfârșitul serii, melancolic..." Lui văd ori lui aud li se substituie un vag mi se pare, acesta vizând raporturile înșelătoare, lunecoase, distanțele variabile dintre om și lucruri. Paralel cu insuficiențe de ordin senzorial, paralel, de asemenea, cu cele conexe ale cuvântului (prins în ambiguități), timpul relativizează totul; sentiment acaparant, modificând noimele, clătinând sensurile, perpetuând criza cunoașterii. A încerca să fixezi în cuvinte însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
1. Persoană însărcinată să culeagă clandestin informații secrete privitoare la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații). II. S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate. [Pr.: spion] Din germ. Spion, it. spione. Cf. fr. espion." Analizând cu responsabilitate această definiție oficială relativ la numitul Julius W. Zimberlan, fiul lui Raul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
la un stat și să le transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații)." Și poate fi exonerat (deocamdată, până la noi probe) de "II. S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate." Iar trimiterea, din final, la nemți, italieni și spanioli nu face decât să indice țările pentru care numitul Julius W. Zimberlan, fiul lui Raul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
transmită altui stat; iscoadă. 2. Persoană care pândește, observă pe alții (pentru a furniza cuiva informații)." De asemenea, nu s-a confirmat (încă, până la noi probe) acuzația "3" conform DEX: 3. II. "S. m. Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate." Pe timp de pace, spionilor nu li se aplică pedeapsa cu moartea. 61. Lamă de oțel la originile antivündünismului După cum tocmai s-a dovedit
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
că ar fi o iscoadă pentru nemți, italieni sau spanioli, așa cum ar lăsa să se creadă, conform DEX27. (Dar, conform aceluiași DEX, organele abilitate, cercetează acum, mai ales, cum se raportează suspectul la semnificația "Lamă de oțel cu o grosime variabilă, folosită la determinarea și la verificarea jocului sau a distanței dintre suprafețele a două piese asamblate". Drept urmare, lui Julius W. Zimberlan, fiul lui Raul S. Zimberlan, fiul lui Julius Zimberlan al Patrulea, i s-a întocmit dosarul sub numele de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
relații. 4.5.7. Constrîngerile locale Marile strategii macroeconomice țin seama de factorii locali. Strategiile globale trebuie dublate de strategii regionale, elaborate la scara unei țări sau a unui teritoriu. Teoria economică s-a ocupat pînă acum mai mult de variabila timp și mai puțin de variabila spațiu. Pînă de curînd s-a crezut în dezvoltarea cvasiautomată în jurul polilor industriali. Or, spațiul nu este nici neutru nici pasiv. Regiunea geografică este un mediu de viață în care oamenii se înrădăcinează, dețin
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Marile strategii macroeconomice țin seama de factorii locali. Strategiile globale trebuie dublate de strategii regionale, elaborate la scara unei țări sau a unui teritoriu. Teoria economică s-a ocupat pînă acum mai mult de variabila timp și mai puțin de variabila spațiu. Pînă de curînd s-a crezut în dezvoltarea cvasiautomată în jurul polilor industriali. Or, spațiul nu este nici neutru nici pasiv. Regiunea geografică este un mediu de viață în care oamenii se înrădăcinează, dețin o cultură, o istorie, un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
executată cu vârfurile degetelor sau cu fața lor palmară. Maigne a descris indurațiile astfel: ”Mici corzi dure, tensionate, sensibile, a căror consistență este superioară celei a restului mușchiului în care sunt localizate, acesta fiind de obicei hipotonic. Dimensiunile lor sunt variabile, la palpare semănând cu un fir de sârmă subțire, cu o coardă mai groasă sau chiar cu un creion, având lungimi ̀ ntre 2 și 10 cm., paralele cu direcția fibrei musculare. Palparea lor produce, adesea, o 40 durere spontană
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]