3,120 matches
-
jumătate a secolului al XVIII-lea (1711, 1714-1718, 1735-1739) s-au caracterizat printr-un echilibru de forțe al părților, că Poarta a izbutit să câștige temporar unele teritorii (Serbia de nord, Moreea, Oltenia), că ea și-a întărit controlul asupra vasalilor prin instaurarea regimului fanariot în Principatele Române. Adevărat este și că războaiele din prima jumătate a secolului al XVIII-lea au purtat un caracter de tranziție, în care a apărut și un nou factor: Rusia; deși acele războaie nu pot
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
punere în aplicare, cum s-a întâmplat de atâtea ori în istorie cu acordurile secrete. Părțile, adică țarul și domnitorul, se aflau însă pe trepte ierarhice diferite: cel dintâi este un suveran, un autocrat, cel de al doilea un principe vasal sultanului. Așadar, din capul locului relația dintre ei este una de tip feudal, adică părțile nu se află pe o poziție de egalitate. Iată de ce țarul, după propria-i expresie, acordă domnitorului gramota noastră („nașu gramotu”), luându-1 pe domnitor sub
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt neclare pentru cel ce-și propune o definire juridică precisă a termenilor. Ambele delegații au cerut răspicat abolirea totală a suzeranității otomane. Au folosit cuvintele de supușenie, supunere, credință către țarină, jurământ, care nu contravin însă formulelor uzitate între vasal și suzeran și, deci, nu li se poate atașa semnificația supușeniei (cetățeniei) de stat în sens modern. Moldovenii au invocat „acoperămîntul vostru [al țarinei - n.n.L.B.] cel puternic, adică protecția. În Muntenia exista însă o grupă de mari boieri, care înclina
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
venit însăși Poarta prin încălcările repetate ale tratatului. Protecția Rusiei asupra religiei ortodoxe - considerau Afacerile Străine ale Franței - ducea „la abandonul dreptului celui mai esențial al suveranității sultanului asupra supușilor săi”. Invocând chiar concepția Parisului, se pune întrebarea dacă un vasal, cazul Principatelor, nu putea avea doi suzerani, căci sultanul nu le era suveran, ci suzeran, în „buni” termeni juridici feudali, răspunsul este pozitiv, deși privită sub prisma consecințelor politice concrete, observația Parisului nu era lipsită de temei. Ecaterina a II
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
putea suporta eventualitatea trecerii strâmtorilor sub controlul Franței prin cucerirea Constantinopolului de egipteni, a acționat decisiv inițial și numai aparent defensiv, curs care va evolua spre dobândirea unui protectorat propriu în zonă. Țarul a hotărât să mediteze între sultan și vasalul său Ali Pașa, trimițând la Constantinopol și Alexandria pe generalul N. N. Muraviev. Mobilurile acțiunii țarului reies limpede din instrucțiunile (1 noiembrie 1832) către emisari „succesele lui Mehmed Ali vor pregăti o catastrofă funestă Imperiului otoman. Oricare ar fi consecințele pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este cel care organizează statele Țara Românească și Moldova ca avanposturi împotriva tătarilor. Ludovic cel Mare de Anjou îl instalează pe Dragoș ca domnitor, voievod sau prinț al Moldovei, pentru a conduce un teritoriu cucerit de la tătari. Prinții Moldovei sînt vasali regelui Ungariei. Acesta îi conferă lui Dragoș însemnele princiare, vasalul avînd ca obligație față de suveran plătirea unui tribut. Cu ocazia urcării pe tron a regelui Ungariei, valahii trebuie să-i ofere în dar un cal. În 1359, Bogdan, vasalul regelui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
avanposturi împotriva tătarilor. Ludovic cel Mare de Anjou îl instalează pe Dragoș ca domnitor, voievod sau prinț al Moldovei, pentru a conduce un teritoriu cucerit de la tătari. Prinții Moldovei sînt vasali regelui Ungariei. Acesta îi conferă lui Dragoș însemnele princiare, vasalul avînd ca obligație față de suveran plătirea unui tribut. Cu ocazia urcării pe tron a regelui Ungariei, valahii trebuie să-i ofere în dar un cal. În 1359, Bogdan, vasalul regelui Ungariei, se răzvrătește, îl înlătură pe Dragoș și preia tronul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt vasali regelui Ungariei. Acesta îi conferă lui Dragoș însemnele princiare, vasalul avînd ca obligație față de suveran plătirea unui tribut. Cu ocazia urcării pe tron a regelui Ungariei, valahii trebuie să-i ofere în dar un cal. În 1359, Bogdan, vasalul regelui Ungariei, se răzvrătește, îl înlătură pe Dragoș și preia tronul Moldovei. În aceeași perioadă, Țara Românească este cuprinsă de revolta voievodului Basarab împotriva suzeranului maghiar. Bătălia între Basarab și regele Ungariei, Carol Robert, are loc în Banatul Severinului. Voievozii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prinților Țării Românești și ai Moldovei se manifestă prin instrumentarea obediențelor religioase: prinții Țării Românești și ai Moldovei fac apel la Patriarhia din Constantinopol, în 1359 și 1386, pentru a rezista regelui Ungariei, Ludovic de Anjou, care intenționează să impună vasalilor săi dependența de Eztergon, pentru diocezele catolice de Siret în Moldova și de Argeș în Țara Românească. Aceste tensiuni pe de o parte, misiunea catolică, iar pe de alta chemarea adresată Constantinopolului pentru a hirotonisi un mitropolit ortodox se întrevăd
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu ar întîlni nici o concurența". În Moldova, Lațcu, succesorul lui Bogdan, îmbrățișase catolicismul și acceptase crearea unei dioceze moldave de rit latin depinzînd direct de Roma. Dar succesorul lui Lațcu, Petra, profită de tulburările din Ungaria pentru a se face vasalul regelui Poloniei și a se pune astfel la adăpost de presiunile confesionale ale Ungariei. Petru părăsește Siretul, unde trăiește o importantă comunitate catolică și își instalează curtea într-o așezare princiară pe care o construiește la Suceava. DINASTIILE Cercetarea autonomiei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Astfel, ortodoxia militantă nu a fost ostilă influenței iezuiților din Polonia. Această situație paradoxală a fost totuși folosită cu abilitate de Ștefan cel Mare (1457-1504), a cărui domnie este considerată ca unul din punctele culminante ale istoriei Moldovei. Ștefan este vasalul Turciei și al Poloniei. Cu toate acestea, făcînd parte, în 1467-1468, din cruciada ungară contra turcilor, el își atribuie rolul unui domn aflat în slujba ortodoxiei, fiind susținut de Patriarhul Teoctist, și el un adevărat erou al ortodoxiei. Cînd acesta
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în ultimii ani ai secolului al XVI-lea, dinastia stinsă a lui Bogdan, inaugurează o nouă diplomație, rămînînd fidelă Poloniei. Această alianță deschide o perioadă de pace cu turcii și transformă Moldova într-un spațiu de influență poloneză: boierii sînt vasali regilor Poloniei, cumpără pămînturi în Polonia, elitele moldave se formează în mediu iezuit, iezuiții avînd, prin 1640, un colegiu la Iași. De asemenea, congregația răspîndirii credinței trimite iezuiții în Moldova pentru a reînvia parohiile catolice, în timp ce cronicarii moldoveni, Ureche și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aceasta este considerată de istoriografia română ca un fel de anulare de vasalitate... Mircea recunoaște, în 1387, suzeranitatea Poloniei, în 1395 pe cea a Ungariei, iar în 1417 pe cea a Porții. Ștefan cel Mare plătește tribut sultanului, se recunoaște vasal al Poloniei în 1459, apoi în 1462 și în 1485 Vasal al Ungariei. În 1475, el încetează să plătească tribut între 1473 și 1487, apoi între 1500 și 1504, revocînd suzeranitatea poloneză și maghiară... Suzeranitatea otomană impune plătirea unui tribut
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de vasalitate... Mircea recunoaște, în 1387, suzeranitatea Poloniei, în 1395 pe cea a Ungariei, iar în 1417 pe cea a Porții. Ștefan cel Mare plătește tribut sultanului, se recunoaște vasal al Poloniei în 1459, apoi în 1462 și în 1485 Vasal al Ungariei. În 1475, el încetează să plătească tribut între 1473 și 1487, apoi între 1500 și 1504, revocînd suzeranitatea poloneză și maghiară... Suzeranitatea otomană impune plătirea unui tribut a cărui valoare variază în funcție de raporturile de forțe conjuncturile și implică
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în 1651, luptă cu cazacii și tătarii. Se căsătorește cu o Movilă, Ileana, căsătorie care îl apropie de mitropolitul Kievului, unchiul Ilenei, Petru Movilă. Complexitățile alianțelor se înmulțesc. Cu prilejul asedierii Vienei de către turci, în 1683, Costin se găsește, ca vasal al otomanilor, alături de prințul Moldovei, în tabăra opusă polonezilor. El nu poate, orice s-ar întîmpla, decît să se bucure de victoria polonezilor conduși de Sobieski, fiindcă aparține clanului boierilor care așteaptă eliberarea de la Polonia. Reîntors în Moldova în 1685
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ci cu titlu ereditar. În mesaj se arată că "Sublima Poartă nu are nici o îndoială că Alteța Voastră Serenisimă n-ar respecta în mod constant drepturile suzeranității Sultanului asupra Principatelor unite care fac parte integrantă din Imperiul otoman". Acceptarea acestui rol de vasal este fără îndoială tactică. Principatele constituie o miză în tocmeala dintre cei Mari. La Salzburg, în 1867, Napoleon III propune lui Julius Andrassy să le schimbe cu Veneția. Ministrul împăratului Austriei ar fi replicat: Ne oferiți ceva ce nu ne
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noastre”. Astfel rechema Kogălniceanu, Europa la datoria ei față de creștinătatea care suferea la granițele țării noastre. Este cel mai mândru act al României vasale. Actul face cea mai mare onoare a omului care l-a scris, și diplomației unui stat vasal care a îndrăznit, chiar cu dezaprobarea a doi președinți de consiliu, să ridice acest glas nobil, unul din cele mai nobile ce au fost vreodată auzite pentru drepturile și pentru suferința omenească înaintea Europei întregi. La 20 aprilie, Kogălniceanu, relua
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
zice, de secole, și mai cu deosebire urmărit de la 1848 încoace? Mai întâi de toate domnilor,să ne facem întrebre: ce am fost înainte de declararea răzbelului? Fost-am noi dependenți de turci? Fost-am noi provincie turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe sultanul ca suzeran? Străinii au zis aceasta, noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau niște legături sui-generis, niște legături care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
declararea răzbelului? Fost-am noi dependenți de turci? Fost-am noi provincie turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe sultanul ca suzeran? Străinii au zis aceasta, noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau niște legături sui-generis, niște legături care erau slabe când românii erau tari; niște legături care erau tari când românii erau slabi. Așa dar domnilor deputați, nu am cea mai mică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
1877, regimul dominației otomane Înregistra cote de creștere sau slăbire În funcție de numeroși factori, printre care: situația concretă a Imperiului Otoman, raportul de forțe dintre marile puteri, capacitatea de rezistență a poporului român. „Fost-am noi provincie turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Străinii au zis aceasta, noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau niște legături sui-generis, niște legături care
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
marile puteri, capacitatea de rezistență a poporului român. „Fost-am noi provincie turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Străinii au zis aceasta, noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau niște legături sui-generis, niște legături care erau slabe când românii erau tari, niște legături care erau tari când românii erau slabi”. Această poziție a României, după cum spunea M. Kogălniceanu În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
antitătărăști ale lui Ludovic de Anjou, regele Ungariei. Anul 1359 nu a însemnat decât anul obținerii independenței, sub Bogdan I. „Din punct de vedere științific, 1359 nu este anul formării Țării Moldova, ci este unul al transformării acesteia din stat vasal ce depindea de Ungaria, în stat independent pe arena politică a Europei,” a afirmat și cercetătorul Dimitrie Grama. Însă, cum reminiscențele trecutului se păstrează, Vladimir Țaranov, care a predat în perioada sovietică istoria Partidului Comunist, a susținut în limba rusă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mintea și sufletul poetului. Drama existențială a creatorului însuși conferă poemelor un aer de gravă meditație. Sacerdot fidel al pământului și al istoriei, exponent al unei generații pline de energie creatoare, D. cultivă prozodia clasică, dar nu-i rămâne permanent vasal, căci, depășind-o, dovedește disponibilități poetice multiple. Remarcat de G. Călinescu în anii de început, poetul bucovinean se relevă ca un îndrăgostit de natură, cu o certă vocație a simplității stilistice. SCRIERI: Solstiții, Cernăuți, 1936; Suflete în azur, București, 1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
mai puțin decât ea14. Yourcenar îl surprinde cum nu se poate mai bine pe romanul Hadrian în timpul acestor aventuri, ca și în timpul uneia fatale, când Antinous se îneacă în Nil. Aceștia sunt bărbați care călătoresc în compania altor bărbați: proconsuli, vasali, stareți, vrăjitori, chiar pederastul Cyprien, unul din asistenții lui Zenon din Piatra filozofală. Scriitoarea este acea femeie ciudată care nu-și găsește locul și care pare să se imagineze în compania lor ca un alt bărbat. Gustave Flaubert în tinerețe
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
la ea. 1987 Al doilea Epilog Noi reflecții despre Europa Iată-ne îndemnați acum, în 1990, să reflectăm din nou asupra Europei în urma evenimentelor revoluționare începute în 1989 și încă neîncheiate. Nu doar chipul Europei numite de Est, adică sistemul vasal al pseudo-democrațiilor populare, se descompune, ci și chipul URSS, al cărei "sovietism" se fisurează și se fărîmițează pretutindeni, lăsînd să se întrevadă singularitățile etnice, religioase și naționale, începînd cu Rusia mare, care își regăsește identitatea milenară; este vorba și despre
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]