3,223 matches
-
toaleta plăgilor; ... f) efectuarea de aerosoli; g) sondaje vezicale - intermitente; ... h) montarea de branule vene periferice. ... Articolul 22 În cadrul Laboratorului de explorări funcționale se efectuează următoarele investigații: 1. În cadrul Compartimentului neurofiziologie: EMG, EEG se desfășoară următoarele activități: a) electroencefalografii de veghe și somn; ... b) video-electroencefalografie de lungă durată; c) electromiografie cu ac și studiul vitezelor de conducere nervoasă, electromiografie pe fibră musculară unică; ... d) potențiale evocate vizuale și somestezice; ... e) ecografie de șold și părți moi; ... f) explorări funcționale respiratorii - spirometrie
REGULAMENT din 16 decembrie 2016 de organizare şi funcţionare al Centrului Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii "Dr. Nicolae Robănescu" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278566_a_279895]
-
nivelul utilizator și standardele utilizatorilor de bază - EN 61162-450 (2011) - Partea 450: Emițătoare multiple și receptoare multiple - Interconectare Ethernet. A.1/5.1 │Instalație radio în bandă │- Reg. IV/14, │- Reg. X/3, │- Reg. A.1/5.2 │Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │inclusiv CEI 60945 A.694(17) a IMO, X/3, │- Reg. X/3, │inclusiv CEI 60945 A.570(14) a IMO, A.694(17) a IMO, │- ETSI ETS 300
ANEXE din 4 septembrie 2014 la Hotărârea Guvernului nr. 765/2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271715_a_273044]
-
ETSI EN 300 066 V 1.3.1 2000) 14 a IMO. │- Rez. Punct lăsat necompletat în mod intenționat. Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.804(19) a IMO, │- seria EN 61162, Notă: A.1/5.11│Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │- Reg. Ed.1 Notă: A.1/5.15│Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │inclusiv CEI 60945 A.694(17) a IMO, X/3
ANEXE din 4 septembrie 2014 la Hotărârea Guvernului nr. 765/2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271715_a_273044]
-
în mod intenționat. A.804(19) a IMO, │- seria EN 61162, Notă: A.1/5.11│Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │- Reg. Ed.1 Notă: A.1/5.15│Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │inclusiv CEI 60945 A.694(17) a IMO, X/3, │- Rez. A.809(19) a IMO, X/3, │- Rez. A.809(19) a IMO, X/3, │- Rez. G Echipamente de siguranță pentru
ANEXE din 4 septembrie 2014 la Hotărârea Guvernului nr. 765/2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271715_a_273044]
-
nivelul utilizator și standardele utilizatorilor de bază - EN 61162-450 (2011) - Partea 450: Emițătoare multiple și receptoare multiple - Interconectare Ethernet. A.1/5.1 │Instalație radio în bandă │- Reg. IV/14, │- Reg. X/3, │- Reg. A.1/5.2 │Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │inclusiv CEI 60945 A.694(17) a IMO, X/3, │- Reg. X/3, │inclusiv CEI 60945 A.570(14) a IMO, A.664(16) a IMO, │- ETSI ETS 300
ANEXE din 11 decembrie 2013 la Hotărârea Guvernului nr. 1.094/2013 (Anexe 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272322_a_273651]
-
700(17) a IMO, │- ETSI ETS 300 067 A.1/5.6 │Radiobaliză în bandă de │- Reg. IV/14, │- Reg. X/3, │- Reg. A.1/5.7 │Radiobaliză în bandă- L │Spațiu necompletat intenționat. A.1/5.8 │Receptor de veghe în bandă Spațiu necompletat intenționat. A.1/5.9 │Generator de semnal de │Spațiu necompletat intenționat. A.804(19) a IMO, │- seria EN 61162, Notă: A.1/5.11│Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3
ANEXE din 11 decembrie 2013 la Hotărârea Guvernului nr. 1.094/2013 (Anexe 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272322_a_273651]
-
necompletat intenționat. A.1/5.8 │Receptor de veghe în bandă Spațiu necompletat intenționat. A.1/5.9 │Generator de semnal de │Spațiu necompletat intenționat. A.804(19) a IMO, │- seria EN 61162, Notă: A.1/5.11│Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │- Reg. Ed.1 Notă: A.1/5.15│Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │inclusiv CEI 60945 A.694(17) a IMO, A.1
ANEXE din 11 decembrie 2013 la Hotărârea Guvernului nr. 1.094/2013 (Anexe 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272322_a_273651]
-
Spațiu necompletat intenționat. A.804(19) a IMO, │- seria EN 61162, Notă: A.1/5.11│Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │- Reg. Ed.1 Notă: A.1/5.15│Receptor de veghe prin ASN│- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │inclusiv CEI 60945 A.694(17) a IMO, A.1/5.16│Aparat radiotelefonic X/3, │- Rez. A.809(19) a IMO, X/3, │- Rez. A.809(19) a IMO, X/3
ANEXE din 11 decembrie 2013 la Hotărârea Guvernului nr. 1.094/2013 (Anexe 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272322_a_273651]
-
EN 61162-450 (2011) - Partea 450: Emițătoare multiple și receptoare multiple - Interconectare Ethernet. A.1/5.1 │Instalație radio în │- Reg. IV/14, │- Reg. X/3, │- Reg. A.385(X) a IMO, │IEC 60945 12). A.1/5.2 │Receptor de veghe prin │- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │IEC 60945 X/3, │- Reg. X/3, │IEC 60945 X/3, │- Reg. A.570(14) a IMO, A.694(17) a IMO, │- ETSI ETS 300 460 X/3, │- Reg. X/3, │IEC 60945
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
5.6 │Radiobaliză în bandă de │- Reg. IV/14, │- Reg. X/3, │- Reg. A.662(16) a IMO, │IEC 60945 A.1/5.7 │Radiobaliză în bandă-L │Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.1/5.8 │Receptor de veghe în Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.1/5.9 │Generator de semnal de │Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.804(19) a IMO, │- seria EN 61162, Notă: A.1/5.11 │Receptor de veghe prin │- Reg. X
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
8 │Receptor de veghe în Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.1/5.9 │Generator de semnal de │Punct lăsat necompletat în mod intenționat. A.804(19) a IMO, │- seria EN 61162, Notă: A.1/5.11 │Receptor de veghe prin │- Reg. X/3, │- Reg. IV/10, │IEC 60945 A.1/5.12 │Inmarsat-B SES │- Reg. IV/14, │- Reg. IV/10, │- IMO MSC/Circ. 862, │B + D Notă: Serviciul va fi │- Reg. X/3, │- Reg. A.570(14) a IMO
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
X/3, │- Reg. A.570(14) a IMO, │IEC 60945 X/3, │- Reg. A.694(17) a IMO, │IEC 60945 Notă: În conformitate cu│- Rez. MSC.97(73)- │1994) 14 a IMO, │- ETSI ETS 300 067 A.1/5.15 │Receptor de veghe prin │- Reg. X/3, │- Reg. X/3, │IEC 60945 A.1/5.16 │Aparat radiotelefonic X/3, │- Rez. A.694(17) a IMO, │IEC 60945 X/3, │- Rez. A.694(17) a IMO, │IEC 60945 X/3, │- Rez. A.808
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
de altă parte a existat un permanent control al domniei reprezentată de orlicul de târg, iar din secolul al XVI - lea de ureadnic. Stema medievală se prezintă ca un scut despicat, fiind reprezentat în dreapta, pe fond albastru, un turn de veghe, de argint, în vârful unei coline tot de argint, iar în stânga, pe fond roșu, un iepure de aur, ridicat în două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur cu cinci raze. Aceasta este o veche stemă rectificată, la
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
aur, ridicat în două labe spre dreapta, având deasupra două stele de aur cu cinci raze. Aceasta este o veche stemă rectificată, la care s-a adăugat movila de la Tecuci, care servea în vremurile cele mai vechi drept loc de veghe. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Tecuci. A fost declarat municipiu în anul 1968. Tot în această perioadă, Tecuciul a fost cunoscut sub numele de "Orașul Trandafirilor". În anul 1920, s-au înființat: Societatea Culturală „Ștefan
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
REM. Când oamenii sunt privați de somnul REM sunt mai puțin pricepuți la a rezolva probleme creative. "Ceasul biologic" al fiecărei persoane corespunde în mare aproximație cu ciclul unei zile, iar de fapt, ""circadian"" înseamnă ""aproximativ o zi"". Ciclul de veghe și somn este strâns legat de temperatura corpului: cu cât temperatura este mai mare, cu atât suntem mai activi; de partea cealaltă, cu cât temperatura scade, starea de somnolență începe să apară. Ritmurile corpului par a se baza pe două
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
asupra ritmului nictemeral (circadian). Sincronizarea bioritmurilor este controlată de sistemul nervos, endocrin, fiind influențată de intensitatea luminii și de alternanța lumină-întuneric. Sistemul limbic (în special prin hipocamp) poate produce o stare de excitație crescută a formațiunilor implicate în starea de veghe și o inhibiție a celor implicate în somn, producând trezire și insomnie. Asupra mecanismului de producere a somnului au fost propuse mai multe ipoteze. În determinarea alternanței somn-veghe, în afara structurilor participante la starea de conștiență (trunchiul cerebral și nucleii bazali
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
iar stimularea cu frecvență joasă a acestor regiuni determină sincronizare și somn. Bazele biochimice ale somnului până în prezent nu sunt pe deplin definite. Este foarte probabil, că aminele biogene și în special serotonina, să inducă și să controleze stările de veghe și de somn. Implicarea serotoninei în „biochimia” somnului e sugerată de o serie de constatări. Astfel, L-triptofanul crește faza paradoxală a somnului, iar rezerpina, care produce o depleție a monoaminelor din creier, exercită efect similar. În favoarea participării aminelor biogene
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
prin inhibiția sintezei norepinefrinei suprimă somnul rapid, dieta bogată în fenilalanină (precursor al norepinefrinei) provoacă o tulburare atât a somnului, cât și a memoriei. Blocarea căilor noradrenergice de către 6-hidroxi-dopa, care diminuează conținutul de noradrenalină (NA) în mezencefal, reduce starea de veghe și perioada somnului paradoxal. Amfetamina micșorează durata atât a somnului lent, cât și a celui paradoxal. Posibil, semnificația biologică a somnului constă în menținerea homeostaziei monoaminergice a creierului. Există dovezi experimentale care pledează pentru participarea adenozinei la producerea somnului. Injectarea
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
activității zilnice. O serie de modificări intrinseci sau extrinseci (mediu, medicamente sau afecțiuni) pot conduce la apariția unor tulburări de somn sau de ritm circadian. Efectele lipsei de somn: fizic înseamnă o suprasolicitare a sistemelor de adaptare la starea de veghe, o creștere a nevoilor energetice pentru a putea susține activitatea fizică și intelectuală. Cele mai implicate sunt aparatul cardio-vascular (inimă și vasele de sânge), aparatul digestiv și sistemul neuroendocrin. Consecințele sunt favorizarea apariției precoce, la indivizii predispuși, a hipetensiunii arteriale
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
Municipiului Piatra - Neamț, la 8 kilometri distanță, pe valea râului Bistrița, spre orașul Bicaz, în comuna Alexandru cel Bun. Ea străjuiește aici de peste șase veacuri ca o neclintită mărturie de credință, ca un odor de mare preț și turn de veghe al Moldovei, spre lauda lui Dumnezeu, spre mângâierea bunilor creștini și dăinuirea neamului românesc. În partea de răsărit a mănăstirii se înalță dealul Cetățuia, îmbrăcat în păduri de stejar și molid, în partea de apus străjuiește „platoul lui Petru Rareș
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
cântece de mort”. Aceste “cîntece ale mortului” sau “cîntece ale morților” ori “cîntece de mort” sunt de o autenticitate și o forță de sugestie remarcabile prin motivele ce le transmit și prin linia melodică. Ele sunt cântate în nopțile de veghe, la căpătâiul mortului, după un ritual strict. În decursul vremii, creatorii populari și-au pus amprenta și asupra folclorului din Somușca care se integrează folclorului românesc în general. Am insistat succint asupra principalelor coordonate atnografice ale acestei comunități rurale, conștienți
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
cu mâna în sare că-ți va transpira tot anul. In sâmbăta Paștelor ouăle se vopsesc în roșu cu coji de ceapă. In dimineața de Paști se mănâncă întâi ouă, apoi celelalte mâncăruri. Bătrânii spun că dacă se stă de veghe în noaptea de Paști, pot fi văzute flăcări care ies din pământ. Se presupune că în acele locuri se află îngropați bani. Acești bani nu pot fi scoși la suprafață deoarece sunt păziți de o „sclugă”, un duh rău care
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
mp. În partea de est castelul este înconjurat cu un zid de piatră (zidul a fost construit pe actualul amplasament al drumlui sătesc Ds 84, paralel cu castelul și pe o lungime de circa 250 metri) și un turn de veghe, respectiv o barieră de apă (un parau cu apă curgătoare care există și în prezent) și un gard viu. Tot aici, dar în afara castelului, întilnim cotețele pentru păsări și porci, acoperite cu paie, inclusiv " scăldătoarea porcilor, situate la circa 128
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
clădirile erau din piatră și acoperite cu șindrila, suprafața castelului și terenul din jurul acestuia fiind de circa 20 hectare. Descrierea prezentată mai sus scoate în evidență multiplele funcții ale castelului, respectiv funcția de apărare (ziduri de piatră și turnuri de veghe), de aplicare a legii (prin judecător, temnița și soldați care execută Sentințele acestuia), religioasă (prin Casă Domnului), medicală (grădină cu plante medicinale și legume pentru sucuri) și nu în ultimul rând, funcția economică (de productie agricolă complexă) care a asigurat
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
hectare vie și 300 hectare pădure.» "(ibid.)". Turnul de apărare și de locuință al Neamului Herculilor - sau Cula din comuna Tatomirești -, având în temelie un "murus dacicus", înălțându-se pe trei niveluri, un parter și două etaje, îndeplinind funcții «de veghe, refugiu și apărare» (AGCul, 174 sq.), pe "Calea Sacră a Jiului" (< "Dziului" < "Dzeului" / „Dumnezeului din Cogaion / Sarmizegetusa"), se atestă de documente scrise, cercetate de arheologii / istoricii și arhitecții Valeriu Grama, Iancu Atanasescu ș. a., încă din anul 1648 (cf. AGCul, 174
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]